Interviu cu LECA BĂNCILĂ, candidatul PSD la funcţia de primar al oraşului Întorsura Buzăului
D-le primar, Leca Băncilă, cum a mers campania electorală?
Pot să afirm, cu toată convingerea, că actuala campanie electorală pentru alegerile locale din 10 iunie a mers bine. M-am bucurat de sprijinul acordat de aproximativ 200 de persoane, candidaţii la posturile de consilieri de pe listă şi alţi localnici, lideri de opinie, oameni cu notorietate, care se identifică cu mesajul pe care doreşte să-l transmită tututor locuitorilor oraşului Întorsura Buzăului candidatul Leca Băncilă, respectiv Partidul Social Democrat.
În ciuda faptului că mi-am desfăşurat activitatea curentă, de zi cu zi, la primărie, mesajul meu a ajuns în toate locurile, în toate casele. Resursele noastre, relativ puţine, constituite exclusiv din donaţiile candidaţilor noştri, au fost suficiente pentru a transmite mesajul nostru într-o formă plăcută şi eficientă.
Ce gen de campanie aţi construit? Care v-a fost strategia?
Dacă, din păcate, principalii mei contracandidaţi au înţeles să se „ridice” pe ei înşişi în ochii alegătorilor vorbind despre mine în termeni denigratori, eu am ales să fac o campanie politicoasă, focalizată pe ce am făcut în acest oraş din postura de profesor şi director de liceu, dar mai ales din cea actuală de primar. Fiind convins, însă, că cel mai important lucru pentru locuitorii din Întorsura Buzăului îl reprezintă ceea ce dorim să facem în următorii patru ani – eu din postura de viitor primar, alături de un consiliu local preponderent PSD – am evidenţiat necesitatea continuării procesului de transformări începute, pentru a face din localitatea noastră un orăşel modern, aşa cum am promis în 2008.
De ce consideraţi că meritaţi să fiţi votat de către întorsureni? Care sunt atuurile dumneavoastră?
Asumarea destinului unei comunităţi nu este o treabă uşoară, implică enormă responsabilitate, competenţă, viziune, putere de dăruire pentru servirea unui ideal public. Formaţia mea profesională şi paşii urmaţi în carieră mi-au conferit câte ceva din fiecare aceste calităţi şi roluri.
Dacă e să le pun într-o ordine, trebuie să încep cu experienţa în conducere pe care am căpătat-o în cei opt ani de zile în care am ocupat funcţia de director al liceului din localitate. Din această postură am reuşit să transform liceul într-una din unităţile de învăţământ bune din judeţ. La aceasta s-a adăugat experienţa în administraţia publică de pe parcursul celor două mandate de consilier judeţean, a celor două mandate de consilier local şi, cel mai mult, din postura de primar al oraşului Întorsura Buzăului, din ultimii patru ani.
Un alt atuu important de care sper că vor ţine cont locuitorii din Întorsura Buzăului, cărora le cer votul pentru încă un mandat de primar în următorii patru ani, sunt proiectele pe care am reuşit să le realizez, chiar şi în aceşti ani dificili din punct de vedere economic şi politic, pentru mine. Cu riscul de a părea că mă laud, doresc să reamintesc lucrările ce s-au efectuat, începând cu anul 2008 în Întorsura Buzăului şi anume: asfaltarea străzii Bisericii; sistemul de colectare a deşeurilor; drumul ocolitor din zona Campingului; sala de sport; piaţa centrală; reabilitarea cabinetelor pentru medicii de familie, parcul central. În prezent sunt în curs de realizare lucrările de: reabilitare a Grădiniţei cu program prelungit; alimentarea cu apă a locuinţelor din satul aparţinător Brădet; modernizarea Şcolii Generale şi a Căminului Cultural Brădet; construirea blocurilor ANL situate pe str. Serei, precum şi modernizarea căilor de accces şi realizarea de parcări în această zonă; implementarea proiectului de dezvoltare a zonei, prin turism.
Nu cred că cineva poate să ignore faptul că în mandatul meu de primar s-au semnat contracte în valoare de 27,5 milioane euro, în vederea realizării a patru proiecte de mare importanţă pentru dezvoltarea şi modernizarea oraşului Întorsura Buzăului: proiectul mare de apă şi canal; modernizarea Liceului “Mircea Eliade”; construirea unei grădiniţe în Floroaia Mică; închiderea rampei de gunoi.
