Arhivistul și istoricul Vasile Lechințan și-a însemnat trecerea sa pământească într-un mod cu totul și cu totul deosebit în perimetrul științific național, fiind, printre altele, unul dintre cei mai de seamă cercetători ai istoriei românilor din județele Covasna și Harghita și a conviețuirii acestora cu secuii/maghiarii din zonă. În sensul de față, memoria faptelor consemnează o dedicare aparte legată de abordarea unei problematici diverse, reliefate prin zecile de volume de autor care au văzut lumina tiparului, apoi, studiile şi comunicările publicate în reviste de istorie şi de cultură, dar şi în volume colective, sutele de articole din presa locală, regională și națională, colaborările tv, creațiile literare ș.a.
Continuator al cercetărilor întreprinse de Nicolae Iorga, Gheorghe Popa-Lisseanu, Sabin Opreanu, I. I. Russu, Ioan Ranca, Ioana Cristache-Panait ș.a., doctor în istorie al Institutului „George Bariţiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca, în anul 2013, cu lucrarea intitulată Revoluţia de la 1838-1849 în comitatele Cluj, Turda şi scaunul Arieş (conducător științific fiind cercet. șt. gr. I Gelu Neamțu), secretar general al Societăţii Cultural-Patriotice „Avram Iancu” din România, membru în comitetul de redacţie al revistelor clujene „Oraşul”, „Astra Clujeană”, „Iancule Mare”, secretar al Despărţământului Cluj al Astrei, regretatul Vasile Lechințan a iubit cu patimă și devotament plaiurile harghiteano-covăsnene și pe românii de aici, cu toate că nu a fost locuitor al vreunuia dintre cele două județe amintite, remarcându-se, însă, drept un neobosit colaborator al instituțiilor românești fondate în Arcul Intracarpatic după înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, precum: Centrul Cultural „Miron Cristea” din Miercurea Ciuc, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Centrul European de Studii Covasna-Harghita (aflat sub egida forului tutelar al științei și culturii autohtone, Academia Română) și Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, și, deopotrivă, un participant permanent, vreme de aproape trei decenii, la manifestările de mare anvergură internă organizate de toate aceste entități oficiale din Statul român, anume: Zilele „Andrei Șaguna”, Zilele „Miron Cristea”, Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură, civilizaţie”, Zilele „Nicolae Colan” ș.a.m.d.
Fiu al Silivașului de Câmpie din județul Bistrița-Năsăud, istoricul Vasile Lechințan a devenit un fiu de nădejde al Arcului Intracarpatic și al Țării lui natale, făcând parte din grupul de inițiativă și din Colegiul de redacție ale anuarului „Angvstia”, devenind membru al Colegiului de redacție al anuarului românilor din sud-estul Transilvaniei – „Acta Carpatica” -, dar și inițiator, împreună cu arhiviștii Ana Grama și Ioan Lăcătușu, al Grupului de cercetare „I. I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei, o „formulă instituțională care contribuie la îmbunătățirea activităţii de cercetare desfăşurată de ani de zile de un grup de specialişti din principalele centre culturale ale ţării şi din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş” (I. Lăcătușu).
La iniţiativa PS Ioan Selejan, azi, mitropolitul Banatului, Vasile Lechințan – alături de Violeta Pătrunjel-Popescu, dr. Ioan Lăcătușu și o serie de intelectuali-colaboratori (cercetători științifici, preoţi, profesori etc.) din judeţele Harghita, Covasna, dar şi din țară (Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu şi Târgu Mureş) – a concretizat, în volumul-reper Românii din Covasna şi Harghita. Istorie. Biserică. Şcoală. Cultură, un întreg parcurs deosebit de complex al laturii de cercetare-documentare și interpretare a datelor istorice existente în documentele de arhivă și studiate dintr-o perspectivă plurivalentă (culturală, geografică, arheologică, istorică, etnografică, eclezială ș.a.).
De câțiva ani încoace, mai exact din 2021, memoria lui Vasile Lechințan, cel care s-a aflat la conducerea revistei „Astra Clujeană” cu prof. univ. dr. Mircea Popa și col (r) dr. Vasile Tutula, este cinstită în cadrul fiecărei ediții a Sesiunii Naționale de Comunicări „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură, Civilizație”, unde se acordă un premiu ce îi poartă numele, conducerea Centrului European de Studii Covasna-Harghita înmânându-l acelor autori, îngrijitori și editori ai lucrărilor semnate de cunoscutul cărturar român, precum și celor ce inițiază demersuri pentru valorificarea moștenirii cultural-științifice-literare și cinstirea memoriei lui V. Lechințan.
