Personalul Serviciului de Probaţiune Covasna a intrat în grevă japoneză, începând de ieri, de la ora 15:00, în semn de solidaritate cu toate formele de protest declanşate de către colegii din ţară, și asta după ce începând de miercuri, 20 ianuarie a.c., a fost declanşat un protest spontan care s-a concretizat prin oprirea activităţii în aproape toate serviciile de probaţiune din ţară, în intervalul orar 1000 – 1600 . . .
Attila Zoltan Sandor , şeful Serviciului de Probaţiune Covasna a declarat că aceste acțiuni au la bază nemulţumirea generală, ajunsă la cote maxime, a personalului de probaţiune din România față de întârzierea nejustificată a Ministerul Justiţiei de a soluţiona problemele grave cu care se confruntă sistemul de probaţiune, ca urmare a volumului de muncă exagerat de mare, raportat la numărul de personal. În acest context, angajații cer de urgenţă Ministerului Justiţiei „să iasă din pasivitatea şi ignoranţa cu care ne-a tratat în cei doi ani de la implementarea noilor legi penale şi să îşi asume, cu maximă prioritate, împreună cu reprezentații sistemului de probațiune, un plan de măsuri urgente care să conducă la rezolvarea problemelor grave cu care se confruntă probațiunea din România. ”
Attila Zoltan Sandor a precizat că la Serviciul de Probaţiune Covasna, un consilier de probaţiune are în lucru, la ora actuală, peste 134 de cazuri active, în timp ce media europeană nu depăşeşte 30 de cazuri pe ofiţer de probaţiune. Personalul de probaţiune de la Serviciul de Probaţiune Covasna este compus din 4 consilieri de probaţiune şi şeful serviciului. Volumul de activitate a crescut an de an, iar în perioada de 2 ani de la intrarea în vigoare a noilor legi penale, într-un ritm îngrijorător de mare.
Potrivit acestuia, situaţia pe ţară este şi mai gravă, în sensul că , aproximativ 330 de oameni, cât numără personalul de probaţiune din România, au în evidenţă mult peste 40.000 de persoane condamnate, în timp ce în sistemul privativ de libertate, peste 12.000 de angajaţi ai penitenciarelor din ţară, au în custodie aproximativ 28.000 de deţinuţi.
În comunicatul de presă transmis către redacția noastră de şeful Serviciului de Probaţiune Covasna, Attila Zoltan Sandor, se menționează, printre altele: „Activitatea de supraveghere este doar unul din domeniile noastre de intervenţie. La aceasta se adaugă multe alte atribuţii prevăzute de lege (evaluarea presentenţială a inculpaților minori şi majori, asistarea și consilierea persoanelor supravegheate, muncă de teren, participarea la lucrările comisiei de liberare condiţionată din toate penitenciarele din ţară, dar şi o multitudine de activităţi administrative care cad tot în sarcina personalului de probaţiune (în lipsa unui personal specializat sau auxiliar).
Această problemă a subdimensionării personalului devine, din ce în ce mai mult, o problemă de siguranță publică, în condițiile în care, în rândul persoanelor supravegheate se regăsesc persoane care au comis infracțiuni din aproape tot spectrul infracțional și urmează să intre în evidenţa serviciilor de probaţiune şi deţinuţii liberaţi condiţionat din penitenciar, cei care, la data liberării mai au de executat 2 ani sau mai mult până la împlinirea termenului de pedeapsă.
Problemele cu care se confruntă sistemul de probațiune din România au fost aduse de multiple ori la cunoștința Ministerului Justiției (şi nu numai), însă ele nu s-au constituit niciodată într-o prioritate reală pentru minister. La problemele noastre am primit doar declarații formale de susținere. Niciun demers nu s-a finalizat. Aceasta în condițiile în care, permanent, mesajul factorilor de decizie este acela că sunt preocupați de asigurarea siguranței cetățenilor.
La intrarea în vigoare a noilor coduri penale a fost elaborat deja un memorandum asumat de către Guvernul României, ce reglementa dezvoltarea sistemului de probațiune, în termeni de resurse umane și materiale necesare punerii în aplicare a acestor noi reglementărilor privind activitatea de probațiune, ale cărui dispoziții nu au fost niciodată puse în aplicare.
Având în vedere complexitatea problemelor cu care probațiunea se confruntă, prevederile acelui Memorandum ar fi fost o soluție la o parte dintre problemele semnalate (angajare de personal de specialitate, precum și auxiliar, îmbunătățire condiții de lucru).
Solicităm în continuare ca Ministerul Justiției să întreprindă demersurile necesare: efectuării de noi angajări în sistem, modificării Legii de salarizare unitară pentru personalul de probațiune, ținând cont de faptul că noile reglementări penale ulterioare momentului 2010, cresc atribuțiile, responsabilitățile și riscurile asociate ale consilierului de probațiune.
Prin urmare, constatând că Probațiunea nu se constituie într-o prioritate a Ministerului Justiției, protestul nostru continuă alături de consilierii din alte 32 de servicii de probațiune, până când conducerea Ministerului Justiţiei va înţelege să ia măsuri concrete şi imediate pentru rezolvarea problemelor grave cu care se confruntă probațiunea din România.”
Personalul Serviciului de Probaţiune, care se află în grevă japoneză, are următoarele solicitări: repoziționarea consilierilor de probațiune în cadrul sistemului de justiție, cu adoptarea unui statut corespunzător; angajarea urgentă de personal și suplimentarea posturilor în cadrul sistemului de probațiune; acordarea drepturilor similare cu ale celorlalte categorii de personal din cadrul sistemului de justiție; plata orelor suplimentare; asigurarea unor condiții decente de muncă și a resurselor materiale necesare desfășurării activităților zilnice; demararea unor proceduri de modificare a legislației actuale în materia probațiunii care să conducă la reducerea presiunii exercitate de volumul ridicat de activitate generat de intrarea în vigoare a noilor coduri; adoptarea regulamentelor de aplicare a legislației în materia probațiunii, corelată cu o simplificare a procedurilor de lucru.
M.D.C.
