D-le Ilie Mușat,

Sper că-mi permiteți folosirea titlului dumneavoastră, dar consider că se potrivește perfect răspunsului meu…

Apreciez faptul că sunteți printre acei foarte mulți oameni normali, care nu „văd roșu în fața ochilor numai auzindu-mi numele” și că vă delimitați astfel de oamenii care au ales să boicoteze toate acțiunile inițiate de mine sau de asociațiile cu care am colaborat, în ciuda faptului că asta a însemnat să nu ia parte la evenimente deosebite cu Ștefan Hrușcă, Gheorghe Zamfir, Felicia Filip și Cvintetul Anatoly, Corul Madrigal, Ducu Bertzi, Opereta Națională, Opera Comică pentru Copii, Radu Beligan, Horațiu Mălăele, Mircea Diaconu, Ion Caramitr, Tania Popa, ca să enumăr doar câteva dintre cele cu adevărat ample. Apreciez că participați, alături de mii de oameni din comunitatea noastră la aceste evenimente care sunt convins că demonstrează faptul că nu doar vorbim de susținerea românilor din zonă, ci chiar facem ceva în acest sens. Ceilalți, așa cum bine spuneți în deschiderea materialului dumneavoastră, cvăd roșu / negru / albastru în fața ochilor” și, cu privirea încețoșată și mintea pervertită, aleg să nu mai vadă nimic bun, deoarece, nu-i așa, ” îl știu ei pe Guruianu”…

Dar, să trecem la fondul scrisorii deschise pe care mi-ați adresat-o prin intermediul ziarului de vineri și, cum adesea îmi place să fac, pentru a vorbi la obiect, să le luăm pe rând:

  1. Nu am avut niciodată o „oponență categorică împotriva adoptării zilei de 1 Decembrie ca Zi Națională”, deși, recunosc, organizez de câțiva ani dezbateri publice  pe această temă cu tinerii de la clubul de dezbateri asupra acestui subiect. Dezbateri unde primează argumentele logice, nu sloganurile. Și da, mi-am exprimat în ultimii ani preferința față de stabilirea unei alte date, conform unor argumente solide, dar asta cred că se încadrează perfect în ceea ce legea garantează ca fiind dreptul la exprimare și la opinie, nu?  Dacă ați fi avut curiozitatea să participați, le-ați fi aflat din expunerile participanților la dezbaterile respective, dar, când va mai fi cazul, vom mai vorbi despre acest subiect. Așa cum au făcut-o în ultimii 25 de ani foarte mulți alții care au avut curajul să pună sub semnul întrebării această alegere a datei de 1 decembrie, fără să fie prin asta nici dușmani ai românilor și nici „ecou al autorităților maghiare din Sfântu Gheorghe”. Nu cred că veți să ne interziceți să gândim sau să ne exprimăm liber?
  2. Sunteți mirat și mă condamnați că am inițiat anul acesta, eu și nu un consilier maghiar, „luarea de poziție contra venirii Noii Drepte la Sfântu Gheorghe”, fără să realizați că suntem mult mai credibili  când  acționăm asupra „bârnei din ochiul nostru, nu asupra paiului din ochii celui din fața noastră”. Domnule Mușat, încă de când am intrat în viața publică, acum mai bine de 10 ani, am semnat un Manifest pentru Normalitate, care avea ca bază fraza conform căreia „nu vom mai accepta ca incompetenții să se ascundă în spatele etniei” și nu îi vom apăra pe unii, doar pentru că sunt „de-ai noștri”, așa cum se pare că ați vrea să facem dumneavoastră…
  3. 3.      Acuzația pe care se fundamentează scrisoarea dumneavoastră deschisă și care cred că a influențat puternic opinia dumneavoastră greșită asupra acțiunii mele legale împotriva Noii Drepte este că nu am probe și că aceștia nu au făcut nimic rău pe traseu. Greșit total, domnule Mușat! Există o înregistrare postată pe internet, inclusiv în grupul de facebook intitulat Vox Populi, de exemplu, unde și video și audio aveți o mărturie clară a scandărilor xenofobe și extremiste ale membrilor respective mișcări: afară, afară cu ungurii din țară”. După ce o audiați și analizați, pot spera că vă schimbați declarația? Și că vă retrageți cuvintele la adresa mea? Și că nu mai considerați că este greșită catalogarea lor ca o bandă de huligani”? … Așa aș spera, cel puțin…
  4. . .

