– Bună…premiatule !
– Bună ziua.
– Amice Bartos Barna, ai realizat recent o frumoasă performanţă la ediţia a V-a a Concursului Naţional de Interpretare Vocală pentru elevi „Crai Nou” de la Braşov. La final toţi cei prezenţi în sală am fost fericiţi, atât d–na profesoară îndrumătoare Sebestyén–Lázár Enikö, de la Liceul de Artă „Plugor Sandor” din Sf. Gheorghe unde studiezi şi tu, cât şi colegii aflaţi la competiţie, inclusiv subsemnatul, care de ani de zile mizez pe tine. Felicitări, aşadar!
– Vă mulţumesc! Să stiţi că am simiţit sprijinul, dar şi aşteptările tuturor. Lucrul acesta mi-a dat curaj, dar şi o doză de emoţie suplimentară. Nu doream să dezamăgesc, deoarece era ultimul concurs la care luam parte, eu fiind actualmente elev în clasa a XII-a.
Elogii ale preşedintei Juriului, dr. Felicia Filip
– Şi preşedinta Juriului, celebra soprană dr. Felicia Filip, director al Operei Comice pentru Copii din Bucureşti (cu care am comentat rezultatele actualei ediţii a acestui important concurs–festival pentru voci tinere), ţi-a apreciat evoluţia, reţinându–te de la prima ta participare, din clasa a IX-a. De asemenea, cunoscutul regizor de operă şi cadru didactic universitar din Capitală, maestrul Cristian Mihăilescu, te-a remarcat. Ei?
– Colegii şi cu mine am fost onoraţi, dar şi timoraţi de un asemenea Juriu alcătuit din adevărtaţi profesionişti ai muzicii. Alături de d-na Felicia Filip au făcut parte din Juriu d-na prof. Magdalena Suciu, de la Liceul „Tudor Ciortea” din Braşov ( care a organizat întrecerea – n.r.), de asemenea, cunoscutele soliste ale Operei braşovene, pe care le-am urmărit nu o dată pe scenă, anume mezzosoprana Asineta Răducan şi soprana Nicoleta Chirilă. Nu doar eu am obţinut un rezultat bun. Aş vrea ca şi pe această cale să-mi felicit colegii care au obţinut distincţii. Este vorba de patru Premii Speciale atribuite elevilor din clasa a XI-a a liceului nostru, anume Szèkely Kitti Fruzsina, Komporály József, Rèz Nòra Melinda şi Dobriţa Roland.
– Tu ce ai interpretat?
– Un program frumos şi solicitant: celebra arie „Se il mio nome”, din opera «Bărbierul din Sevilla » de Rossini, şi “Doină” de Paul Constantinescu.
– Fac o paranteză spre a o cita pe d–na prof. Sebestyén-Lázár Enikö, care mi–a vorbit elogios despre tine. De fapt, nu prea ar trebui să te lăudăm, aşa pe faţă, ca să nu te …”împăunezi”! Ţinând însă cont că numai vreo trei luni mai ai statutul de licean, cred că pot să fac publice aprecierile…
– Elevul Bartos Barna a ajuns la ora de faţă cel mai titrat competitor din judeţul Covasna,. devenind “vârful de lance” al echipei, după ce talentaţii săi colegi mai mari au absolvit liceul. Mă refer la Kozma Zsolt Attila, Nagy Szilvia Klára, Carolina-Diana Enache şi Szabo Szabolcs, care au devenit studenţi. I-aţi cunoscut şi dv. şi aţi scris elogios despre ei la ediţiile anterioare ale Concursului „Crai Nou”. Vreau de acea să mulţumesc cotidianului „Mesagerul de Covasna”, întrucât este singura publicaţie din judeţul Covasna care a scris constant despre performanţele elevilor de la Liceul „Plugor Sandor” din Sf. Gheorghe la această competiţie de anvergură naţională!
Revenind la „Barni”, ţin să spun că este un talent real, un tânăr cu o voce minunată de tenor, o prezenţă scenică expresivă. Eu cred că va ajunge un mare artist…
Discuţie fără…ştaif
– Să trecem acum, stimabile „tenore”, la o discuţie mai lejeră, fără ştaif, dacă eşti de acord.
– De acord. Doar mă cunoaşteţi… Nu umblu cu ocolişuri, sunt direct.
– Când şi unde te–ai născut?
