După cum vedem cu toții, un anumit eveniment neașteptat poate schimba brusc viața omenirii pe pământ, și în consecință statele lumii trebuie să adopte decizii „incredibile”, șocante și cu efecte imediate, astfel că orice este posibil, de ce deci n-ar fi posibilă și o decizie referitoare la o limbă internațională care să faciliteze o comunicare mai rapidă între indivizi sau/ și popoare?
Auzim adesea exclamația: „A! Esperanto? Mai există?!” Tuturor scepticilor, detractorilor, celor cu idei preconcepute ori celor mai puțin informați le răspundem: Da, mai există! Și nu numai că există, dar și aduce un sprijin important în efortul de a instaura o pace durabilă pe planeta noastră, pentru că, așa cum veți constata citind rândurile ce urmează, Esperanto este o limbă a păcii și colaborării, apreciată de unele dintre cele mai importante organizații internaționale, precum ONU și UNESCO. Vom reproduce în acest sens, în traducere din Esperanto, două texte edificatoare, mai ales acum când, din motive obiective de toți știute, drepturile omului sunt restricționate:
- „Mesajul Asociației Universale de Esperanto cu ocazia Zilei Drepturilor Omului, 10
decembrie 2019
În fiecare an la 10 decembrie noi sărbătorim Ziua Drepturilor Omului. Este vorba despre data din anul 1948, când Declarația Universală a Drepturilor Omului a fost acceptată de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Fundamental pentru activitatea Națiunilor Unite și înscris în Carta sa este respectul față de drepturile omului și dreptul tuturor oamenilor de a-și trăi viața în libertate și demnitate. Articolul 1.3 din Cartă se referă la scopul de „a promova și stimula respectul față de drepturi și libertăți fundamentale pentru toți indiferent de rasă, sex, limbă sau religie”.
Ziua Drepturilor Omului este aparte importantă pentru Asociația noastră, Asociația de Esperanto Universală, din două motive.
În primul rând, ea ne aduce aminte că deja în anul 1947 noul statut al Asociației noastre conținea o declarație, că un respect al drepturilor omenești este o condiție necesară pentru munca noastră ca organizație neguvernamentală. Încă și astăzi ea rămâne un element esențial în activitatea noastră.
În al doilea rând, Ziua Drepturilor Omului are loc la cinci zile înainte de Ziua-Zamenhof, 15 decembrie, ziua în care fondatorul Limbii Internaționale Esperanto, L.L. Zamenhof, s-a născut în 1859. Colaboratorii noștri locali și naționali sărbătoresc adesea Ziua Drepturilor Omului și Ziua Zamenhof în același timp, subliniind legătura dintre străduințele lui Zamenhof în favoarea înțelegerii internaționale, pe de o parte, și recunoașterea drepturilor universale ale omului, pe de altă parte.
Chemarea Cartei ONU la „respect față de drepturile omului și față de libertățile fundamentale pentru toți fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie” ne amintește că intoleranța față de diferențele de limbă formează adesea rădăcinile xenofobiei și poate provoca conflicte violente. De aceea Asociația noastră cheamă la respect față de limbile tuturor, și promovează Limba Internațională Esperanto ca punte peste diferențele lingvistice.
Cu ocazia Zilei Drepturilor Omului 2019, noi chemăm la respect pentru diferențierea lingvistică, pentru dreptul tuturor de a folosi propria limbă, și pentru eforturile de a găsi punți între limbi, care favorizează egalitatea, toleranța și pacea.”
- „Salutul Asociației de Esperanto Universală cu ocazia celei de a 160-a aniversări a lui L.L. Zamenhof, 15 decembrie 2019
Ludovic Lazăr Zamenhof s-a născut în urmă cu 160 de ani. El a inițiat limba internațională Esperanto nu pentru că el avea interes pentru limbi, ci pentru că el avea interes pentru pace. Și o pace poate exista și dura numai dacă ea se bazează pe justețe și egalitate între oameni, grupuri de oameni, și popoare.
Pe baza acestor valori, limba internațională Esperanto a trăit unul dintre cele mai sângeroase secole ale istoriei omenești, al 20-lea, și încă se mai luptă pentru a generaliza aceste valori.
