România alocă cei mai puţini bani pe cap de elev care studiază în învăţământul profesional şi tehnologic (IPT), de peste zece ori mai puţin decât media europeană, în condiţiile în care 56% dintre elevii din învăţământul secundar superior sunt înscrişi la licee tehnologice sau şcoli profesionale, potrivit un studiu realizat de Centrul Român de Politici Europene (CRPE).
Astfel, doar 10% dintre elevii români au acces la experienţe de învăţare practică, prin comparaţie cu media de 61% din UE.
CRPE este o organizaţie parte a consorţiului Creştem prin Educaţie Agricolă (CEA), format dintr-un grup de organizaţii care îşi propun dezvoltarea învăţământului tehnologic cu profil agricol din România.
Conform sursei citate, elevii care au făcut ucenicie sau stagii de practică îşi găsesc mai uşor un loc de muncă: în mai puţin de două luni, comparativ cu peste 20 de luni în cazul celor care s-au pregătit doar la şcoală. Pentru unele materii din curriculumul IPT nu există resurse esenţiale, cum ar fi manualele.
În acest an şcolar, locurile pentru clasa a IX-a la liceele cu profil tehnologic, filiera învăţământ profesional, au fost reduse cu 36%.
„Învăţarea la locul de muncă – aşa cum sunt de exemplu stagiile de practică şi ucenicia elevilor la un angajator – reprezintă o componentă centrală a învăţământului profesional şi tehnologic care are urgent nevoie de finanţare, prevederile legii privind practica elevilor şi studenţilor nefiind aplicate nici la 15 ani de la promulgarea acesteia”, susţin autorii studiului.
Potrivit raportului „De ce avem nevoie de învăţare la locul de muncă în învăţământul profesional şi tehnic românesc? Un model de practică pentru liceele agricole”, realizat de CRPE, România alocă cei mai puţini bani pe cap de elev care studiază în învăţământul profesional şi tehnologic, de peste 10 ori mai puţin decât media europeană alocată per capita, în cifre ajustate la paritatea puterii de cumpărare. Aceasta, în condiţiile în care 56% dintre elevii din învăţământul secundar superior (ciclul 2, nivel care corespunde liceului) sunt înscrişi la licee tehnologice sau şcoli profesionale.
Conform sursei citate, autorităţile nu au elaborat nici până acum normele relevante de aplicare pentru Legea nr. 258/2007 privind practica elevilor şi studenţilor, care prevede o subvenţie financiară suplimentară echivalentă cu 5% din alocaţia anuală per elev pentru unităţile şi instituţiile de învăţământ care organizează educaţie practică. Aceste sume pot fi utilizate exclusiv pentru organizarea şi desfăşurarea practicii. Deşi există aceste prevederi legale, o mare parte din liceele intervievate de către CRPE au declarat că nu au accesat astfel de fonduri.
De asemenea, pentru unele materii din curriculumul acestor instituţii de învăţământ nu există resurse esenţiale, cum ar fi manualele.
„Deşi învăţământul profesional şi tehnologic în ansamblul său – de la liceele tehnologice la şcolile profesionale şi postliceale – reprezintă la nivel declarativ o prioritate a sistemului de învăţământ din România, în realitate decizia politică merge în sens invers: pentru actualul an şcolar, numărul locurilor disponibile în clasa a IX-a la liceele cu profil tehnologic a fost redus cu peste o treime (36%), şubrezind şi mai mult această parte importantă a infrastructurii educaţionale naţionale care sunt liceele tehnologice. Efectul pe termen mediu şi lung este periclitarea viitorului învăţământului secundar (de nivel liceal şi postliceal) cu profil tehnic, cu impact asupra ratei şomajului în rândul generaţiilor viitoare şi a dezvoltării economice a României, în contextul în care mai bine de jumătate din efectivul total de elevi din învăţământul secundar superior învaţă în licee tehnologice şi şcoli profesionale”, a afirmat Alexandra Popa, director executiv CRPE.
Studiul CRPE arată că deşi formarea practică este obligatorie în învăţământul profesional şi tehnic, în realitate aceasta este ignorată de aproape toţi factorii care ar trebui să îi asigure succesul.
O anchetă realizată în 2020 în rândul liceelor agricole de CRPE pe un eşantion de 49 de licee agricole, a arătat că 37% dintre acestea evaluează oportunităţile de practică de specialitate derulată de elevi la agenţii economici ca fiind insuficiente sau aproape inexistente, cu mai puţin de jumătate din necesarul de practică acoperit.