Astfel, în urma atentei monitorizări a tuturor lucrărilor publicate, dar și a manifestărilor ce s-au desfășurat în perioada iulie 2021-septembrie 2022, conducerea Centrului European de Studii Covasna-Harghita a acordat Premiul „Vasile Lechințan”, ediția 2022, următoarelor persoane:
- Cercetător științific Ela Cosma, de la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române – Cluj-Napoca, pentru editarea, împreună cu acad. Ioan Bolovan, a tezei de doctorat cu titlul Revoluția de la 1848-1849 în comitatele Cluj, Turda și Scaunul Arieș, a istoricului Vasile Lechințan, Editura Argonaut Publishing, Cluj-Napoca, 2021;
- Gabriel Cojocaru, directorul Editurii GRINTA – Cluj-Napoca, pentru editarea volumului Silivașu de Câmpie. Amintiri din vremi de-odinioară. Jurnal în timp de pandemie (2020), Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2022, și realizarea filmului documentar Vasile LECHINȚAN – Remember. Silivașu de Câmpie, scenarist Gabriel Cojocaru, regizor Călin Fedeleș;
- Nina Hoza, poetă din Cluj-Napoca, pentru editarea volumului Silivașu de Câmpie. Amintiri din vremi de-odinioară. Jurnal în timp de pandemie (2020), Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2022;
- Ioan-Tiberiu Cămărăşan, primarul comunei Silivașu de Câmpie, pentru organizarea manifestării Comemorare Vasile Lechințan. „În eternitate cu… Transilvania din cuvinte”, 21 iulie 2022, în cadrul căreia cărturarul Vasile Lechințan a fost declarat Cetățean de Onoare post-mortem al localității, iar o stradă din comuna natală îi poartă numele;
- Drd. Tatiana Scurtu – Institutul de Studii Socio-Umane „Gheorghe Șincai” – Tg. Mureș, pentru îngrijirea volumului Români și secui în secolele XVII-XX. Reflexii istoriografice, de Vasile Lechințan și Ioan Lăcătușu, Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2022.
În cadrul aceleiași Sesiuni Naționale de Comunicări „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură, Civilizație”, Premiul „VASILE LECHINȚAN”, ediția 2023, a fost înmânat Inginerului Ciprian Hugianu, pentru „Lucrări, studii și articole referitoare la istoria și cultura românilor din Arcul Intracarpatic redactate de istoricul Vasile Lechințan” (cu un Laudatio susținut de către dr. Ioan Lăcătușu), iar, un an mai târziu, la cea de-a XXX-a ediție a, deja, tradiționalei manifestări științifice, care a avut loc la Sfântu Gheorghe, în județul Covasna, Premiul „VASILE LECHINȚAN”, ediția 2024, a ajuns la Mirela Bara și Gabriel Cojocaru, pentru îngrijirea și publicarea volumului „Jurnalul meu din comunism”, semnat de Vasile Lechințan, Conducerea Centrului European de Studii Covasna-Harghita prezentând mulțumiri familiei istoricului pentru „păstrarea bogatei moșteniri create de acesta și păstrate atât în scris, cât și pe diverse suporturi electronice, precum și pentru demararea demersurilor de amenajare, cu sprijinul Primăriei Silivașu de Câmpie, a viitoarei Case Memoriale «Vasile Lechințan»”.
Din recenzia prof. univ. dr. Mircea Popa referitoare la această carte, amintim câteva rânduri semnificative, și anume: „Scoaterea la lumină a unor documente, care dau seama despre suferințele îndurate de iobagii români din acea vreme (din epoca medievală și modernă, n.n.), este însoțită de denunțarea nedreptăților și greșelilor politice făcute de clasa politică de astăzi, compusă de inși tranzitivi și lipsiți de patriotism, care au înfundat țara într-un marasm și jaf economic condamnabil, silind populația onestă a țării la mari lipsuri materiale. Pentru remedierea lor, el instituie o listă întreagă de remedii, pe care le comunică public în secțiunea intitulată „Ce ar fi ideal în România de astăzi”, solicitând cu demnitate luarea unor măsuri imediate, pe care le consideră absolut necesare. (…) O secțiune de mare interes este aceea intitulată „I-am destăinuit nucului din grădină victoriile mele”, în care face un examen autoscopic atent al valorii și intențiilor lucrărilor sale, menite a răspunde unor nevoi contemporane certe. (…) „Dacă am fost fericit vreodată în viață, după «expulzarea» din lumea copilăriei mele de la Silivașu de Câmpie, apoi aici am fost fericit, prins de magnetismul Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj, mai ales, și de cel al altor biblioteci clujene: Biblioteca Academiei și Biblioteca Județeană „Octavian Goga”, mari tezaure ale acestui municipiu care a dat atâta strălucire spiritualității românești – Cluj-Napoca”. E declarația unei mari iubiri, pe care o înțelegem și o luăm ca atare.”
Personalitatea profesionistului arhivisticii și istoriografiei naționale Vasile Lechinţan, iubitorul de libertate de acțiune și exprimare, strălucește azi și va străluci, mai departe, peste vreme, prin lucrările și studiile sale științifice notabile, el propunând Viitorimii o ecuație simplă de a se prezenta, identitar, în fața transformărilor ce vor veni la nivel de societate umană, și anume: cultivarea pasiunii de a cerceta, analiza și sintetiza Adevărul concret despre ea însăși din documentele de arhivă…
Cercetător asociat dr. Ioan LĂCĂTUȘU (Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române)
Cercetător șt. gr. III dr. Magdalena ALBU
