Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Csaba Borboly, a închis miercuri, 29 mai, poarta de acces în Cimitirul Internaţional al Eroilor din Valea Uzului cu un lanţ cu trei lacăte. Este o acţiune provocatoare la adresa românilor, care intenţionează să îi comemoreze pe eroii români îngropaţi aici în 6 iunie, de Ziua Eroilor. Csaba Borboly a încălcat legea cu bună ştiinţă, pentru că scopul său este doar cel de a provoca reacţii ostile ale românilor.
Unii politicieni îşi hrănesc periodic alegătorii cu excese extremiste, xenofobe şi provocatoare. Extremismul este un drog care determină o stare de euforie. Această beţie mentală îi transformă pe extremişti în masă de manevră uşor de manipulat de către politicieni. Relaţiile dintre maghiari şi români oferă un teren larg de manifestare a extremismului pentru politicieni de ambele etnii. Periodic apar extremişti ca Csaba Borboly sau Gheorghe Funar, care incită la ură interetnică şi provoacă. Provocările au scopul de a declanşa reacţii ostile ale părţii adverse, care, la rândul lor, să alimenteze ostilitatea propriilor adepţi. Nu este un mecanism de genul „perpetuum mobile”, pentru că se poate pune STOP acestor provocări înainte ca ele să degenereze în conflicte.
Csaba Borboly este într-o permanentă campanie electorală. Este foarte activ pe Facebook, unde postează înregistrări video sau fotografii despre activitatea sa politică, mai ales pe teme naţionaliste, sensibile pentru etnicii maghiari.
Csaba Borboly apare des în atenţia presei, îi plac conferinţele de presă, declaraţiile şi interviurile. La o analiză a subiectelor pe care le abordează în presă, nu se văd problemele reale ale judeţului Harghita. Nimic despre starea deplorabilă a drumurilor din judeţ, nimic despre lipsa locurilor de muncă din cauza absenţei investitorilor, nimic despre migraţia masivă a tineretului şi multe altele.
În schimb, Csaba Borboly este în permanenţă preocupat să întreţină atenţia ridicată a electoratului maghiar din judeţ asupra relaţiilor cu românii, fie cu autorităţile centrale, fie cu societatea civilă. Românii sunt răul suprem pentru preşedintele Consiliului Judeţean Harghita.
Cimitirul Internaţional al Eroilor din Valea Uzului îi oferă lui Csaba Borboly un subiect inepuizabil despre grija sa de păstor peste sufletele electoratului maghiar din Harghita, uşor de manipulat prin incitarea la ură faţă de români. Nimeni nu l-a întrebat pe Csaba Borboly de ce nu a clarificat problema jurisdicţiei asupra Văii Uzului până acum. Este preşedinte al Consiliului Judeţean Harghita din 2008, iar între 2004-2008 a fost vicepreşedinte. Fiind la conducerea judeţului din 2004, cunoştea foarte bine problemele de graniţă cu judeţul Bacău şi era persoana cea mai îndreptăţită să o rezolve pe cale legală. De ce nu a rezolvat disputa teritorială cu judeţul Bacău până acum? De ce nu a înregistrat în Cartea Funciară Cimitirul Eroilor din Valea Uzului, dacă el aparţine, după cum afirmă Csaba Borboly, de judeţul Harghita? Din 2004 până în 2019 a avut suficient timp pentru a închide pe căi legale problema cimitirului. Însă nu a făcut-o, pentru că nu este interesat să urmeze căile legale, ci vrea să profite electoral de problema cimitirului.
În 23 mai, Consiliul Local al comunei Sânmartin din judeţul Harghita, care revendică dreptul de proprietate asupra cimitirului, a adoptat o hotărâre prin care interzice pentru 30 de zile accesul în incinta cimitirului, cu excepţia lucrărilor de întreţinere. Documentul a fost publicat abia Luni, după alegeri. Invocând această hotărâre, Csaba Borboly a închis cu un lanţ cu trei lacăte poarta cimitirului.
De ce închiderea cimitirului este ilegală
Hotărârea Consiliului Local este un abuz şi nu are absolut nicio valoare juridică. Nici consilierii locali, nici Csaba Borboly nu cunosc legea 379 din 2003 despre cimitirele eroilor. Deşi o invocă în argumentarea hotărârii.
Conform art. 8, alineatul (1) al acestei legi: „Mormintele şi operele comemorative de război proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile şi sunt monumente de for public.”
Fiind monument de for public, nimeni nu poate să pună niciun lacăt şi nimeni nu poate interzice accesul. Cimitirul eroilor din Valea Uzului este monument de for public, nu este proprietatea personală nici a preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita, nici a consilierilor din Sânmartin, deci ei nu pot sub nicio formă să interzică accesul. Pentru că încalcă legea.
În al doilea rând, teritoriul pe care se află cimitirul este înregistrat în cartea funciară a oraşului Dărmăneşti din judeţul Bacău. Până când disputa teritorială dintre judeţele Bacău şi Harghita se va rezolva pe cale legală, adică în instanţă, unde fiecare parte îşi va prezenta documentele care să îi ateste drepturile, iar judecătorii vor da sentinţa finală, cimitirul este administrat de Primăria oraşului Dărmăneşti, pentru că ea are act de proprietate în acest moment. Consiliul Local din Sânmartin nu poate emite niciun document referitor la acest cimitir până când nu obţine legal dreptul de proprietate. Deci această hotărâre este ilegală.