„În acest moment, şi o spun cu toată sinceritatea, contextul politic este favorabil unui primar ce face parte şi are susţinerea politică a Uniunii Social Democrate – USL. Împreună cu viitorii consilieri locali, doresc să duc la bun sfârşit, pentru noi toţi locuitorii din Întorsura Buzăului, ceea ce am început”.
Iar pentru că am adus în discuţie consilierii locali, consider că s-ar justifica să fiu ales în funcţia de primar pentru încă un mandat şi datorită faptului că voi avea posibilitatea să lucrez împreună cu un consiliu local format din oameni tineri, cu expertiză profesională, cu care vom face o echipă puternică, capabilă să realizeze toate proiectele începute, dar şi altele .
Ce vă propuneţi să realizaţi în următorul mandat?
În viitorul mandat doresc, în primul rând, să termin proiectele începute şi pe cele care vor intra în faza de execuţie, având în vedere că suntem în faza de desemnare a firmei constructoare pentru cele mai mari trei proiecte făcute vreodată în Zona Buzaelor. Sunt multe şi numai ele necesită o cofinanţare de peste un milon de euro, sumă care depăşeste cu mult posibilităţile de finanţare ale oraşului nostru. În altă ordine de idei, doresc să implementez proiectele deja făcute, de modernizare a drumurilor şi trotuarelor.
Proiecte noi nu voi mai începe decât pentru reabilitarea şi modernizarea Căminului cultural Floroaia Mare, de reabilitare termică a blocurilor şi înfiinţarea transportului public urban.
Care este părerea dvs. cu privire la ceilalţi contracandidaţi la funcţia de primar?
Trebuie să vorbesc cu respect despre ei, dar, în acelaşi timp, trebuie să şi spun adevărul, în interesul tuturor.
Când am început campania electorală credeam cu sinceritate despre toţi contracandidaţii mei că sunt persoane onorabile, care pot duce o luptă electorală cu mijloace civilizate, deşi aveam unele îndoieli privind calităţile necesare. Şi astăzi cred la fel, că unii nu au pregătirea şi viziunea necesară pentru a conduce o comunitate de 10.000 de locuitori, că nu pot gândi prezentul la timpul viitor.
Pe parcursul campaniei am fost dezamăgit de unii, în special de inginerul Bularca Teofil, pentru că a coborât mesajul lui de campanie în zona denigrării şi a minciunii, a manipulării cu orice preţ a cetăţeanului întorsurean. Din aceste motive, şi din respect faţă de cetăţeni, sunt obligat să fac o analiză a afirmaţiilor domniei sale, pentru a pune lucrurile la punct.
Despre Bularca Teofil, candidat din partea Partidului Ecologist Român, pot să spun, cu un oarecare regret, că din prietenul de ieri care simţea nevoia să împartă cu mine bucuria tuturor realizărilor sale, astăzi mi-a devenit duşman (din perspectiva dânsului), nu contracandidat. PSD-ist până nu de mult, “pus pe linie moartă” de mine în 2008, când am constatat că împreună cu el nu este posibil să ieşi din zona gâlcevei generalizate, a reuşit acum performanţa de a vehicula neadevăruri în legătură cu mine:
1. Dl. Bularca denaturează sensul spuselor mele cu rea intenţie: „primarul Băncilă spunea, la preluarea mandatului, că localitatea este o „comună cu nişte blocuri”?!”, încercând să dea afirmaţiei mele o conotaţie peiorativă faţă de localitate şi oamenii ei. De fapt, înţelesul real al acestei afirmaţii era acela că oraşului îi lipseau şi încă îi lipsec servicii publice, fără de care nu pot fi puse bazele unei evoluţii edilitar-gospodăreşti de factură modernă, civilizată. Nimic nu era peiorativ, ci doar o listă de nevoi stringente în spatele cărora, în prezent, pun un proiect investiţional de 32,9 milioane de euro, pe care mă oblig să-l suplimentez cu cât va fi necesar.
2. În legătură cu Casa Orăşenească de Cultură care „zace neterminată în centrul localităţii”, îi spun d-lui Bularca următoarele lucruri: continuarea investiţiei presupune un efort financiar de 4-5 milione de euro, bani pe care nu-i avem şi nici nu-i putem aduna, prin chetă publică, aşa cum susţine acesta, făcând comparaţia cu adunarea de fonduri de la enoriaşi pentru realizarea lucrărilor de construire a catedralei din localitate. Sunt două lucruri total diferite, cu implicaţii diferite, prin urmare comparaţia este neavenită.
