Sărbătoarea Limbii Române din 31 august 2014 de la Miercurea Ciuc a început într-un cadrul mai puțin obișnuit, în amfiteatrul Cercului Militar unde își desfășoară activitatea și membrii cenaclului „Buna Vestire” a cărui președinte este organizatorul acestei ediții, poetul Ionel Simota.
Demn de menționat este atmosfera caldă și primitoare, acel sentiment de acasă pe care-l oferă sala tapetată cu obiectele tradiționale românești foarte vechi, ștergare, farfurii de lut, costume populare, păstrate de-a lungul anilor de șefa Centrului Militar, doamna Marga Maier, care a avut inedita idee de a transforma una dintre camerele instituției într-un mic muzeu, unde a adunat obiecte folosite la activitățile gospodărești, probabil dipărute demult din gospodăriile actuale, costume populare, fotografii, scrisori, o laviță, scaune și multe altele, fiecare cu povestea ei. Pe scenă o altă poveste aștepta să se desfășoare în parfumul merelor ochioase care ne ademeneau…
Spectacolul, pentru că în final la această concluzie am ajuns, a fost moderat cu bună dispoziție și umor de purtătorul de cuvânt al IPJ Harghita, Gheorghe Filip. Prima care a spart gheața emoțiilor a fost violonista Lucia Neagoe, membră a cvartetului „Gaudeamus” din Braşov, care a susținut un micro recital, „Balada ”lui Ciprian Porumbescu fiind de departe piesa favorită a tuturor, vioara mânuită cu atâta măiestrie părând o pasăre ce tânguia un dor…
Discuțiile s-au purtat în jurul mierii care ne-a adunat ca pe niște albine în stup, astfel că prin cuvântul rostit de invitați am luat și o lecție de istorie, nu doar una de literatură.
„Limba noastră cea română“ a fost celebrată pentru prima dată în calitate de sărbătoare legală în Republica Moldova în 31 august 1990, după ce, la 31 august 1989, fusese adoptată legea privind revenirea la grafia latină, iar limba română dobândise statutul de limbă oficială în Republica Moldova.
În timpul perioadei sovietice, populaţiei i se impusese să vorbească în limba moldovenească şi să utilizeze grafia chirilică. Rolul limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova a fost consfinţit şi în Declaraţia de independenţă adoptată la 27 august 1991. Ulterior, prin articolul 13 din Constituţia din 1994 s-a statuat drept limbă oficială limba moldovenească, dar în 2013 Curtea Constituţională a Republicii Moldova a interpretat că acest articol are valoare juridică inferioară Declarației de independență şi a ridicat la rang de limbă oficială limba română.
Din 1994 o parte din poezia „Limba noastră” scrisa de Alexei Mateevici, reorganizată sub forma a cinci strofe de câte patru versuri, a fost aleasă ca imn naţional al Republicii Moldova. Poezia este un elogiu adus limbii romane şi un îndemn pentru preţuirea ei.”
Printre cei care au luat cuvântul și au vorbit atât despre semnificația limbii române cât și despre volumul lansat al poetului Ionel Simota amintesc pe prof. Dorina Moraru Drăghici din Miercurea-Ciuc, prof. dr. Luminiţa Cornea, Vasile Stancu, Maria Graur redactor şef al ziarului ,,Mesagerul de Covasna” din Sfântu Gheorghe, Ştefana Gavril din Miercurea-Ciuc, ing. Ioan Roman din Bălan.
La un astfel de eveniment nu putea lipsi folclorul, astfel încât am sorbit cu nesaț melodiile interpretate de solistele Iuliana Crăciun și Diana Boțani din Bălan-„prima localitate unde se rostogolește Oltul” după cum ne-a informat plin de mândrie, Gheorghe Filip.
Cuvinte de apreciere au fost atât la adresa volumului „Cântece și tăcere” cât și a poetului Ionel Simota care „a venit de la Iași și a rămas aici să ne îmbogățească”, „ziditor de limbă românească, a transformat cuvântul într-o melodie clasică, mai patriotic, mai dulce, mai amar, mai alinător…” după cum frumos spunea cineva.
După mulțumirile adresate vorbitorilor și celor care l-au susținut în organizarea evenimentului, Ionel Simota a spus ceva care mi-a rămas întipărit în minte:„Un poet nu poate fi mai mare decât sine însuși...”
Seara s-a încheiat cu o surpriză suavă și blondă, venită de la teatrul „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe, actriță Camelia Paraschiv Katai, care ne-a surprins și emoționat printr-un recital de excepție, acompaniată de binecunoscuta folkistă harghiteană, Andreea Suciu.
Mulțumiri și aprecieri tuturor îngrijitorilor de limbă românească!
Mihaela Aionesei