Dacă ar fi fost cu adevărat interesat de cimitir, din 2004 până în 2019 ar fi putut rezolva pe cale legală problema.
Ilegală este şi fapta preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita, Csaba Borboly, care a pus un lanţ cu trei lacăte pe poarta cimitirului. Cimitirul este înregistrat legal în oraşul Dărmăneşti, care este în judeţul Bacău. Deci Consiliul Judeţean Harghita nu are absolut nicio jurisdicţie asupra cimitirului până când nu are un document legal de proprietate.
Închiderea cimitirului de către Csaba Borboly este pur şi simplu o acţiune personală, care poate fi încadrată juridic atât în abuz de serviciu, în virtutea funcţiei publice pe care o exercită, cât şi ca profanare a cimitirelor. Autorităţile ar trebui să se sesizeze din oficiu şi să acţioneze legal împotriva acţiunilor de profanare a cimitirului de către preşedintele Consiliului Judeţean Harghita. Lege există, mai trebuie cineva să o şi aplice.
Închiderea cimitirului s-a făcut în prezenţa presei, care a filmat momentul, deci există probe suficiente împotriva lui Csaba Borboly. Ba mai mult, au fost prezenţi poliţişti din judeţul Bacău, chemaţi de către provocatori. Probabil că poliţiştii au fost suprinşi de evenimente, dar trebuie să îşi depăşească starea de bâlbâială, să citească legea cu atenţie şi să o pună în aplicare.
Pentru Csaba Borboly închiderea cimitirului a fost o campanie de imagine, de promovare electorală. A invitat presa, a dat comunicate, a postat un video pe pagina sa de socializare. Pe el doar imaginea sa îl interesează. Dacă ar fi fost cu adevărat interesat de cimitir, din 2004 până în 2019 ar fi putut rezolva pe cale legală problema.
Ce semnificaţie are ceremonia anunţată pe 6 Iunie pentru comemorarea Eroilor români din Valea Uzului
Acţiunile lui Csaba Borboly au scopul de a-i provoca pe românii care vor să comemoreze eroii de Ziua Eroilor, 6 Iunie. Pe reţelele de socializare este anunţat un eveniment de comemorare în cimitir, organizat de societatea civilă. Organizatorii îndeamnă la moderaţie şi respect faţă de mormintele maghiare în timpul ceremoniei. Sigur vor fi luate măsurile necesare pentru evitarea escaladării tensiunilor şi provocatorii, indiferent de etnie, vor fi îndepărtaţi. Pomenirea morţilor înseamnă respect, pietate şi bun simţ.
Această acţiune este organizată de Ziua Eroilor, zi în care sunt comemoraţi eroii români. În Cimitirul din Valea Uzului sunt îngropaţi şi români, alături de unguri, germani, ruşi etc.
Maghiarii nu vor să accepte realitatea istorică: cimitirul creat de trupele maghiare în 1916-1917 a stat la baza extinderii şi reorganizării lui de către Societatea Cultul Eroilor în 1926-1927. Baza legală a structurii cimitirului constă în documentele emanate în 1927, nu în 1917. Cimitirul iniţial din 1917 avea chiar şi el soldaţi români decedaţi în timpul luptelor. Refuz să cred că soldaţii unguri din 1916-1917 s-au purtat ca nişte sălbatici şi au lăsat soldaţii români decedaţi neîngropaţi.
În 1926-1927 au fost recuperate osemintele mai multor sute de soldaţi morţi în război, îngropaţi în timpul luptelor prin pădure, prin resturi de tranşee sau în morminte comune improvizate şi au fost reînhumate în cimitirul din Valea Uzului, care a fost extins de la circa 450 de morminte la peste 1300.
Atât de mult se cultivă ura ungurilor împotriva românilor, încât maghiarii nu sunt în stare să accepte că în Valea Uzului au murit şi români, care au fost îngropaţi alături de cei maghiari în cimitir. Separatismul este cultivat într-o aşa manieră, încât în mintea lor, mulţi maghiari nu pot concepe ca măcar după moarte ungurii şi românii pot sta alături.
Maghiarii invocă şi recunosc doar documentele cimitirului din 1916-1917 şi neagă datele din documentele create în 1926-1927. Este deja un reflex pentru maghiari negarea Unirii Transilvaniei cu România în 1 Decembrie 1918 şi orice document emanat de administraţia românească este pur şi simplu negat. Nici măcar nu este contestat, ci îi este negată pur şi simplu existenţa. În această paradigmă trebuie înţeleasă obtuzitatea celor care contestă că în 1926-1927 au fost îngropaţi şi români în cimitir.
Unii maghiari spun că românii sunt îngropaţi peste munte în Dărmăneşti. Asta ar însemna că soldaţii români care au murit în luptele de pe Valea Uzului, chiar pe teritoriul satului respectiv, iar trupurile lor au rămas în teritoriul cucerit de trupele maghiare, au fost trimişi de unguri peste linia frontului. Nici măcar în filmele SF nu găsim astfel de scenarii.
