1. Planul editorial pentru anul 1973, al Comitetului județean al culturii și educației socialiste Covasna cuprindea titlul a 10 lucrări, printre care: Culegere de cântece populare din Alungeni, Dalnic și Racoșul de Sus; Album: Broderii populare de cămăși bărbătești din județul Covasna; Culegere de piese de teatru într-un act; Fresca din sec. XIII de la biserica din Ghelința (pliant); Ghidul muzeelor și caselor memoriale din județul Covasna; Aluta IV- anuarul Muzeului județean din Sf. Gheorghe. (ANC, Fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri, dos. nr. 3, f. 40-41.)

1974, ianuarie 15. Direcția Presă Locală din cadrul Direcției Generale pentru Presă și Tipărituri (D.G.P.T) transmite tuturor teatrelor din țară, cu mențiunea „Secret de serviciu”, următoarea comunicare: „Vă facem cunoscut că la începutul stagiunii 1973/1974 au fost revăzute și aprobate repertoriile tuturor teatrelor dramatice din țară. Piesele neincluse în aceste repertorii și aprobate ulterior de D.G.P.T. vor fi comunicate prin liste lunare și incluse de d-voastră la teatrul respectiv”. Pentru Teatrul Maghiar de Stat din Sf. Gheorghe sunt menționate următoarele piese: a) premiere: Cititorul de contor, de Paul Everac, Trei generații, de Lucia Demtrius, Când rândunelele își fac cuibul, de Kis L. și Fejer Gy, Răzbunarea sufleurului, de Victor Ioan Popa, Burghezul gentilom, de Moliere, Sclipitorul Ieromos, de Tamasi Aron, Philadephia, ești a mea!, de Brian Friel.b) reluări:Scăpărătoarea, de Ch. Andersen, Floricica puruprie, de E. Bransevici și L. Kamanhova, Extravagantul, de Illyes Gyula, Baraonul statului, de Petofi Sandor și Hamlet, de W Shakespeares.(ANC, Fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri, dos. nr. 3, f. 33.)

  1. Batalionul 22 Vânători de Munte a obţinut titlul de „UNITATE DE FRUNTE” a Armatei Române şi i s-a acordat denumirea onorifică „Cireşoaia”, în memoria primului batalion de vânători de munte şi a victoriei obţinute, pe acest munte în ziua de 29/30iulie 1917, la marile bătălii purtate de Armata 2-a română pe valea Trotuşului, (Istoria Batalionului 22 Vânători de Munte „Cireşoaia…)
  • 1974 În arhivele bisericești se păstrează tabelele nominale cu credincioșii ortodocși din parohia Sf. Gheorghe și din celelalte parohii ale Protopopiatului Sf. Gheorghe. (Arhiva CEDMNC, Fond Protopopiatul ortodox Sf. Gheorghe, dos. nr. 484)
  1. Colectivul de Împuterniciți Sfântu Gheorghe, din cadrul Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor, aprobă planul de tipărituri, pe anul 1974 a următoarelor instituții din județul Covasna: Comitetul județean P.C.R.; Consiliul județean al Sindicatelor; Comitetul județean U.T.C.; Comitetul județean al femeilor; Cabinetul de organizare științifică a producției și a muncii; Comitetul județean de cultură și educație socialistă; Inspectoratul școlar județean și Casa corpului didactic; Direcția generală pentru agricultură și industrie alimentară; Uniunea județeană a C.A.P; Oficiul județean de turism. (ANC, Fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri, dos. nr. 1, f. 14.)

1974-1975. Colectivul de Împuterniciți Sfântu Gheorghe întocmește o analiză ziarului „Megyei Tukor” pe tema reflectării în paginile sale a propagandei ateist-științifice, în perioada 1 ianuarie 1974–4 mai 1975. Pentru a da răspuns la problema menționată au fost analizate 159 de numere ale publicației respective, atât din perioada când aceasta apărea cotidian, cât și după apariția săptămânală a ziarului. (ANC, Fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri, dos. nr. 2, f. 5-8.)

