Mitropolitului Ardealului Nicolae Colan (1957-1967), personalitate reprezentativă a românilor ardeleni în secolul al XX-lea, s-a născut la 28 noiembrie 1893, în localitatea Arpatac (azi Araci), judeţul Covasna, dintr-o familie numeroasă şi modestă de ţărani evlavioşi.
A făcut şcoala primară de şase clase în satul natal, iar cea secundară a început-o la Colegiul maghiar Székely Miko din Sfântu Gheorghe (1906-1907) şi a continuat-o la Liceul Ortodox Andrei Şaguna din Braşov (1907-1914), cu Bacalaureatul luat în iunie 1914.
A urmat, apoi, primii doi ani ai Seminarului pedagogic-teologic Andreian din Sibiu (1914-1916). După intrarea României în Primul Război Mondial (1916), tânărul Nicolae Colan, împreună cu alţi intelectuali români din Transilvania (între care Andrei Otetea şi Stroia Dumitru) au trecut Carpaţii (în septembrie 1916) şi s-au stabilit la Bucureşti.
În urma decretului de evacuare a Capitalei, aceştia s-au retras în Moldova, la Roman (în toamna anului 1916), unde au petrecut şi iarna grea a anului 1917. Aici Nicolae Colan şi-a asigurat existenţa dând meditaţii unor elevi de liceu. După actul de la 1 Decembrie 1918, „pribegii” transilvăneni s-au reîntors acasă.
Mitropolitul Nicolae Colan în mijlocul monahilor de la mănăstirea Sâmbăta de Sus.
Sursa foto: www.fototecaortodoxiei.ro
Întors în Transilvania, Nicolae Colan şi-a continuat studiile. La 19 aprilie 1919, a obţinut diploma de absolvire la Seminarul din Sibiu, iar mai târziu, licenţa la Facultatea de Teologie din Bucureşti, cu teza: „Stilul lui Dimitrie Cantemir în scrierile lui româneşti”.
A fost numit secretar arhiepiscopesc la Sibiu (1921-1922), trecut apoi, în 1922, profesor provizoriu la catedra de Studiul Noului Testament de la Academia teologică „Andreiană”, unde a fost definitivat în 1924. Din 1928, a fost şi rector al acestui institut până la intrarea sa în episcopat (1936).
În 1934, a fost hirotonit preot, iar în 1935, a fost hirotesit protoiereu. Prin trecerea la cele veşnice a episcopului Nicolae Ivan (1921-1936), scaunul de la Cluj a rămas vacant. În locul acestuia, la 29 aprilie 1936, Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales pe protoiereul rector Nicolae Colan, ca episcop al Eparhiei Clujului.
Hirotonit arhiereu la 31 mai 1936, în Catedrala mitropolitană din Sibiu, a fost instalat la Cluj în ziua de 29 iunie.
„În urma nedreptului Dictat de la Viena din august 1940, episcopul Nicolae Colan a fost singurul ierarh ortodox care ‘a rămas în teritoriul vremelnic ocupat’, cârmuind duhovniceşte pe credincioşii săi din Eparhiile Maramureşului, Oradiei şi Sibiului. Mai mult, episcopul Nicolae Colan a reuşit să împletească ‘firele bunei înţelegeri, păcii şi prieteniei cu cei de alt neam şi de alta confesiune, lăsând amintiri de neuitat şi câştigând simpatii trainice pentru Biserica noastră”, face cunoscut Mitropolia Clujului Maramureşului şi Sălajului pe site-ul său: www.mitropolia-clujului.ro.
În calitate de ierarh, a îndrumat activitatea Academiei teologice de la Cluj, a susţinut activitatea Tipografiei eparhiale şi a înfiinţat un liceu mixt ortodox la Cluj (1994-1945), care în 1945 s-a despărţit în Liceul ortodox de băieţi „Mitropolitul Simion Ştefan” şi Liceul ortodox de fete „Doamna Stanca”. După desfiinţarea Institutului Teologic Ortodox din Cluj (în 1952), a depus eforturi considerabile pentru înfiinţarea Şcolii de cântăreţi bisericeşti, devenită mai târziu şi Seminar Teologic Ortodox.
