La marginea localităţii harghitene Ciumani, într-un decor hibernal perfect, cu zăpadă consistentă mângâiată blând de razele soarelui, se desfăşoară la acest sfârşit de săptămână primul concurs de sănii trase de câini arctici din acest sezon.
Aproximativ o sută de câini din rasele Husky Siberian, Malamut de Alaska şi Samoyed, însoţiţi de stăpânii sau musherii lor, s-au pregătit încă de la primele ore ale dimineţii pentru a lua startul în cursă, atmosfera fiind una specifică unor astfel de concursuri, cu lătrături continue, dar şi cu multă bucurie şi dragoste oferită de patrupede tuturor celor care le acordau un pic de atenţie.
Unii dintre concurenţii „blănoşi” au ignorat orice fel activităţi care s-au desfăşurat în jurul lor şi au dormit duşi, pentru a-şi reface stocul de energie, iar alţii, de nerăbdare, au fost la un pas să pornească singuri în cursă.
Câinii arctici sunt obişnuiţi să tragă la sanie, iar rezistenţa lor la ger este legendară, suportând, fără probleme, minus 40 de grade Celsius. De aceea, judeţul Harghita oferă condiţii climaterice foarte bune şi este considerat un adevărat centru al practicării acestui sport.
Printre cei mai frumoşi câini care au luat startul în prima întrecere a sezonului competiţional se numără cei din rasa Malamut de Alaska, crescuţi de Mariana Vrabie şi Rică Grosu, din oraşul Bălan.
Înainte de concurs, Mariana le-a tăiat câinilor părul dintre lăbuţe, pentru ca acolo să nu le formeze bulgări de zăpadă, care să-i deranjeze în timpul cursei. De asemenea, aceştia au primit miere, pentru a avea suficientă energie şi întrucât sunt nişte răsfăţaţi în timpul iernii beau doar supe special pregătite şi „în niciun caz apă chioară”.
Mariana şi Rică sunt prezenţi de aproape 14 ani în concursurile de atelaje canine şi dorinţa lor este de a promova cât mai mult rasa Malamut de Alaska în competiţiile de profil. Şi asta întrucât Malamuţii sunt câini mai degrabă pentru rezistenţă şi mai puţin pentru sprint.
„Noi avem 14 Malamuţi şi pentru noi reprezintă un mod de viaţă, iar ei fac parte din familia noastră. Noi am vrut să promovăm sportul cu atelaje canine în ţară, în special cu Malamuţi de Alaska pentru că mai populari şi mai mulţi în ţară sunt Husky Siberieni. Malamuţii sunt câini de tracţiune, mai greoi, mai greu de controlat şi încercăm să-i promovăm în sensul în care nu mergem doar în expoziţii, acolo unde este uşor pentru toată lumea, ci să facem ceea ce sunt ei meniţi să facă. Pentru asta au fost dresaţi şi folosiţi de om din cele mai vechi timpuri, să tragă la sănii şi să-i fie de ajutor omului”, afirmă Mariana Vrabie.
Una dintre puţinele femei-musher din competiţiile din România, Mariana face acest lucru de dragul câinilor ei, chiar dacă este o friguroasă şi poate uneori ar prefera să stea într-o încăpere încălzită, cu un ceai cald în faţă, decât să alerge kilometri întregi în frig, cu vântul biciuindu-i faţa.
Malamuţii crescuţi de Mariana şi de Rică sunt adevăraţi campioni, ei urcând pe podium la mai toate competiţiile din România, dar şi din străinătate. În 2010, Rică şi echipajul său de patru câini arctici a obţinut medalia de bronz la Campionatul European din Slovacia, rezultat cu care cei doi harghiteni se mândresc şi la care se gândesc cu bucurie.
„Cel mai bun rezultat şi cred că singurul rezultat românesc la un campionat european îl avem noi, în Slovacia, cu patru Mamaluţi de Alaska, singura echipă românească care a urcat pe podium. La concursuri internaţionale au mai participat concurenţi români, dar campionatul mondial sau european înseamnă trei zile de cursă, nu doar două. Pentru noi este mare lucru. Este foarte greu ca Malamutul să ajungă pe podium, pentru că este cea mai grea rasă dintre câinii de sanie, sunt câini de anduranţă, de tracţiune, noi am participat la concursul de sprint, iar rezultatul e cu atât mai valoros”, spune Mariana Vrabie.
Pentru toţi concurenţii înscrişi în cursă, câinii reprezintă adevăraţi membri ai familiei, iar dragostea dintre om şi câine se poate simţi din prima clipă şi reprezintă adevăratul secret al acestor competiţii, chiar dacă manifestările nu sunt întotdeauna evidente.
„Ei sunt membri ai familiei şi sunt trataţi ca membri ai familiei. Adică, în afară de una-două excursii exotice, unde nu pot să meargă vara, în rest sunt mai tot timpul după noi. Avem maşina mare – băgăm copiii, căţeii, nu e nicio problemă”, mărturiseşte Răzvan Bârsan, un arhitect din Bucureşti, care are doi superbi Malamuţi de Alaska.
În judeţul Harghita se află cei mai mulţi practicanţi ai acestui sport, ţinând cont că zona oferă condiţii perfecte pentru curse, cu ierni lungi, temperaturi scăzute şi zăpadă din belşug.
Erdely Sandor este unul dintre tinerii musheri din Harghita, cu un atelaj de cinci câini din rasa Husky Siberian, cu care parcurge în fiecare iarnă sute de kilometri prin zonele împădurite din regiune. Sandor recunoaşte că aceşti câini sunt pentru el „membri ai familiei şi cei mai buni prieteni” şi spune că patrupedele simt dacă sunt respectate, bine îngrijite şi iubite, iar în schimb îţi dau de zece ori mai mult decât le oferi.
Un alt echipaj foarte popular la cursele de atelaje canine din Harghita este cel condus de Erno Sandor Istvan, din Gheorgheni, format din patru câini din rasa Samoyed, albi şi pufoşi ca nişte jucării de pluş.
Câinii lui Erno sunt şi foarte gălăgioşi, pentru că „sunt prin excelenţă lătrători” şi îşi exprimă şi bucuria şi tristeţea în acest fel. În plus, este posibil să formeze un atelaj unic în lume, întrucât toţi patru sunt fraţi.
Printre lătrăturile lui Lenny, Lisa, Lili şi Lucky, Erno îmi spune că „şeful haitei” este nimeni alta decât soţia sa, Magda, iar cei patru câini ascultă diferit comenzile lor.
„La noi în familie – formată din cinci căţei, o nevastă şi cu mine -, Magda, soţia mea, este liderul haitei. Vocea mea, comenzile mele sunt ascultate doar dacă sunt în spatele lor, eu foarte greu pot să îi chem spre mine, pot doar să-i trimit. La un concurs de sprint la Lacu Roşu, i-am spus Magdei să meargă ea în cursă pentru că e mai uşoară şi poate vom câştiga. Când ea a transmis ordinul de plecare, ambii câţei s-au întors către ea şi am repetat startul de trei ori, dar abia când eu am dat ordinul de plecare au reuşit să pornească”, povesteşte Erno.
Musherul din Gheorgheni recunoaşte că pe cât de guralivi sunt Samoyezii săi înainte de cursă, pe atât de liniştiţi sunt atunci când trag la sanie, moment în care el devine foarte vorbăreţ şi comunică permanent cu câinii.
„Eu sunt un membru al echipei şi pe traseu sunt guraliv, discutăm, uneori le zic să mergem mai repede, altă dată le spun să mergem mai încet, pentru că este prea abrupt şi mi-e frică. Discut deschis cu ei, am mai făcut şi politică, uneori la traseele uşoare o sun pe Magda la telefon şi îi spun că păpuşii (aşa îi alintă pe cei patru câini – n.r.) îi transmit salutări”, spune Erno Istvan Sandor.
Musherii competiţiilor de atelaje canine din România au profesii dintre cele mai diferite, de la profesor, inginer, arhitect sau director de vânzări până la psiholog.
Poate cea mai neobişnuită prezenţă din concursuri este cea a lui Kiss Attila, preot romano-catolic din Rodna, organizator al competiţiei din acest week-end şi un mare iubitor al concursurilor de atelaje canine, cu participări în ţară şi străinătate.
Chiar dacă mulţi cred că nu este nicio legătură între preoţie, religie, natură şi câini, Kiss Attila spune că este o armonie perfectă.
„Dacă eşti în natură, cum Moise în Vechiul Testament a urcat Muntele să vorbească cu Dumnezeu şi venind în jos avea faţa luminată, tot aşa şi eu, când sunt în natură, cu câinii, simt această profundă înţelegere şi binecuvântare a lui Dumnezeu”, afirmă Kiss Attila.
El le recomandă tuturor să fie cât de mult posibil în natură, „pentru că acolo pot simţi cu adevărat Duhul lui Dumnezeu mişcând între brazi”.
Concursul de la Ciumani s-a desfăşurat pe un traseu de 5, respectiv 8,5 kilometri, în funcţie de numărul câinilor, şi va continua duminică. Competiţia marchează şi o premieră naţională, în sensul în care a existat un sistem informatizat cu microcip, iar echipajele au putut fi cronometrate ca la competiţiile internaţionale.
Prima cursă de atelaje canine din sezonul de iarnă a fost una reuşită, în care s-au bucurat deopotrivă atât vedetele blănoase, cât şi stăpânii, musherii lor şi zecile de spectatori veniţi să se bucure de o zi frumoasă.
Calendarul competiţional va mai cuprinde alte cinci concursuri, majoritatea organizate în Harghita, judeţ unde sunt înfiinţate mai multe asociaţii de profil şi unde se doreşte ca acest sport să crească şi să se dezvolte la nivel naţional, prin înfiinţarea unui număr cât mai mare de cluburi.
AGERPRES
www.agerpres
. .