– M–am născut în 1996 la Sfântu Gheorghe, pe data de 26 ianuarie.
– Oho, era o zi importantă înainte de Revoluţie…
– Da, am auzit că era sărbătorit …„tovarăşul”.
– Deci ce zodie eşti?
– Vărsător.
– Ştii ce se spune despre Vărsători? Că au o capacitate intelectuală deosebită, posedă calităţi de comunicare, iar cea mai puternică dorinţă este să cunoască şi să promoveze noul. Ca defecte ar fi că au idei fixe, spirit rebel şi o atitudine distantă. Ziua cea mai favorabilă a săptămânii pentru nativii din Varsator e sâmbăta. Ţi se potriveşte ceva?
– Unele, cam da. Dar depinde…
– De ce?
– De starea de spirit din ziua aceea.
– Urmăreşti zilnic predicţiile?
– Nu, nici vorbă.
– Dar în ziua concursului te–ai uitat la ele?
– Seara, târziu, după ce am venit acasă. Scria că o să am parte de o frumoasă surpriză.
– Şi ai avut!
– Într-adevăr, acum s-a potrivit.
– Mai ai fraţi, surori?
– Am un frate mai mare.
– Cum te alintă părinţii?
– Barni.
– Probabil ştii, există două personaje amuzante într–un serial american care se numesc Fred şi Barney.
– Da, da.
– De ce ai ales să urmezi Liceul de Artă?
– În primul rând, fiindcă mi s-a spus că am voce. Apoi, deoarece îmi place să cânt. De mic am vrut să devin interpret vocal. Muzica face parte din personalitatea mea, este o componentă normală şi naturală. Pur şi simplu aş cânta toată ziua…
– Chiar aşa?
– Nu exagerez, este o necesitate firească, la fel ca şi mâncarea, odihna etc.
– Dacă nu făceai alegerea aceasta, spre ce altă specialitate te–ai fi îndreptat?
– M–aş fi orientat spre sport ori poate alegeam o carieră militară.
– Nu zău???
– Îmi plac rigoarea, disciplina, de aceea.
– Cine te-a îndemnat să alegi canto?
– Cum v-am spus mai înainte, am ştiut din copilărie că voi deveni cântăreţ. Ca atare, mi-am urmărit pas cu pas visul, deşi ştiu că cânt şi la anumite instrumente.
– Ca de pildă?
– La violoncel. În gimnaziu chiar eram un violoncelist destul de bun. De asemenea, cânt la pian şi chitară.
– Ai tăi nu s–au opus să studiezi canto? N–au zis: „Ce meserie mai e şi asta?”
– Nu, părinţii mei m-au susţinut în toate aspiraţiile mele legate de şcoală. Ei consideră că merg pe un drum bun.
– Nai are cineva din familia ta har muzical?
– Mama mea are o voce frumoasă. Din păcate, nu vrea să cânte, rareori am auzit-o fredonând ceva. Cu siguranţă că de la ea am moştenit talentul, atât cât îl am.
– Ştiu că ai obţinut şi menţiuni, premii speciale, te–ai clasat pe locuri onorante la alte confruntări. Câte premii s–au adunat până acum?
– Opt la muzică clasică, respectiv–canto, cu cel obţinut acum la Braşov; care este şi cel mai valoros.
Pasiuni, timp liber
– Dar ce, câţi şi altceva în afară de muzică „grea”?
– Fireşte. Interpretez aproape orice fel de gen: muzică uşoară, pop, blues, jazz, populară. Încă din Şcoala primară am participat la tot felul de concursuri, deoarece îmi plac competiţiile, trăiesc intens aceste confruntări. De pildă, am luat parte la Concursul folcloric intitulat „Tiszta Forras” , la Întrecerea de muzică uşoară „Vocea Transilvaniei” şi altele.
De când studiez canto clasic în fiecare an începând cu clasa a IX-a am participat la Concursul Naţional de Interpretare Vocală ,,Crai Nou, în cadrul căruia am obţinut de două ori Locul II şi o Menţiune, iar anul acesta Locul 1.
– Bravo!
– Am mai participat la Concursul Internaţional „George Georgescu”, organizat la Tulcea, unde am obţinut locul II.
– Ce reprezintă muzica pentru tine, Barni?
– Este un element primordial al vieţii mele. Mi-a schimbat felul de a fi, n-aş putea trăi fără ea!
– Care sunt idolii tăi ?