  5. 4.      Pe final mă acuzați că nu am fot la fel de vehement și în alte cazuri, dar și aici cred că este vorba de necunoaștere. Domnule Mușat, am depus în aceeași zi de 4 decembrie, exact același tip de sesizare la Poliție și Prefectură și în cazul extremiștilor de la Noua Dreaptă, dar și în cel al arborării drapelelor negre de 1 Decembrie la Târgu Secuiesc. Probabil că dacă ați fi știut, nu ați fi picat în păcatul catalogării mele ca un om care acționează cu teama de a nu supăra pe cineva”… Cât despre cazul cu bătaia puștilor teribiliști” asupra unui domn din noapte de Revelionul trecut, ar trebui să știți că părțile implicate s-au împăcat și că plângerea a fost retrasă… iar despre sfâșierea steagului, sunt la fel de surpins ca și dumneavioastră cu nu s-au găsit făptașii după mai bine de un an și chiar am vorbit despre acest caz când am fost de curând la Poliție… iar cel care a fost amendat de 1 decebrie  anul trecut a câștigat în instanță, contestând amenda și nefiind tras la răspundere în nici un fel… Apropo, lucru care nu se poate spune despre părintele Bujoreanu, care a fost găsit vinovat de către Poliție, tot la sesizarea mea, pentru că a făcut campanie în ziua votului, pentru candidatul ortodox”, în dauna celui de alt neam și religie”…
  6. Finalul scrisorii deschise a dumneavoastră a fost apoteotic, recunosc… îmi spuneți că nu trebuie să-mi fie teamă, deoarece „românii nu au înclinaţii venite din stepele kalmâce” și că „singurul risc de care  trebuie să existe teamă este…. oprobiul public.” Domnule Mușat, prima afirmație din ghilimele, vă pune, din păcate, în rând cu toți xenofobii și extremiștii, făcându-vă pasibil de o amendă consistentă din partea Consiliului Național de Combatere a Discriminării. Mai exact, contra fix acestui gen de catalogări îmi place să lupt și să-i influențez și pe alții să o facă. Poate ne vom sătura vreodată de locuri comune, de generalizări pripite, de „punerea de ștampile”, de erori de logică elementare, de considerarea noastră ca „buricul pământului” și de încercarea de a-i vedea pe cei din jurul nostru ca dușmani… Practicarea empatiei v-ar ajuta enorm, domnule Mușat! Și pe dumneavoastră și pe cei din ce în ce mai puțini care cred în aceste lucruri care au dominat trecutul, dar de care ne îndepărtăm constant și sigur. Ar fi o atitudine chiar mai creștinească, nu credeți? Cât despre „oprobiul public” cu care mă amenințați, nu sunteți primul, probabil nici ultimul, dar vă răspund exact la fel cum am făcut-o de fiecare dată: De ce Dumnezeu la evenimentele organizate de noi vine atât de multă lume și toți ne mulțumesc pentru ceea ce facem? De ce la alegerile la care am participat până acum am reușit să adun un număr consistent de voturi, mulți oameni considerând că sunt demn de a-i reprezenta, atât ca președinte al PNL Sfântu Gheorghe, dar și în Consiliul Local Sfântu Gheorghe? Mie îmi pare a fi la mare distanță de oprobiu public, nu? Sau poate avem viziuni diferite asupra acestuia …

Cu speranța că cei care doresc să critice acțiunile sau declarațiile mele au curajul unor dezbateri civilizate, bazate pe argumente logice, îi invit să aibe curajul să candideze și să demonstreze că ei trebuie să fie reprezentanți ai comunității și nu eu. Până atunci, voi continua să acționez pentru binele românilor, dar și al maghiarilor din zona noastră, pentru crearea unei comunități puternice și pentru o societate normală, care privește spre viitor și nu rămâne veșnic cu gâtul sucit spre trecut.

Așa să ne-ajute Dumnezeu!

              Mădălin Guruianu  

13.12.2014

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail