Interviu cu Kopacz Attila, directorul Centrului de Cultură Arcuş

Activităţile care se desfăşoară la Centrul de Cultură Arcuş, instituţie ce funcţionează în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor, au drept  scop susţinerea  şi promovarea valorilor culturale şi artistice locale şi naţionale. Spre bucuria şi mândria noastră, a covăsnenilor, această instituţie de cultură nu duce lipsă de evenimente de înaltă ţinută artistică. Despre acestea am stat de vorbă cu domnul director al Centrului Cultural de la Arcuş, Kopacz Attila.

Reporter: În primul rând aş fi interesată să aflu cum a luat naştere acest centru?

Kopacz Attila: După revoluţie, printr-o hotărâre de guvern au luat naştere, în ţară, în jur de 10 de astfel de centre care îşi au sediile  fostele reşedinţe ale partidului comunist. Din păcate însă, în prezent au mai rămas doar câteva în Bucureşti, unul la Bacău şi acesta de la Arcuş. De la începuturi şi până în prezent  se derulează  proiecte culturale  pe care noi  încercăm să la diversificăm şi să le  îmbunătăţim, în funcţie de fondurile alocate .

R: Ce activităţi sunt programate la Centru, în lunile iulie şi august?

K.A.: În prezent este în desfăşurare cea de a V-a ediţie a cursului  de Măiestrie Violonistică care se va încheia în data de 29 iulie . După 8-10 ore de studiu pe zi, la sfârşitul celor două săptămâni vor avea loc recitaluri şi concerte de muzică ce vor fi susţinute de violonişti din  toată ţara,  atât la Centrul de Cultură de la Arcuş cât şi  la biserica unitariană din Sfântu Gheorghe, la biserica reformată din Arcuş şi la terasa restaurantului Bastion. Sperăm că va veni şi un tânăr din Coreea de Sud, dacă va obţine viza. Artiştii care îşi vor demonstara măiestria violonistică în faţa publicului covăsnean sunt:  Maria Jurcă din Deva, Ioana Tudor din Bucureşti, Ana-Maria Tihon din Roman, Iulia Goiană din Bucureşti, Matei Ema din Bucureşti, Bucşe Krizsta din Târgu Mureş, Dan Nanoveanu din Bucureşti, Anemţoaiei Răzvan din Deva, Alexandru Dan Cochisă din Târgu Mureş, Cavassi Aron din Bucureşti, Opriş Tunăreanu Tudor din Bucureşti, Muşat Constantin  din Bucureşti şi, nu în cele din urmă, Vladmir Piedicuţă din Bonn, Germania. Ca invitat special îl avem pe Ambrus Sandor din Sfîntu Gheorghe. Profesorul îndrumător şi regizorul concertelor este Liviu Câşleanu, concertmaistru la Orchestra Simfonică din Bonn, şi profesor la Academia de Muzică din Rostock. Director artistic şi prezentator va fi doamna Ecaterina Stan, critic muzical. Pianista cursului de măiestrie este profesoara Ana-Maria Negrea din Braşov.

Repertoriul cântat este impresionant, în program fiind lucrări de Ludwig van Beethoven, Wolfgang Amadeus Mozart, Béla Bartók, Pablo de Sarasate, Maurice Ravel, Henryk Wieniawski, Johann Sebastian Bach, Frederic Chopin, Johannes Brahms, Vasile Filip şi Franz Liszt. Concertele sunt înregistrate de Radio România Cultural şi de Radio România Muzical. La sfârşitul săptămânii au fost programate concerte în salonul de muzică al Centrului de Cultură Arcuş, pe terasa restaurantului Bastion şi  la biserica unitariană din Sfântu Gheorghe. Urmează ca vineri, 27 iulie, la ora 18 să aibă loc un nou concert la biserica reformată din Arcuş, sâmbătă, 28 iulie,  de la ora 18, în parcul Elisabeta din Sfântu Gheorghe şi duminică, pe 29 iulie,  de la ora 11,  în salonul de muzică al Centrului de Cultură Arcuş. Ca de fiecare dată, pentru cei ce doresc să ia parte la concerte,  Centrul de Cultură Arcuş asigură transportul la concertele din Arcuş, microbuzele pleacînd  cu 30 de minute înaintea începerii concertului, din faţa teatrului din Sf. Gheorghe. Intrarea la concerte este gratuită.