Noi, românii şi ungurii, suntem sortiţi să trăim împreună. Avem deja 1000 de ani de istorie comună, cu bune şi cu rele, pe care nu o putem schimba. Dar viitorul îl putem face mai bun pentru toţi.
Existenţa osemintelor soldaţilor români în Cimitirul Eroilor din Valea Uzului este o realitate indubitabilă. O dovedesc documentele. Cimitirul are într-adevăr mai multe morminte ungureşti, dar asta nu înseamnă că românii nu au dreptul să îşi comemoreze eroii îngropaţi acolo. Este un cimitir internaţional.
Aşa cum maghiarii au dreptul să îşi comemoreze eroii, acelaşi drept îl au şi românii. Nimeni nu poate pune lacăte pe cimitire pentru a bloca comemorarea eroilor români.
În 13 mai, ungurii au organizat o procesiune în cimitir. Au susţinut că au făcut o slujbă ecumenică. Dar nu am auzit ca acolo să fi fost invitat vreun preot român sau să se fi spus o rugăciune în limba română pentru eroii români îngropaţi acolo. Nici în limba rusă pentru soldaţii ruşi din cimitir. Atunci unde este caracterul ecumenic al manifestării din 13 Mai?
Acţiunea preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita, Csaba Borboly, este pur şi simplu o provocare. Provocările în jurul cimitirului au mai dat rezultate, atunci când maghiarii au pus saci de gunoi peste crucile eroilor români amplasate de Primăria din Dărmăneşti. Impactul emoţional asupra românilor a fost imens, iar unii au căzut în capcana provocărilor maghiare, încercând să profite electoral, cum a făcut-o George Simion. Au trecut alegerile europarlamentare, însă provocările continuă.
Csaba Borbely îi provoacă intenţionat pe români. Reacţiile ostile ale românilor, manifestate în spaţiul public de obicei pe reţelele de socializare, alimentează resentimentele dintre maghiari şi români. De ce Csaba Borboly este interesat de provocarea românilor şi de disensiunile interetnice?
O propunere pentru preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Csaba Borboly
Bunele intenţii pot fi dovedite prin fapte bune, nu prin provocări. Probabil că anul acesta Csaba Borboly va fi erou la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad. Dar va fi doar un erou peste care se va aşterne rapid uitarea istoriei.
Noi, românii şi ungurii, suntem sortiţi să trăim împreună. Avem deja 1000 de ani de istorie comună, cu bune şi cu rele, pe care nu o putem schimba. Dar viitorul îl putem face mai bun pentru toţi.
Acest scandal de la Cimitirul Internaţional din Valea Uzului poate fi un moment de restartare a dialogului dintre maghiari şi români. Nu declaraţiile şi acţiunile provocatoare sunt soluţia. În această problemă a cimitirului, istoricii trebuie să aibă cuvântul final despre evenimentele istorice, iar instanţele de judecată pentru clarificarea definitivă a dreptului de proprietate.
Dle Csaba Borboly, daţi jos lacătele de pe poarta cimitirului, renunţaţi la provocări şi diversiuni şi haideţi să construim pentru un viitor comun. Nu mai cultivaţi ura interetnică, ci sădiţi înţelegerea şi dialogul!
Dar politicienii de talia lui Csaba Borboly pot face mult mai mult decât să îi aţâţe pe maghiari contra românilor şi invers. De exemplu, s-ar putea face in Valea Uzului un monument al dialogului dintre români şi maghiari. Sună prea idealist, dar decât să facem statui pentru criminali de război, Kratochvill sau Urmanczy, hai să facem un monument al dialogului şi încrederii, măcar la 100 de ani după luptele dintre români şi maghiari din Valea Uzului.
În Valea Uzului a fost o tabără şcolară, acum dezafectată. Oare organizarea periodică a unei tabere comune a elevilor români şi maghiari în Valea Uzului nu ar fi cea mai bună comemorare a eroilor noştri? Unii politicieni UDMR vor obiecta împotriva taberelor şcolare comune româno-maghiare. Dar ar fi cea mai bună cale să se cunoască mai bine românii cu ungurii. Încă de pe băncile şcolii. Chiar dacă UDMR a avut grijă să separe elevii în şcoli pe criterii etnice, măcar în tabere să îi ajutăm să se întâlnească şi să se cunoască. Ar fi un pas mare spre dialog.
Monumentul comun, tabăra comună, dialogul interetnic par idealuri, greu sau imposibil de atins. Însă politicienii ca Csaba Borboly ar putea să transforme aceste idealuri în realitate şi să rămână în istorie ca actori ai dialogului interetnic, nu ca provocatori ai disensiunilor dintre români şi maghiari.
Dle Csaba Borboly, daţi jos lacătele de pe poarta cimitirului, renunţaţi la provocări şi diversiuni şi haideţi să construim pentru un viitor comun. Nu mai cultivaţi ura interetnică, ci sădiţi înţelegerea şi dialogul!
adevarul.ro