De fapt, în ultimii 160 de ani lumea nu s-a schimbat în esență. Intoleranța și violența, dorința de a stăpâni alte popoare și trădarea față de grupul său pentru a obține avantaje de la stăpânitori sunt probleme foarte actuale. Din păcate, acest lucru de multe ori ia forma unui război cu ucidere în masă a unor oameni sau de constrângeri economice forțate, cu alte cuvinte de regres economic forțat al țărilor prejudiciate.
Religiile, la a căror colaborare Zamenhof a făcut apel toată viața, acum sunt folosite ca instrument pentru a diviza și a se lupta oamenii între ei.
Oare noi trebuie să acceptăm această situație? Oare noi trebuie să gândim că prin intermediul telefoanelor inteligente a început o epocă nouă, o nouă civilizație, o nouă lume?
Nu, noi nu trebuie și nu putem, și noi trebuie să căutăm aliați pentru a face lumea cu adevărat mai bună în domeniile păcii, economiei, culturii și fericirii umane.
Dacă privim în jurul nostru, vedem că numai Organizația Națiunilor Unite ar fi dispusă să facă ceva de acest fel, de exemplu prin cele 17 scopuri ale sale referitoare la evoluarea puterii de a continua. Această organizație, care în acest an sărbătorește 75 de ani de existență, niciodată nu va atinge aceste scopuri, dacă ea rămâne captivă a unor guverne, care laudă prin cuvinte acele țeluri și în fapt împiedică atingerea lor. Va fi necesar să se sprijine pe câteva guverne progresiste din lume și pe oamenii care doresc pacea, progresul și fericirea.
Este timpul pentru ONU să asculte oamenii și să facă ale sale idealurile lui Zamenhof. Ele sunt în prezent mai importante decât oricând înainte. Nu întâmplător Asociația de Esperanto Universală, organizația mondială a vorbitorilor de Esperanto, dedică acestei teme congresul său mondial din Montreal în 2020: „ONU la 75 de ani: Dialogul și înțelegerea reciprocă într-o lume în schimbare.”
Ar mai fi de menționat faptul că Asociația de Esperanto Universală (Universala Esperanto-Asocio) este în relații oficiale de colaborare cu ONU și UNESCO și își desfășoară activitatea cu sprijinul acestora, de a sprijini multlingvismul la ONU și folosirea Limbii Internaționale Esperanto. Asociația „se străduiește să informeze esperantiștii despre importanța și valoarea ONU”. Ea are reprezentanți în New York, Geneva, Viena și Paris și colaboratori peste tot în lume. Site-ul www.esperantoporun.org conține informații despre traducerile în Esperanto ale documentelor de bază ale ONU, terminologie, video-uri și alte materiale utile.
O altă personalitate de marcă de la sfârșitul secolului al 19-lea și începutul secolului al 20-lea, scriitorul filozof danez Martinus (1890-1981) a fost un vizionar, precum Zamenhof, care a apreciat imediat activitatea Esperanto, recunoscându-i valoarea și faptul că scopul acesteia era unul umanist: de a contribui la construirea unei lumi mai bune.
Despre relația lui Martinus cu viziunea lui Zamenhof vom reveni într-un alt material. Acum doar am menționa că în anul 1932 în Copenhaga a fost înființat Institutul Martinus, al cărui Consiliu, în ședința sa din 5 aprilie 1965, a decis în unanimitate ca Esperanto să fie limba internațională oficială a Institutului Martinus.
Așadar, le-am spune celor care „aruncă vorbe la întâmplare” că este recomandabil ca mai întâi să se documenteze și apoi să vorbească, altfel pot rămâne cu remarca: „Dacă tăceai, filozof rămâneai”. Deci scopul acestor materiale publicistice referitoare la domeniul Esperanto este de a aduce în atenția cititorilor informații utile pentru propria lor cunoaștere, mai ales că acum lumea este zăpăcită și saturată de atâta COVID-19.
Mihai Trifoi
Membru delegat în Asociația de Esperanto Universală
