Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie s-a bucurat de numeroase aprecieri din partea participanților, aprecieri formulate atât în timpul desfășurării manifestării, cât și după terminarea lucrărilor acesteia, prin mesaje transmise organizatorilor.
Prezentăm în cele ce urmează câteva dintre acestea:
„Stimate Domnule Profesor Dr. Ioan Lăcătușu, Stimată Doamnă Profesoară Drd. Tatiana Scurtu, Stimate Domnule Inginer Hugianu, Stimați colegi, Doresc să vă adresez cele mai sincere felicitări pentru această atât de mare și de consistentă reuniune cu caracter științific, cultural și spiritual pe care ați organizat-o! Ca de fiecare dată, venind aici, realizez că neamul nostru are încă o vână puternică, care poate acoperi și zonele sale sensibilizate! Evident, meritul vă aparține! Reușiți să adunați energii din diverse straturi ale spiritualității noastre, să le reaprindeți și, la rândul lor, acestea să contamineze și alte și alte zone cu energii și speranțe! A fost o frumoasă reușită! Cum am putea apoi să uităm atmosfera colocvială și de prietenie, și de bine creată! Condițiile atât de elegante, decente și plăcute create ne-au reconfortat și revigorat! Modestia Dv., a tuturor, ne-a impresionat! Ce să mai spunem despre eficiență…! Sinceră admirație! Profundă recunoștință! Sincere urări!”
Prof. univ. dr. Gh. Calcan – Ploiești
„Reiterez convingerea mea confirmată și acum la Izvoru Mureșului, că la Sf. Gheorghe și în jurul lui Ioan Lăcătușu s-a născut o «școală de istoriografie a Transilvaniei de sud-est», cu forță, cu un specific și o misiune, nu una provincială, ci una de anvergură națională, care merită să fie instituționalizată printr-o filială a Academiei Oamenilor de Știință din România, filiala care să cuprindă și alte ramuri științifice cu specialiștii lor, bine reprezentate în județele Harghita și Covasna. Mentorul academic în jurul căruia să se ridice acest edificiu trebuie să fie Ioan Lăcătușu, a cărui lucrare istorică în slujba românismului din Curbura Carpaților este de notorietate națională și de dimensiune voievodală, fapt pentru care l-am numit nu doar metaforic «Voievodul istoriografiei din Curbura Carpaților». A.O.S.R. și-ar face un titlu de merit din a cuprinde în componența sa forța științifică din această zonă a țării și un titlu de onoare și de conștiință națională din implicarea lucrativă în lupta de rezistență a românilor din aceste județe, luptă condusă cu sabia românismului ca un voievod până acum de către Ioan LĂCĂTUȘU.” (…)
„ARDELENII FĂURITORI AI MARII UNIRI…
La Izvoru Mureșului, organizatorii mi-au făcut onoarea de a mă numi în prezidiul ședinței inaugurale alături de prof. dr. Ioan Lăcătușu și scriitorul Valentin Marica, la pupitru.
Comunicarea mea, considerată de moderator provocatoare și curajoasă, a vizat traiectul ardelenilor din generația 1918, făuritori ai Marii Uniri, de la «pasivism», respectiv, de la «războiul național al ardelenilor» din timpul «pasivismului», la «activism», respectiv colaborarea cu Budapesta, parlamentarism maghiar si părăsirea programului PNR din Transilvania, apoi, favorizați de soartă, ajunși în 1918 la butoane, înfăptuiesc admirabil și temeinic apoteoticul 1 Decembrie 1918 și Trianonul, pentru ca în perioada interbelică, răsplătiți cu înalte demnități de către România Mare, să decadă în politicianism, să se supere pe politica dâmbovițeană, BA CHIAR PE ROMÂNIA, să viseze separatisme și autonomii fanteziste, contrare spiritului Marii Adunări de la Alba Iulia, iar în final, sub comuniști să sfârșească martiric în închisorile comuniste, mântuindu-și sufletele precum primii creștini sub teroarea Romei! Includ aici pe Al. Vlad, I. Maniu, Al. Vaida Voevod, N. Șerban, Șt. Cicio-Pop, care n-au făcut nimic semnificativ in timpul războiului, s-au menajat politicește ca să cadă oricum în picioare, spre deosebire de un Goga, V. Stoica, V. Lucaciu, voluntarii de la Darnița, care au jucat foarte riscant doar cartea unității depline.
Au mai păcătuit, la nivel de partid, la aniversarea din 1928, prin asumarea exclusivă a Hotărârii de la Alba Iulia pentru PNȚ, excluzând astfel meritele celorlalți făuritori ai Marii Uniri: PNL și tot Regatul, generațiile anterioare de luptători naționali, instituțiile unioniste cu zecile din deceniile anterioare, personalitățile politice din trecut și cele care n-au putut fi la Alba Iulia, militarii luptători pe fronturile Marelui Război, voluntarii etc.
Această prejudecată creată de PNȚ s-a perpetuat și s-a vehiculat tacit și în cadrul Centenarului pe alocuri, fără un efort vizibil de identificare și clarificare a conceptului de «FĂURITORI AI MARII UNIRI».
Sintagmele: «UNIREA NAȚIUNEA A FĂCUT-O !» și «UNIREA ESTE LUCRAREA VEACURILOR!» se confirmă pe deplin și pentru acest moment istoric!”