În 1938-1939, a fost ministru al Educaţiei Naţionale, Cultelor şi Artelor.
După o rodnică păstorire de peste două decenii, plină de tact şi înţelepciune, episcopul Nicolae Colan (1936-1957) al Vadului, Feleacului şi Clujului a fost ales mitropolit al Ardealului (1957-1967).
Mitropolitul Nicolae Colan a lăsat numeroase lucrări cu caracter teologic, pastorale, sfaturi pentru credincioşi şi slujitori ai altarului: „Sf. Petru către Filimon. Creştinismul şi sclavia” (1925); „Biblia şi intelectualii” (1929); „Cartea Sf. Apostol Pavel către Efeseni” (1930); „Eroi şi mucenici ai dreptei credinţe” (1940).
De numele său se leagă şi tipărirea Noului Testament (după Biblia lui Andrei Şaguna) (1942 şi 1945), ca şi traducerea unor lucrări semnate de F.W. Foester, „Hristos şi viaţa omenească” (2 vol., 1925-1926) etc.
A fost membru de onoare (31 mai 1938) şi membru titular (26 mai 1942) al Academiei Române.
Pentru merite deosebite pe teren cultural şi bisericesc, a fost numit membru de onoare în diferite asociaţii culturale şi distins cu anumite decoraţii: Ordinul Sfântului Mormânt, în grad de cavaler (1925), Coroana României, în grad de mare ofiţer (1936), Vulturul României, în grad de cavaler (1937), Polonia Restituta, în grad de mare cruce (1938), meritul cultural pentru Biserică, în grad de ofiţer (1942) ş.a.
În 2008, Biblioteca Astra a inaugurat, în cadrul Seriei Personalia, un ciclu de biobibliografii dedicate Mitropoliţilor Ardealului. Din această serie un volum a fost dedicat mitropolitului Nicolae Colan.
„Mitropolitul Nicolae Colan, personalitate reprezentativă a românilor ardeleni în secolul al XX-lea, se numără printre ierarhii cu cele mai multe realizări pe plan naţional-politic, organizatoric bisericesc, cultural şi social din toată istoria Bisericii Ortodoxe Române. Acest argument corelat cu bogăţia şi diversitatea colecţiilor Bibliotecii Astra, având o dublă valenţă, enciclopedică şi documentar ştiinţifică au motivat strădania noastră”, se menţionează în Argumentul volumului „Mitropoliţi ai Ardealului NICOLAE COLAN (1893-1967)”.
Lucrarea prezintă într-o scurtă biografie cele mai importante realizări culturale, religioase şi politice ale mitropolitului Nicolae Colan. De asemenea, într-un capitol sunt prezentate aproximativ 1.350 din lucrările scrise sau editate de către Nicolae Colan, mare parte a acestora regăsindu-se în colecţiile de Carte curentă şi Periodice ale Bibliotecii Astra.
Totodată, într-un ultim capitol, sunt cuprinse aproximativ 750 de cărţi, studii şi articole dedicate vieţii şi activităţii politice şi cultural-religioase a mitropolitului Nicolae Colan.
Mitropolitul Nicolae Colan a adormit în Domnul la 15 aprilie 1967, fiind aşezat spre odihnă veşnică lângă biserica din Răşinari (judeţul Sibiu). (surse: https://www.mitropolia-clujului.ro/; „Mitropoliţi ai Ardealului NICOLAE COLAN (1893-1967)”, Biobibliografie, Sibiu, 2009 – Biblioteca Judeţeană Astra Sibiu, Bogdan Andriescu) AGERPRES/(Documentare – Mariana Zbora-Ciurel, editor: Cristian Anghelache, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: www.mitropolia-clujului.ro