În  luna august  este programat  concertul  cvartetului  Tiberius  de la Târgu Mureş. Artiştii mureşeni vor concerta în data de 3 august  la Arcuş, în ziua următoare, pe 4 august la castelul din Zăbala, iar ultimul concert îl au programat duminică, 5 august,  la Vârghiş.  În august au loc  şi trei rezidenţele de pictură, a zece zile fiecare,  la care participă  şase  artişti rezidenţi conduşi de profesorul Ioan Lazăr precum şi i 7-8 absolvenţi ai domnului Lazăr. Plata acestora va fi reprezentată de organizarea  unui număr de patru expoziţii la care Iacob Lazăr şi soţia, Rodica Lazăr,  vor aduce câte 15 lucrări, lucru de care sunt foarte mândru. La sfârşit, ca o surpriză, va fi o organizată şi o expoziţie a profesorilor şi elevilor dumnealor de la Academia de Artă din  Bucureşti. Dar ca să vă mai divulg ceva:  pe 28 septembrie va avea loc un concert susţinut de patru  artiste din Japonia care vor avea turneu,  şi au ales să ne viziteze şi pe noi,  la Centrul de Cultură Arcuş.

R: Din păcate, o ştim cu toţii că pentru  cultură nu se alocă suficienţi bani. Cum vă descurcaţi cu  fondurile care vă sunt alocate?

K.A: Noi trăim şi ne sincronizăm din fondurile pe care le avem. Mai multe fonduri înseamnă mai multe activităţi, însă, deocamdată am făcut programele  astfel încât să avem fondurile necesare. Sigur, puteam face proiecte şi programe mai ambiţioase, dar ne luptăm cu clădirea care ne macină mulţi bani  cu  întreţinerea, dar mai ales cu personalul redus.

R: Cum este  publicul ce vine la Arcuş?

K.A: E interesant; când e vreme frumoasă şi plăcută vine foarte multe lume. Când e vreme urâtă, avem un public foarte restrâns. Sigur, avem un public fidel, mai avem şi oameni din Sfântu Gheorghe care au rămas plăcut impresionaţi la prima lor vizită. Dar, am un singur segment de public care m-a dezamăgit: tineretul. Mai avem de lucru la acest capitol, însă consider că nu publicul este vinovat, ci noi,  pentru că  nu reuşim  să îl aducem aici.

R: Sincer, credeţi că tineretul mai  interesat de muzica clasică?

K.A: Absolut! Însă pentru asta ar trebui să primească o îndrumare, să „guste” puţină cultură. La festivalul Enescu (n.r „George Enescu”, Bucureşti)  participă  foarte mult tineret. La noi,  din 50-60 de oameni, cam 20 sunt tineri.

R: Ce ar fi de făcut, în opinia D-voastră, ca să-i atrageţi  înspre cultură?

K.A: Undeva ar trebui combinat programul cultural  cu agrementul, aşa cum am făcut anul trecut. Am avut un mare succes, cam 700-800 de persoane au vizitat castelul. Anul acesta o să facem la fel, în toamnă:  combinăm concerte de muzică clasică, cam 6 concerte vineri şi  4 sâmbătă,  cu activităţi de preparate culinare, degustări de vinuri. Mai sunt şi opţiuni cum ar fi plimbatul cu barca, cu bicicleta, de jur împrejur este pădure, câmp, livadă, parc, sunt posibilităţi infinite. Pot veni liniştiţi să se joace, iar a doua, a treia oară îi atragem şi la un concert. Eu nu consider că muzica clasică este cultură pentru mase, este o fineţe pe care cine vrea, o savurează. Soliştii noştri cântă şi pentru câteva persoane.

R: Ce planuri aveţi pentru viitorul apropiat ?

K.A : Cel mai important program este cel al asociaţiei de muzică clasică, program care vine ca o completare a vieţii culturale din Sfântu Gheorghe, deoarece sunt foarte puţine concerte cu acest gen de muzică şi suntem nevoiţi să chemăm artişti din toată ţara. Noi considerăm că facem o combinaţie reuşită de artişti tineri şi artişti consacraţi. De vreo 10-12 ani s-a înfiinţat „Galeria din grajd” unde facem aproximativ 9 expoziţii de artă plastică pe an, la care participă  artişti  din România dar  şi din străinătate. În rest, sunt programele de cursuri de perfecţionare, mă refer la cursul de masterclass unde avem ca şi co-organizatori pe cei de la Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, rezidenţe de artă plastică, tabere de restaurat icoane. Ar mai fi o tabără interesantă în luna septembrie, tabăra de gravură, unde vine un profesor de grafică de la liceul „Nicolae Tonitza” din Bucureşti cu elevii săi, însă poate participa oricine doreşte.

R: Domnule director, nu îmi rămâne decît să  vă doresc mult succes în realizarea acestor ţeluri!

K.A: Mulţumesc!

Cristina  Cioba

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail