Producătorii agricoli au nevoie de asociere, pentru că astfel pot obţine o cantitate şi o calitate a producţiei ce poate asigura intrarea la retaileri, a declarat marţi preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA), Dragoş Frumosu, într-o videoconferinţă de specialitate.
„Nu suntem în stare să de asociem. Este lucrul cel mai important de care avem nevoie, pentru că asocierea conduce la o cantitate şi la o calitate a producţiei care ne poate ajuta să intrăm la retaileri, astfel încât ei să nu se mai plângă de faptul că au nevoie de cantitate şi nu o putem asigura. Sigur, dacă avem câteva asociaţii, nişte cooperative puternice sigur lucrul asta poate fi bine realizat, dar din nefericire, o spun că nu suntem în stare să ne adunam într-o singură voce. Avem multe probleme, în zootehnie, avem probleme în industria cărnii, avem probleme în ce înseamnă sistem de irigaţii. Avem probleme pentru că este nevoie de o bancă pentru agricultori, şi mă bucur şi eu că CEC Bank este alături de noi şi poate acorda şi poate se transformă într-un anumit procent într-o bancă de sprijin pentru agricultori. Avem nevoie de legi, legea pentru a crea Camerele Agricole, avem nevoie de sprijin pentru dezvoltarea fermelor de reproducţie pentru porc şi pasăre”, a afirmat Frumosu.
El a subliniat că sunt multe probleme şi, cu toate eforturile făcute, sunt asociaţii care nu vor să vină într-o voce.
„Toţi fermierii indiferent de asociaţia la care sunt afiliaţi se plâng de aceleaşi probleme şi atunci de ce nu reuşim să fim o singură voce pentru a realiza un program, un memorandum, pentru agricultura românească, pe termen scurt, având în vedere problemele secetei, pandemiei, etc, pe termen mediu şi lung, astfel încât să fie agreat de toată clasa politică?”, a spus Dragoş Frumosu.
În cea ce priveşte intrarea producătorilor români pe piaţa produselor agroalimentare şi desfacerea produselor autohtone prin intermediul lanţurilor de magazine de tip super şi hipermarket, Dragoş Frumosu a semnalat că „producătorii români nu sunt în condiţii de egalitate pe piaţa produselor alimentare pentru că subvenţiile noastre sunt diferite faţă de subvenţiile altor state, în primul rând, şi, în al doilea rând, după cum ştiţi a apărut acea lege, 28/2020 care a modificat 321 din 2009, mi se pare, care a adus lucruri bune, dar nu foarte sigure”.
Liderul sindical a punctat că „ne ferim să reglementăm nişte lucruri, şi nu înţeleg de ce?”
Dragoş Frumosu a explicat că în anumite momente, deşi există nişte reglementări europene ce trebuie respectate, trebuie să facem „un pic de slalom”.
„Faptul că am definit într-un anume mod, chiar dacă există nişte reglementări europene pe care sigur trebuie să le respectăm, dar trebuie să avem puterea şi capacitatea ca, în anumite momente, să jucăm, să facem un pic de slalom, să mergem pe limita legii, dacă pot spune aşa, pentru că produsul românesc, nu că este interzis la raft, el, teoretic, în mare parte nu mai poate exista. Pentru că produs românesc, aşa cum este definit, înseamnă să îl fac din materie primă românească. Păi când import 85% din carnea de porc, când import carne de vită, când import pui şi îi cresc pentru carnea de pasăre, când import un procent de lapte, când import atâtea lucruri, cum … să mai definesc produsul românesc la raft. Puteam să îi spunem Produs în România şi era cu totul şi cu totul altceva”.
Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară a participat, marţi, la dezbaterea cu tema „Agricultura României, potenţial imens, cum îl valorificăm? Soluţii la problemele momentului”, organizată de DC Media Group.
AGERPRES