Vorbind cu sinceritate şi realism despre activitatea culturală din Întorsura Buzăului, ce se desfăşoară, în mare parte, în actuala Casă de cultură cu 150 de locuri, şi veche de 100 de ani, (aşa cum spune dânsul), eu nu am văzut-o plină decât atunci când elevii şcolilor din oraş fac diferite manifestări cultural-artistice. Şi-atunci mă întreb cât de fundamentată, de realistă a fost iniţiativa de a construi această clădire imensă, cu sala de spectacol de 500 de locuri şi zeci de alte încăperi, pentru o Casă de Cultură la o comunitate de numai zece mii de locuitori? Ştie domnul inginer care ar fi costurile de întreţinere ale acestei clădiri? Şi care sunt activităţile culturale care nu mai pot aştepta, astfel încât întorsureanul să fie obigat să contribuie cu bani şi să renunţe la lucruri mai importante, în codiţiile grele de astăzi? Sunt sigur că nu a făcut un minim studiu al impactului social şi al raportului cost-beneficiu. Cade însă bine, în campania electorală!
3. În ceea ce priveşte spitalul orăşenesc, doresc să precizez pentru toată lumea că acesta a fost construit prin efortul şi cu sprijinul multor oameni din zonă, care şi-au dorit un spital pentru întorsureni. În urma unui joc politic al PDL (aflat la guvernare în 2010) pe care domnul Bularca se face că nu-l vede, dorind o punere în dificultate a primarului PSD Băncilă Leca, s-a ajuns la situaţia în care există astăzi în Întorsura un spital, dar nu pentru întorsureni. Căci el a fost transformat în spital pentru bolnavii cronici care suferă de distrofie musculară, aduşi de la Vâlcele, şi care numai în secundar oferă servicii localnicilor. Întorsurenii au rămas tot cu serviciile spitacileşti pe care le-au avut şi anterior, nimic în plus, cu mici excepţii. Nu s-a vrut să se recunoscă atunci incapacitatea managerială a Secţiei din Întorsura Buzăului de a genera, prin servicii medicale angajate la Casa de Sănătate, resurse sufinciente de funcţionare. În loc să ofere întorsurenilor servicii, prin restructurarea activităţii, s-a continuat statutul de „căpuşă” a acestei secţii, de data aceasta nu pe spatele Spitalului Judeţean, care nu mai era dispus să accepte această situaţie, ci pe spinarea bolnavilor de la Vâlcele, transferaţi la Spitalul de Cardiologie Covasna, având banii asiguraţi de Ministerul Sănătăţii. O spun cu toată responsabilitatea, eu am purtat toate negocierile cu toţi factorii implicaţi – Ministerul Sănăţăţii, Parlament, Consiliul Judeţean. Aceasta este „marea revoluţie” făcută în sistemul de sănătate de PDL, la Întorsura Buzăului.
Nu a fost un secret pentru niciun factor interesat că, în momentul în care s-a discutat despre transferul spitalului către Consiliul Local al oraşului, era nevoie de aproximativ 10 miliarde lei vechi pentru punerea lui în funcţiune şi de alte 12 miliarde, anual, pentru completarea fondului de salarii, având în vedere serviciile angajate de secţia externă Întorsura Buzăului cu Casa de Sănătate. A fi preluat în condiţiile în care s-a încercat atunci să mi se impună, ar fi însemnat să-l preiau pentru a-l închide peste câteva luni, lucru pe care nu l-am vrut.
În plus, clădirea nu era la cheie, era goală, iar eu, din postura de primar, am încercat să impun două condiţii esenţiale: funcţionalizarea clădirii înainte de a fi predată, mai exact restructurarea activităţii spitalului pe serviciile strict necesare, respectiv folosirea spaţiului rămas disponibil pentru alte servicii sociale (persoane în vârstă, etc.).
Este falsă şi afirmaţia domnului inginer Bularca potrivit căreia „nu s-a aprobat” de către Consiliul local hotărârea de preluare a Secţiei externe Întorsura Buzăului a Spitalului Judeţean Covasna. S-a aprobat acest lucru, numai că în acel moment al discuţiei ce s-a purtat între mine, ca reprezentant al oraşului Întorsura Buzăului, Consiliul Judeţean, ca proprietar al clădirii spitalului din localitate şi reprezentantul ministrului sănătăţii, a intervenit PDL, care a dorit ca, prin trasferul acestuia la spitalul de la Covasna, să-şi consolideze poziţia în zonă.
