Profesorii din judeţul Covasna, pe lângă faptul că au o pregătire vastă în domeniu, mai ales cei cu vechime considerabilă, de câţiva ani pot suplini fără prea mari probleme un avocat în sala de judecată.
Noua „aptitudine” a fost dobândită după ani şi ani în care neregulile din sistem i-a determinat să înveţe legislaţia ca pe „Tatăl nostru” pentru a putea lupta pentru puţinele drepturi pe care le au. În momentul de faţă profesorii covăsneni au două mari probleme: decontarea navetei şi plata sentinţelor irevocabile pentru plata salariilor.
„Din nefericire, există o atitudine condamnabilă la adresa cadrelor didactice. Concret, primul lucru este naveta. Încă mai vin răspunsuri, dar pot să vă spun că la Băţanii Mari, la Zagon, Ozun, Araci, la Ghelinţa, sunt probleme mai mici sau mai mari. Nu am pus pe tabel localităţile în care restanţele sunt de câtea luni de zile, numai cei care au restanţe mari. Alaltăieri (n.red.- luni) am trimis un mesaj către toate grupele şi am primit următoarele răspunuri: la Reci au scris că totul este în ordine, nu numai naveta, dar şi plata sentinţelor. La Arcuş nu este nicio problemă. La Ozun, nu sunt plătite lunile decembrie anul trecut, ianuarie, februarie şi martie. La Târgu Secuiesc lipsesc trei luni,ianuarie, februarie şi martie. La Araci, nu s-a plătit în anul acesta naveta; avem restanţă o lună de anul trecut şi legat de plata sentinţelor am primit suma pentru două trimistre la legea 221 şi sentinţa legală de concediu din vara anului 2010 şi primul trimestru pentru legea 330”, a explicat prof. Nagy Gabor, lider sindicalist. Totodată, potrivit informărilor liderului de sindicat din teritoriu, la Zagon, anul acesta calendaristic nu s-au decontat deloc banii pentru naveta profesorilor, existând promisiuni pentru luna iulie, „dacă vor fi bani”.
„Sunt cazuri în care 20% din salariu se cheltuieşte pe navetă”, explică domnul Nagy Gabor.
Am încercat să contactăm primăriile care au datorii faţă de profesori, însă am reuşit să luăm legătura doar cu trei primari. La unison au spus că banii s-au dat, sau că sunt în curs de decontare: „S-au făcut plăţile, dar poate că nu le-au încheiat. Am decontat chiar acuma”, a spus Simon Andras, primar Băţani.
Primăria Vâlcele are o relaţie foarte apropiată cu conducerea şcoli din Araci, potrivit celor declarate de domnul primar Kovacs Laszlo. „S-au alocat 200 de milioane pentru decont, când am primit bugetul. Atâta mi-a cerut directorul şcolii şi în rest nu ştiu nimic. Nu este nicio problemă. Noi suntem în relaţii bune cu şcoala şi dacă s-a întâmplat ceva am rezolvat”.
Vice-primarul din Zagon a spus că de la data de întâi a lunii s-au alocat banii pentru decontarea navetei pentru că până la momentul respectiv nu au fost bani. „Nu au fost fonduri şi am înţeles de la contabila noastră că s-a demarat deja de ieri acţiunea. Ştiu că ieri am dus-o pe doamna contabilă la Finanţe la Sfântu Gheroghe pentru banii de navetă, sau, nu ştiu. În orice caz pentru nişte bani pe care profesorii i-au obţinut printr-o hotărâre judecătorească. Dar banii de navetă am înţeles că acum de la întâi sau de la întâi celălalt, deja au început să se dea, fiindcă nu au fost bani până acum. Bugetul nostru a fost foarte slab, adoptat de ministrul Finanţelor”, a declarat Nicolae Cosnean, vice-primar comuna Zagon.
Plata sentinţelor, eşalonată pe cinci ani
. .
Salariul de bază al unui profesor este compus dintr-o parte fixă – salariul de încadrare – şi o parte variabilă – salariul de grilă. Partea variabilă a salariului de baza o reprezintă sporurile, indemnizaţiile şi celelalte adaosuri care, în unele cazuri, pot dubla salariul de încadrare.
Salariul de încadrare este diferenţiat de funcţia didactică a profesorului, nivelul de studii, ultimul grad didactic obţinut, treapta profesională şi tranşe de vechime.
