Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) și birocrația din România pun pacienții pe planul doi. Sistemul sanitar „tratează” întâi hârtiile, și mai apoi bolile pacienților.
. . 
Compeltăm hârtii, și abia apoi mai tratăm și pacienții, cam asta ar fi definiția sistemului sanitar la ora actuală, după cum spune chiar liderul Sindicatului Sanitas Covasna, Vasile Neagovici. Potrivit acestuia, în spitalele din România este un haos total, iar cadrele din sistemul sanitar sunt mai preocupate de completarea documentelor decât de pacienți, întrucât actuala legislație le obligă să pună la punct „mii de referate” și de acte administrative.
„Un paradox astăzi în sistemul sanitar este acela că toți medicii, și putem merge și în sistemul privat la medicii de familie, primul lucru pe care îl fac – le este intrat în reflex – este să se uite în laptop și la cardul de asigurat jumătate de oră, ca să fie siguri că pot face raportare și să nu le dea eroare, să poată lua bănuții aceia. Nu știu dacă pacientul nu a leșinat până medicul își face toată procedura în sistemul SIUI. După ce își termină procedura, se uită și la tine. Astăzi în spitale e un haos, se plimbă hârtii, tone. Nu știu, poate următoarea investiție a spitalelor va fi pentru a face niște arhive mari, undeva la marginea orașelor. Se fac mii de referate, mii de hârtii. Mă uitam la Spitalul de Cardiologie, la o foaie de observație a pacientului după 16 zile, pentru că a fost o reclamație și trebuia să dăm un răspuns, avea în jur de 40 de hârtii, din care documente medicale, ca să fiu cinstit, erau maxim 10, restul erau acte administrative. (…) E perfect sistemul, pacientul e pe primul loc dar hârtiile trebuie să fie întocmite și semnate de 10 oameni, circuitul birocratic, iar după ce am terminat poate mai găsesc pacientul la ușă, sau poate îl găsesc sub masă, o să mă ocup să îl iau să văd ce pot să fac. Ăsta e sistemul, îmi pare rău, lucrăm și noi în el, îl cunosc. Am spus mereu, este bine să nu te îmbolnăvești. Astăzi întocmim hârtii, (…) încă avem noroc că nu toți pacienții vin „pe moarte”. Asta se întâmplă peste tot.” – a declarat președintele Sanitas Covasna, Vasile Neagovici.
Acesta este de părere că „supra-birocratizarea” spitalelor publice a pornit de la reforma în domeniul sănătății – acreditarea unităților sanitare și atestarea calității de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate.
„Am semnalat de ani de zile să se reducă birocrația, efectul este că se mărește. (…) Există și o lege în acest sens, care trebuia să-și producă efecte până la sfârșitul acestui an, să se termine procesul de acreditare al întregului sistem sanitar, început în anul 2012. Fiecare comisie de evaluatori vine la spital, le plătești niște taxe uriașe, (…) și ce fac de fapt? Suntem în regulă cu toate spitalele din județ, nicio problemă, dar au adus de afară de undeva o sumedenie de proceduri pe curățenie, orice trebuie cuantificat pe o hârtie. Acel arsenal de hârtii s-au transpus, mai mult sau mai puțin, în funcție de politica managerială, în practica spitalului. De exemplu, ce mă amuză mereu, „procedura de curățare hol secție”: efectuarea curățeniei se face din maxim două în două ore, sau ori de câte ori este nevoie. Este adevărat, dar procedura ar însemna ca îngrijitoarea, pe lângă aparatul mare cu roți și găleți pe care foarte puține spitale îl au sau îl scot, eventual doar când vin cei de la Comisia de Acreditare, ar trebui să aibă și un carnețel destul de mare în buzunar, un pix, și să semneze. Toată lumea umblă cu pixul și carnețelul. La sfârșitul zilei ar trebui centralizată această procedură și cineva, un registrator medical să verifice și să cuantifice, ca să prezinte mai departe. Mai este Comisia inter-managerială, care lunar ar trebui să se întrunească, să strângă toate aceste proceduri, să îmbunătățească procedura. Dar acreditarea în realitate înseamnă să îți ia niște bani de la spitale. Spitalele fac niște eforturi, acum trebuie să cumperi ceas și termometru și să le pui pe perete în salon, ei nu se uită că se dărâmă clădirea sau că salteaua e de 20 de ani, trebuie să ai termometru pe perete să știe pacientul că sunt 25 de grade.” – a conchis Vasile Neagovici.
Ioana Ardeleanu
