Direcţia de Sănătate Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Covasna a intrat în alertă după ce Autoritatea Naţională Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Animalelor (ANSVSA) a transmis un comunicat prin care anunţa primele cazuri de îmbolnăvire cu „Boala limbii albastre” (engl.- Bluetongue) în Botoşani.
„În data de 04.09.2015, în România a fost diagnosticată „Boala limbii albastre”(Bluetongue), în judeţul Botoşani, în localitatea Bobuleşti, în apropiere de râul Prut şi de graniţa cu Republica Moldova. Ulterior, au mai fost identificate animale infectate şi în alte două localităţi din aceeaşi comună, respectiv Badiuţi şi Ştefăneşti. Până la această dată, boala a fost confirmată la 18 bovine, din 18 exploataţii, după cum urmează: în localitatea Bobuleşti 12 bovine din 12 exploataţii non-comerciale; în localitatea Badiuţi 4 bovine din 4 exploataţii non-comerciale; în localitatea Ştefăneşti 2 bovine din 2 exploataţii non-comerciale”, se arată în comunicatul de presă emis de ANSVSA.
În aceeaşi zi, o delegaţie formată din reprezentanţi ai ANSVSA şi ai Laboratorului Naţional de Referinţă s-a deplasat la DSVSA Botoşani pentru investigaţii suplimentare şi, conform procedurilor, probele de sânge prelevate au fost expediate către Laboratorul Naţional de Referinţă, Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA). Probele analizate în cadrul IDSA, în data de 04 septembrie a.c., au confirmat prezenţa virusului Boala limbii albastre, iar în data de 07 septembrie, s-a identificat serotipul 4 care a circulat şi anul trecut pe teritoriul României, se mai explică în documentul oficial.
Potrivit informaţiilor, în jurul focarelor s-a instituit o zonă de control de 20 km, fiind interzisă ieşirea rumegătoarelor cu excepţia animalelor destinate abatorizării.
Potrivit Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Animalelor (ANSVSA), primul caz de Boala limbii albastre din România a fost diagnosticat pe 22 august anul trecut. Atunci, primele focare descoperite au fost în judeţele Vrancea şi Buzău, aflate la graniţa cu judeţul Covasna. Chiar dacă judeţul Covasna este la o distanţă mult mai mare de judeţul Botoşani, anul acesta autorităţile locale au luat deja o serie de măsuri de protecţie, pentru a evita situaţia precedentă.
Boala, care nu a mai evoluat pe teritoriul ţării noastre până anul precedent, se transmite prin înţepătura unui anumit tip de ţânţar şi nu afectează oamenii, fiind însă fatală în cazul rumegătoarelor domestice şi sălbatice (bovine, ovine, caprine, căprior, cerb ş.a.). Întrucât insectele pot călători în medie 2 kilometri pe zi, sau mai mult, în funcţie de condiţiile meteorologice, riscul de transmitere a bolii este destul de mare, fiind destuld e dificil de împiedicat răspândirea acesteia.
„Din păcate, riscul există să se repete istoria de anul trecut, pentru că este o boală care se transmite prin intermediul unei specii de ţânţari. Adevărul este că sunt la o distanţă destul de mare şi pe frigul acesta zboară relativ puţin, dar nu putem să excludem posibilitatea. Speranţa noastră este că vremea răcindu-se nu vor mai zbura aceşti ţânţari care sunt activi noaptea, mai ales că noaptea temperatura scade sub 10 grade. Măsurile concrete sunt cele care vizează mişcarea animalelor. Mişcarea animalelor este interzisă din aceste zone. Există şi reglementarea legală europeană şi legislaţie naţională în acest sens. Deocamdată nu se pun filtre la intrările în judeţ; numai în cazul în care ar fi focarul mai apropiat, dar la această distanţă nu are niciun rost”, a declarat directorul DSVSA Covasna, Siko Barabasi.
Dacă apar semne ale Bolii limbii albastre, proprietarii de rumegătoare trebuie să anunţe imediat autorităţile locale
Proprietarii de animale au obligaţia să anunţe imediat medicul veterinar de apariţia unor semne de boală la animale, a cazurilor de moarte suspectă sau despre tăierile de necesitate. Pentru a evita îmbolnăvirea animalelor din gospodărie, proprietarii de rumegătoare sunt rugaţi să ţină animalele în gospodării.
„Având în vedere evoluţia Bolii Limbii Albastre pe teritoriul României, DSVSA judeţene au organizat întâlniri de informare şi instruire cu medicii veterinari oficiali, cu reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale crescătorilor de bovine şi ovine, cu reprezentanţi ai firmelor de transport animale, cu privire la profilaxia generală care trebuie respectată pentru prevenirea introducerii virusului Bluetongue în zonele actualmente libere de boală şi a măsurilor de restricţie a circulaţiei animalelor, pentru judeţele unde evoluează boala”, se mai arată în comunicatul de presă emis de ANSVSA.
Principalele semne clinice sunt hipertermia (41-42 grade C), hiperemia mucoaselor bucală şi nazală, salivaţia excesivă şi jetaj. Trectat, secreţiile devin mucopurulente sau sangvinolente, formând, prin uscare, cruste la nivelul nărilor şi botului. Ulterior apar edeme pe buze, faţă, urechi, limbă sau spaţiul intermandibular, hemoragii sub formă de peteşii la nivelul mucoaselor zonei capului, rar cianoză şi edemaţia limbii, respiraţia devenind dificilă. Frecvent se pot produce complicaţii secundare, cum ar fi preumonii, avort sau torticolis, potrivit manualului operaţional Bluetongue al ANSVSA.
Nu există tratament pentru maladie. În caz de îmbolnăvire este recomandată sacrificarea animalului
Conducerea DSVSA Covasna a menţionat că pentru acest tip de maladie nu există tratament, fiind recomandată sacrificarea animalului în detrimentul reîntoarcerii lui în efectivul de animale din ferme sau gospodării. Mortalitatea este variabilă, în funcţie de situaţie, morbiditatea putând ajunge, uneori, la 100% din efectiv.
În Europa, în momentul de faţă, se presupune că virusul circulă în mai multe zone din partea de sud a continentului, ca: Insulele Baleare, Sardinia, Sicilia, Corsica, în unele zone din Italia, Franţa și Ungaria.
Maricela Dan
. .
