În cadrul evenimentului Noaptea Europeană a Muzeelor, ediţia 2016, exponatul-vedetă de la Casa memorială „Romulus Cioflec” a avut în vedere două tablouri cu aceeaşi poveste. Este vorba de tablourile părinţilor lui Romulus Cioflec, pictate de Antonia Gavriliţă Cioflec, prima soţie a scriitorului. . .
Antonia Cioflec (1875-1960), profesoară de desen, absolventă a Şcolii de Arte Frumoase din Odesa, promoţia 1903, l-a cunoscut pe Romulus Cioflec în 1917, în redacţia ziarului „Cuvânt moldovenesc” din Chişinău. În vara anului 1917, ea participă la cursurile pentru învăţători, unde Romulus Cioflec era profesor. Este fiica avocatului Emanuil Gavriliţă (1847-1910), fondatorul primului ziar cu litere latine „Basarabia”(1906-1907).
Antonia Cioflec a pictat cele două tablouri ale socrilor ei (Maria şi Constantin Cioflec), în vara anului 1922, când a venit la Araci, desigur pentru a cunoaşte familia şi pentru a fi cunoscută de familie, având în vedere că în 8 sept. 1922 s-au căsătorit, la Chișinău. Tablourile sunt semnate „A. Gavriliță”, ceea ce însemna că nu erau încă căsătoriți. Antoniei îi plăcea nespus de mult peisajele de la Araci. În vacanţe, când venea la Araci, îşi lua şevaletul şi mergea pe dealuri ori pe malul Oltului pentru a picta (după mărturisirea vecinei Ana, înregistrată în anul 2001). Pe socrii ei îi aprecia în mod deosebit pentru vrednicia lor, pentru armonia existentă în numeroasa familie a soţului ei. Aşa se explică dorinţa ei de a-i înveşnici, realizând cele două tablouri.
Tablourile pictate au plăcut părinţilor şi întregii familii. Au fost înrămate şi aşezate la loc de cinste în casa din Araci, devenită astăzi muzeu. Dar ca-ntotdeauna, timpul nu are răbdare. Fraţii Cioflec îşi continuă studiile, îşi întemeiază familii şi se stabilesc departe de casa părintească.
Cel mai mare dintre băieţi, Constantin (1880-1978), profesor de latină, se stabileşte la Timişoara. După moartea mamei, Constantin ia tabloul mamei, Maria Cioflec, şi-l duce în casa lui din Timişoara. Mai târziu va ajunge în proprietatea nepotului Florin Cioflec, fiul fratelui cel mai mic Alexe, dar crescut de Constantin. Tabloul tatălui a rămas la Araci, în casa locuită de fratele Octavian, până când acesta a vândut casa din Araci şi s-a mutat la Săvârşin, luând tabloul cu el. După moartea lui, tabloul este păstrat de Maria-Mioara Cioflec, fiica lui Octavian.
Doamna Mioara Cioflec (n. 1942), din Lipova, fiica lui Octavian Cioflec (inginer silvic, fost şef al Domeniului silvic regal de la Săvârşin), frate mai mic al scriitorului Romulus Cioflec, a moştenit tabloul bunicului ei, Constantin Cioflec, şi ştia de existenţa, la Timişoara, a tabloului bunicii sale. A făcut demersuri pentru a reuni cele două tablouri. A reuşit, aşa că „Bunica a venit înapoi la bunicul”. Reunirea celor două tablouri a determinat-o pe doamna Mioara Cioflec, nepoata, să se gândească logic că locul tablourilor trebuie să fie la casa lor din Araci. Aflase desigur de existenţa muzeului. Aşa se face că dânsa a împachetat frumos cele două tablouri şi le-a trimis la Casa memorială „Romulus Cioflec” din Araci. Astfel „Părinţii scriitorului s-au reîntors acasă, în Araci.” Cele două tablouri se află astăzi, la loc de cinste în muzeu, pe un perete al camerei din faţă. Își așteaptă vizitatorii.
Luminiţa Cornea