Vreau să-i transmit domnului inginer că spitalul va ajunge în administrarea Consiliului local în momentul în care vom avea capacitatea de a-l susţine. Actuala soluţie este, din punctul meu de vedere, una tranzitorie, care va fi depăşită în noile condiţii, când a apărut posibilitatea parteneriatului public-privat.
4. Ar mai fi de discutat despre “acuzaţiile” nefondate pe care Teofil Bularca mi le aduce cu privire la activitatea de salubrizare, dar şi despre construcţia blocurilor ANL. Însă locuitorii din Întorsura Buzăului, pe ale căror voturi se bazează contracandidatul meu, îşi pot da seama de veridicitatea lor, doar făcând comparaţie cu aspectele demontate de mine, în rândurile de mai sus.
În ceea ce-l priveşte pe inginerul Radu Bărbuş, candidat independent, în opinia mea, astăzi, are două limite majore care îl fac incompatibil cu funcţia de primar: pe de o parte este nepregătit pentru a ocupa această funcţie, iar pe de altă parte nu spune adevărul în legătură cu statutul său politic, independenţa sa fiind un neadevăr.
În legătură cu primul aspect fac următoarele precizări: vorbind de funcţia de primar, avem în vedere o treabă extrem de serioasă, asumarea destinului unei comunităţi presupune multă responsabilitate, este spaţiul public care angajează la cel mai înalt nivel ideea de profesionalism, putere de perfecţionare. Această afirmaţie a mea poate fi susţinută cu următoarea notă: romanii, adevăraţii întemeietori ai vieţii publice instituţionalizate, aveau o procedură bine definită pentru ocuparea demnităţilor publice, care se numea „scara onoarei”. Ea îţi permitea să accesezi o funcţie numai după ce făceai „ucenicia, drumul până la respectiva funcţie”. Am făcut după 1989 experienţa „bunelor intenţii” şi vedem unde ne-a adus. Inginerul Radu Bărbuş, om de altfel cu calităţi, care se bucură de respectul meu, se grăbeşte când vrea să devină primar, pentru că nu are experienţă şi formarea necesare în conducerea administraţiei publice pentru o comunitate cu multe probleme. În plus, nici contextul politic nu îi este favorabil, nu va avea sprijin politic din partea USL pentru a-şi susţine cu succes proiectele.
În legătură cu declarata sa independenţă, avem marele nostru regret referitor la domnul Bărbuş, deoarece nu înţelegem de ce a acceptat să candideze travestit în independent, în sensul că îşi neagă originea şi statutul PDL-ist, când nimeni nu i-ar putea reproşa lui nimic în legătură cu acest aspect. El face, în mod ascuns, jocul politic al PDL-ului care, pentru a se păstra la suprafaţa politicii românesti şi a trece în uitare nerealizările guvernului Boc, este dispus să-şi pună membrii în situaţia de a-şi declara o falsă independenţă. Avem convingerea să credem că acest lucru îl face Radu Bărbuş, din următoarele motive: programul său se idenfică cu cel al PDL-ului, se afişează la toate întrunirile publice cu liderii acestei formaţiuni politice, iar pentru el, ca reprezentant al PDL-lui, au cerut spijinul unei înalte feţe bisericeşti Primarul de Braşov – Gheorghe Scripcaru – şi Prefectul Judeţului Braşov – Ion Gonţea. A face un joc politic ascuns este marea eroare a domnului Bărbuş.
Mai doresc să fac o precizare, de care ar trebui să ţină cont toţi locuitorii oraşului la 10 iunie 2012: alegem un primar, nu un gospodar. Gospodarul – în sensul legii – este viceprimarul, pe care îl alege Consiliul local. Oraşul Întorsura Buzăului are nevoie în primul rând de un primar, om cu viziune, care poate genera deschidere şi conciliere publică. Plastic vorbind, este vorba de confuzia între sergentul major şi general: unul face şi altul dispune.
Aveţi lucruri pe care nu le-aţi făcut, ca primar?
Da, nu am reuşit să dau Primăriei forma organizatorică pe care o doream, lucru pe care am să-l realizez cu prioritate în noul mandat, având în vedere că nu costă bani.