Prof. univ. dr. col. (r) Ioan VLAD – Brașov
„Ca participant, încântat de activitatea de la Izvoru Mureșului. Mulțumesc organizatorilor, în special domnului Ioan Lăcătușu, pentru foarte buna organizare a Sesiunii, interesantă prin expoziții, lansări de carte, comunicări în plen și secțiuni, urmate de dezbateri. Întâlnirea participanților a fost un prilej de discuții informale și stabilirea unor proiecte pentru viitor.”
Prof. univ. dr. col. Ion Giurcă – București
„Felicitări pentru reușita deplină a acestor ample manifestări cultural-științifice, pentru ospitalitate și fraternitate, iar pe această cale, încă o dată doresc fratelui Ionică Lăcătușu ani buni cu roade bogate și toate cele de folos alături de cei dragi! La mulți și binecuvântați ani!”
Pr. dr. Florin Țuscanu – Roman
„Salutări din Tg. Mureș! Alătur cuvintele de apreciere pentru sorții de izbândă ai SESIUNII de la Izvoru Mureșului. Vă mulțumesc pentru cărțile primite acolo. Sunt încântat de albumul Tânjală, o carte vie, trezind amintiri și emoții. Am semnalat-o pe internet. Pentru arhiva Dumneavoastră vă trimit textul. Cu gânduri bune și urări de succes, Valentin Marica.
Prof. univ. dr. Valentin Marica – Tg. Mureș
„Felicitări! Să luăm, ca și până acum, ce a fost bun și ziditor din această nouă întâlnire, în rest, să mai scuturăm și să mai cernem din ce e de prisos.”
Dr. Marc Dorel – Târgu Mureș
„Cu bucuria reîntâlnii, cu bucuria de a cunoaște oameni de cultură implicați în activitatea de cercetare și de creație, în ambianţa desăvârșită de la Izvoru Mureșului, la Simpozionul Științific din 23-24 septembrie 2022, mulțumiri organizatorilor, gazdelor ospitaliere, felicitări participanților și bune urări tuturor, întru realizarea de noi și fructuoase reuniuni cultural-științifice!”
Prof. Maria Monica Stoica
„Au fost două zile de ample dezbateri și comunicări științifice, lansări de carte și expoziții, la care am fost onorat să particip. Le mulțumesc organizatorilor și îi felicit din inimă! Doamne ajută”
Ionel Simota, poet, Miercurea-Ciuc
De aceleași frumoase aprecieri s-a bucurat sesiunea și din partea celor care au luat cunoștință din mass-media de desfășurarea lucrărilor acesteia. Redăm doar câteva exemple:
„Felicitări din suflet! La mulți ani, cu sănătate și toate cele bune. Să vă ajute Dumnezeu să duceți la îndeplinire tot ce v-ați propus. Cu prețuire, Bogdan Tofan.”
Lector univ. dr. Bogdan Tofan – Cluj-Napoca
„Ne bucurăm împreună cu dumneavoastră de orice lucru bun și folositor pentru istoria, cultura și civilizația românească se mai întâmplă în țara noastră, oriunde s-ar organiza. Este o dovadă de vitalitate, este o speranță de viață în România, căci nu ne este indiferent ce cale aleg tinerii. Mulțumim pentru gândul cel bun!”
Livia Oltean Precup
Frumoși Oameni! Frumoasă activitate!!! Multă sănătate și bucurii să aveți, prieteni dragi!!! Salutări cu drag și dor din Basarabia!!!
Prof. Tatiana Chiruţă, Chișinău
„Sunt curioasă dacă la actuala ediție a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice „Romanii din sud-estul Transilvaniei” a participat și vreun reprezentant al Guvernului României…
Ștefana Drăghici – Miercurea-Ciuc
„Știri referitoare la desfășurarea lucrărilor sesiunii au apărut în mass-media locală (Mesagerul de Covasna, Observatorul de Covasna, Informația Harghitei), precum și în emisiunile difuzate de Radio România Actualități și Radio Chișinău. Exemplificăm printr-un extras din relatarea apărută în publicația „Informația Harghitei” din Miercurea-Ciuc:
„La lucrările sesiunii au participat peste 90 de profesori universitari, cercetători, istorici, etnografi, sociologi, teologi, profesori, preoţi, economişti, jurişti, publicişti, din 35 de localităţi, din care: doi din SUA, unul din Canada, unul din Germania şi unul din Chişinău. În rândul participanţilor s-au aflat specialişti din: Bucureşti, Cluj-Napoca, Tg. Mureş, Sibiu, Timişoara, Bacău, Braşov, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Drobeta-Turnu Severin, Roman, Reghin, Târnăveni ş.a. Nu au lipsit conferenţiarii din judeţele Covasna şi Harghita, respectiv din localităţile: Sf. Gheorghe, Miercurea-Ciuc, Voşlăbeni, Gheorgheni, Topliţa, Subcetate, Bixad, Tg. Secuiesc, Covasna, Întorsura Buzăului, Suseni ş.a. Comunicările ştiinţifice şi recenziile volumelor prezentate vor fi valorificate editorial prin publicarea în paginile anuarului Acta Carpatica, nr. IX/2023 – anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei.”
Consemnare de Şt. PĂTRÎNTAŞ – Informația Harghitei din 27 sept. 2022
Biroul de presă al Ligii Cultural-Creștine „Andrei Șaguna” și al Centrului European de Studii Covasna-Harghita