Conform datelor din noul raport CRPE, doar 10% dintre elevii români au acces la experienţe de învăţare la locul de muncă, prin comparaţie cu media de 61% a elevilor din învăţământul tehnologic din statele Uniunii Europene. Potrivit unui raport din 2014 al Institutului Federal pentru Formare şi Educaţie Profesională din Germania (Bundesinstitut für Berufsbildung, BiBB), în statul german, elevii înscrişi în învăţământul tehnic liceal învaţă în general o zi la şcoală şi patru în sistem dual, la angajator, fiind parte a Contractului colectiv de muncă şi plătiţi ca atare, remuneraţia ridicându-se la momentul respectiv la circa o treime din salariul unui muncitor calificat.
„Educaţia practică din cadrul învăţământului profesional şi tehnologic contribuie la formarea adecvată a elevilor şi, în acelaşi timp, are un efect major asupra carierei acestora de după absolvirea şcolii.”, se precizează în document.
Totodată, raportul CRPE arată că elevii care au beneficiat de instruire practică în cursul unor stagii, perioade de ucenicie sau în alte forme de învăţare la locul de muncă îşi găsesc mult mai uşor un loc de muncă, în medie într-un interval de mai puţin de două luni, comparativ cu peste 20 de luni în cazul absolvenţilor care s-au pregătit exclusiv în şcoală.
În 2020, 16% dintre aceşti elevi nu au participat la stagii sau ore de formare practică, cu toate că acestea sunt obligatorii pentru a promova în următorul an şcolar. (În cazul liceelor cu profil preponderent agricol, sub 40% din elevi au participat la stagii de ucenicie la agenţi economici din domeniu.) Dintre elevii care au participat, 42% au făcut practică doar în cadrul şcolii şi 57% au ajuns şi la agenţi economici.
Din păcate, implicarea mediului economic în oferirea de oportunităţi de educaţie practică pentru elevii din învăţământul tehnologic este redusă. Situaţia contrastează cu cea din Germania, de exemplu, unde, potrivit BiBB, 38% dintre întreprinderile mici oferă stagii de practică, ponderea urcând la 87% din firmele de dimensiuni mijlocii, în timp ce practic toate companiile mari formează elevi în stagii de practică sau ucenicie (învăţământ dual).
Prin urmare, consorţiul Creştem prin Educaţie Agricolă a elaborat o serie de recomandări pentru decidenţii din sistemul de învăţământ.
Astfel, reprezentanţii consorţiului susţin că şcolile trebuie să dezvolte o viziune unitară asupra practicii, la nivel de şcoală. Totodată, CEA consideră că este necesară dezvoltarea de materiale-suport pentru organizarea, monitorizarea şi evaluarea stagiilor de practică: caiete de practică, ghiduri metodologice etc.
Pe de altă parte, practica de specialitate are nevoie de o finanţare corespunzătoare, dedicată. Astfel, trebuie elaborate normele de aplicare pentru subvenţia suplimentară, conform prevederilor existente în lege.
Reprezentanţii consorţiului mai precizează că şcolile din învăţământul profesional şi tehnologic trebuie susţinute de autorităţi pentru a dezvolta parteneriate cu agenţii economici. De asemenea, este necesară formarea corespunzătoare a tutorilor de practică, a profesorilor coordonatori de practică, a evaluatorilor de competenţe, a inspectorilor şcolari pentru învăţământul profesional şi tehnic.
Creştem prin Educaţie Agricolă (CEA) este un program finanţat de Romanian-American Foundation (RAF) şi derulat de un consorţiu de organizaţii din care fac parte Fundaţia World Vision România, Junior Achievement România, Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă şi Centrul Român de Politici Europene. Campaniile CEA îşi propun să îmbunătăţească performanţa (metodele de predare, conectarea cu mediul de business, activităţile extraşcolare, soluţiile de e-learning), dar şi promovarea liceelor agricole înscrise în program. Peste 50 de licee tehnologice cu profil agricol din întreaga ţară beneficiază azi de suportul şi know-how-ul consorţiului.
Centrul Român de Politici Europene (CRPE) a fost înfiinţat în 2009 de un grup de experţi, având ca obiectiv sprijinirea rolului României în Europa prin furnizarea de expertiză în domeniul politicilor publice.
AGERPRES