– În domeniul muzicii clasice este solistul de operă, tenorul Rolando Villazon. În materie de rock interpretul pe care-l preţuiesc e solistul trupei „Edda”- Pataki Attila. Îi ascult cu plăcere şi pe Bon Jovi, P Mobil, Franck Sinatra, Oscar Peterson.
– Dar printre „movie stars” ce preferinţe ai?
– Actorul autralian Jason Stephens.
– Şi în materie de sport, fiindcă nu pot ocoli întrebarea?
– Celebrul fotbalist englez Wayne Rooney.
– Apropo, faci sport?
– Da, deşi am tot mai puţin timp liber. Sunt destul de bun la fotbal şi la tenis de masă.
– Cum îţi petreceri orele libere?
– Acum că mai am doar câteva luni până la examene nu prea mai am timp liber. Sunt două dintre etapele importante ale vieţii (bacalaureatul şi admiterea la facultate), deci învăţ pe rupte, nu prea mai am răgaz. Aşa, rar, „printre picături”, mai ies cu băieţii pe terenul de sport.
– Ce hobby–uri ai?
– Cititul, filmul.
– Ai o prietenă?
– Momentan, nu.
– Care este năzuinţa ta în viaţă?
– Să mă realizez din toate punctele de vedere.
– Unde o să–ţi continui studiile universitare?
– În stăinătate; mă pregătesc să intru la Academia de Muzică . . “Franz Liszt” din Budapesta.
– Ce crezi că vei face, să zicem, peste…zece ani?
– Sper să fiu pe scena unei opere şi să apar într-un rol de prim solist.
– Dacă ai avea bani, să zicem că ai câştiga la Loto, pe unde ai da o raită?
– Hmmm. M-aş duce la un spectacol de operă la „Scala” din Milano. De ce nu?, la „Metropolitan” din New York. Aş vrea să văd şi un meci veritabil în Manchester, pe stadionul „Old Trafford”.
– Cine ştie, dacă ajungi celebru, aceste visuri pot deveni realitate.
– Sper…
– Eşti o fire emotivă?
– Nu pe scenă. Acolo mă simt cel mai bine şi nu prea am emoţii.
Opinia despre ediţia a V-a a Concursului–festival „Crai Nou”
– Acum că ne-am „încălzit” de tot, să revenim la Concursul „Crai Nou” din 5-7 februarie 2015 de la Braşov? Cum ţi s–a părut?
– Greu! A fost de un nivel foarte bun. Poate ediţia cea mai tare dintre toate la care eu am luat parte. Am reîntâlnit cu plăcere mulţi colegi din ţară şi ne-am putut compara evoluţia. Randamentul meu a corespuns exigenelor pe care mi le-am impus, n-am trecut peste limite ca anul trecut, când am obţinut „doar” o Menţiune. Am înţeles, în sfârşit, că în actul cântului forţa de multe ori este un element secundar, primordiale fiind muzicalitatea, interpretarea artistică, trăirea, impresia creată.
– Despre Juriu ce ne poţi spune?
– Exigent şi corect ca întotdeauna.
– Ce sfaturi le-ai da colegilor mai mici, tu fiind deja un „veteran”?
– Nu dau eu sfaturi. Totuşi, îi îndemn să aibă încredere în visul lor! Dar pentru asta să lucreze mult, altminteri nu-şi vor putea realiza speranţele.
– Care crezi că sunt calităţile tale?
– Ambiţia, respectul faţă de cei din jur, în primul rând, faţă de părinţi şi dascăli.
– Şi…defecte?
– Am o fire temperamentală, vulcanică. Câteodată sunt cam prea impulsiv. Aţi văzut că aşa scrie şi la Zodiac?
– Ce apreciezi mai mult la oameni?
– Sinceritatea.
– Ce nu îţi place?
– Prefăcătoria.
– Eroul preferat?
– Tatăl meu!
O urare de final
– Şi fiindcă am ajuns la final, te rog să adresezi o urare cititorilor ziarului “Mesagerul de Covasna”.
– Multă sănătate, viaţă frumoasă şi cât mai puţin stres!
– Mulţumesc Bartos Barna, şi îţi urez multă baftă în tot ce ţi-ai propus! Am să–ţi urmăresc cariera…de la distanţă. Sunt convins că vom auzi multe lucruri frumoase.
– Şi eu vă mulţumesc.
Horia C. Deliu