Pentru fiecare funcţie didactică, grad profesional, nivel de studii şi tranşe de vechime, legea stabileşte un anumit nivel al salariului, calculat pe baza unui coeficient de ierarhizare stabilit. Stabilirea salariului de încadrare se face prin înmulţirea coeficientului de ierarhizare a fiecarei funcţii didactice cu nivelul salariului corespunzator coeficientului 1 de salarizare .
În anul 2008 Guvernul a dat o lege prin care salariul profesorilor avea să se calculeze cu coeficientul 1 de 400 de lei, şi nu de 293 de lei, cât era până atunci. Din păcate, guvernul a „uitat” să mai mărească lefurile profesorilor, astfel că aceştia s-au văzut nevoiţi, după mitinguri şi greve, să-și facă dreptate pe cale juridică. „În timpul guvernării Tăriceanu, calculul salariului era 293 de lei pentru coeficientul 1. Legea 221/2008, votată în Parlament cu lacrimi în ochi, în unanimitate, de la 1 octombrie 2008 a fixat coeficientul 1 pentru 400 de lei, dar noi am mers mai departe cu 293 de lei. Diferenţa e foarte mare. Dialogând, cerând, făcând miting şi greve de avertisment, fără niciun rezultat, am recurs la justiţie. Sentinţele sunt în favoarea noastră şi am câştigat pentru perioada 1 octombrie 2008 – 1 decembrie 2009, adică 15 luni”, a explicat prof. Nagy Gabor.
În anul 2009 se adoptă legea 330, care stipulează, pe lângă altele, că „salariile din 1 ianuarie 2010 nu pot fi mai mici decât salariile din decembrie 2009”, lege care este valabilă până în luna mai 2011. Această lege le oferă profesorilor care au câştigat în instanţă dreptul de a li se calcula salariul cu coeficientul 1 de 400 de lei, de a beneficia de acelaşi calcul al salariului încă 17 luni, până în momentul abrogării legii, în mai 2011. „Contabilităţile şi conducerile şcolilor au mers mai departe cu 293 de lei, dar noi am avut sentinţă nepusă în aplicare până în 31 decembrie. Am mai depus încă 130 de dosare pentru legea 330, şi numai cei care am avut câştig de cauză pe baza legii 221 am putut beneficia de această perioadă de 17 luni de recalculare a salariului cu coeficientul 1 de 400 de lei. (…) La data de 13 mai au abrogat totul. S-au trezit. La 13 mai se opreşte dreptul al 400 de lei, fiindcă au scos o altă machetă de calculare a salariilor, au şters şi coeficienţii şi acum avem o grilă discutabilă. Nu am câştigat după 13 mai, aproape nimic”, a mai spus domnul Nagy. Eşalonarea acestor drepturi s-a stabilit până în anul 2018.
Cadrele didactice sunt extrem de nemulţumite de situaţia în care se află şi cer în instanţă dobânda aferentă sumei pe care statul le-a oprit-o în mod abuziv, în cunoştinţă de cauză. „În clipa asta, avem 120 de dosare pentru dobândă, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Şi statul este bun de plată, dacă foloseşte banii persoanelor fizice, nu numai băncile. Dacă statul reţine un drept salarial care trebuie pus la dispoziţia angajaţilor ca să trăiască, să cumpere alimente sau să facă altceva cu ei, este bun de plată. În această perioadă de 10 ani – din 2008 până în 2018, banii mei puteau fi la bancă. Dobânda nu e mică în 10 ani. Mie, un profesor de 40 de ani vechime, cu gradul didactic 1, statul român îmi datorează 43.000 de lei, din care până în momentul de faţă am primit 45%. Cadrele didactice nu sunt onorate, în ciuda faptului că au sentinţă definitivă semnată, ştampilată, timbrată, taxată, în ordine” a mai spus liderul sindicalist.
De „frica” sumelor mari datorate, guvernul a început plata datoriilor, reuşind chiar micşorarea perioadei de eşalonare cu un an. „Pentru că dobânda nu este cuprinsă în buget s-au trezit că presiunea şi suma naţională cu dobânda este foarte periculoasă pentru că goleşte vistieria statului, atunci au plătit înainte cu un an. Adică nu mai e 2018, acum mergem până în 2017 pentru că anul trecut în decembrie am primit toată suma pentru 2015 şi acum, în 2015 primim suma pentru 2016, numai sub presiunea dosarelor de dobândă. Nu e ceva enorm de mare. Pentru mine dobânda este în jur de 2.000 de lei”, a conchis Nagy Gabor.
Potrivit informaţiilor oferite de către liderul sindicalist, în momentul de faţă suma totală pe care profesorii din judeţul Covasna trebuie să o primească de la stat este de 88 de milioane de lei.
Maricela Dan