  1. La Editura Academiei RSR, din Bucureşti a apărut volumul Judeţul Covasna. Monografie, de Pisotă I, Mihai Elena şi Ivănescu Maria . (Biblioteca CEDMNC)
  2. În arhivele bisericești se păstrează tabelele nominale cu credincioșii ortodocși din parohia Sf. Gheorghe și din celelalte parohii ale Protopopiatului Sf. Gheorghe. (Arhiva CEDMNC, Fond Protopopiatul ortodox Sf. Gheorghe, dos. nr. 486 și 487)
  3. Se înfiinţează echipa de hochei pe gheaţă a Asociaţiei Sportive „Unirea” Sf. Gheorghe, echipă care după un an a promovat în prima divizie. (Judeţele patriei. Covasna. Monografie, Editura Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1980, p. 213)
  • La Editura Muzicală din Bucureşti apare lucrarea Béla Bartók şi muzica românească, ediţie îngrijită şi prefaţă de Francisc László. Volumul conţine informaţii despre prezenţa lui Béla Bartók la Sf. Gheorghe unde „concertează şi culege folclor”. (Tezaur de etnografie şi folclor din judeţele Covasna şi Harghita, de Nicolae Bucur şi Constantin Catrina)
  • La Editura Politică a apărut volumul Răscoalele secuieşti, în a doua jumătate a sec. al XVI-lea, Demeny Lajos (Biblioteca CEDMNC)
  • Apare Anuarul statistic al judeţului Covasna editat de Direcţia Judeţeană de Statistică Covasna. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
  • Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă Covasna editează catalogul  Expoziţia de mobilier ţărănesc, de Gazda Klara şi Nicolae Moldovan. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
  • A apărut Buletinul de Informare şi Documentare a Cadrelor Didactice editat de Casa Corpului Didactic a judeţului Covasna, ediţie în care este abordată tema: „Orientarea şcolară şi profesională”. (A.N. Covasna, Biblioteca documentară)
  • La Editura Sport-Turism din Bucureşti apare volumul Ghid turistic al judeţului Covasna, de Sârbu Gheorghe şi Pop Silviu, Cuvânt înainte de Radu Selejan. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
  • În „Orizontul”, supliment social-politic, de cultură şi artă al ziarului „CuvântulNou”, economistul şi publicistul Herman Rosner,împreună cu dr. Benedek Geza jr. publică articolul „De ce… Covasna, „staţiunea celor 1000 de izvoare de sănătate”, apreciere devenită, în anii care au urmat, brandul principal al oraşului Covasna. („Orizontul” ,mai /1977)
  • A apărut Buletinul de Informare şi Documentare a Cadrelor Didactice editat de Casa Corpului Didactic a judeţului Covasna, ediţie în care este abordată tema: „Probleme ale predării în ciclul primar”. (A.N. Covasna, Biblioteca documentară)
  • Apare volumul de povestiri Frumoasa mea Maria, semnat de prof. Sorin Teodorescu. (Românii din Covasna şi Harghita)
  • La Editura Sport-Turism din Bucureşti apare volumul Covasna. Mic îndreptar turistic, de Herman Rosner şi Benedek Geza jr. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
  • La Editura Academiei RSR, din Bucureşti, a apărut volumul Răscoala secuilor din 1595-1596, de Demeny Lajos (Biblioteca CEDMNC)
  • La Sf.Gheorghe apare lucrarea Ghidul potecilor turistice marcate din judeţul Covasna. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
  1. În volumul „Lucrări de muzicologie,vol.10-11” editat  de Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca a apărut studiul „Balada Mioriţa în secuime”, de Ioan R. Nicola. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
  2. A apărut Buletinul oficial al Consiliului Popular al jud. Covasna. (Biblioteca județeană Covasna „Bod Peter”)

1979-1989. În această perioadă au îndeplinit funcţia de primar al municipiului Sf. Gheorghe: Santa Carol, Orban Arpad şi Molnar Iosif, iar cea de prim-vicepreşedinte al Comitetului Executiv al Consiliului Municipal: Sergiu Manolatos, Ioan Lăcătuşu, Petru Timofte şi Doina Melinte. (Reperte identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita)

  1. În colecţia Judeţele patriei apare volumul Judeţul Covasna. Monografie (coordonator Constantin Stanca). (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
  2. La Editura Albatros, din Bucureşti, apare volumul de nuvele Drumul vămilor, semnat Vasile Artenie, publicist la ziarul „Cuvântul Nou”. (Românii din Covasna şi Harghita)

1980-1985. În clădirea alăturată Primăriei (fosta Casă de Economii, construită în 1874), a fost amenajată Casa căsătoriilor. (Torok Arpad, Ghid al municipiului Sf. Gheorghe, Sf. Gheorghe, 2009, p.102)

  1. Inginerul Alexandru Horia Munteanu, directorul Combinatului de Prelucrarea Lemnului Sf. Gheorghe, după absolvirea cu rezultate foarte bune a cursurilor postuniversitare, la Academia „Ștefan Gheorghiu” din Bucureşti, obţine titlul de doctor în ştiinţe economice. (Reperte identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita)
  • Apare Anuarul Statistic al județului Covasna.(Biblioteca județeană Covasna „Bod Peter”)
  1. La Editura Kriterion,din Bucureşti, a apărut volumul Viaţa cotidiană la secui. 1750-1850. Studii, de Imreh Istvan. În româneşte de Gelu Păteanu. Prefaţă de Ştefan Ştefănescu (Biblioteca CEDMNC)

1983 mai 15. Are loc sfinţirea catedralei ortodoxe din Sf. Gheorghe. „Implicarea efectivă a Inalt Prea Sfinţitului Antonie în acestă zonă cuprinsă în Mitropolia Ardealului, a început în 1982 o dată cu întronizarea sa pe scaunul mitropolitului Andrei Şaguna. După propria-i mărturisire printre priorităţile Sale a fost finalizarea lucrărilor de construcţie a catedralei din Sf. Gheorghe, urmând ca în 1983 să participe la sfinţirea impunătoarei biserici care suspina de aproape o jumătate de veac în aşteptarea binecuvăntării lui Dumnezeu. Era anul 1983, o vreme de tăgadă a tradiţiei româneşti, în care orice gest public fie şi al unui ierarh era aproape un act de consemnare pentru cel care îşi asuma acest gest. Inalt Prea Sfinţitul Antonie a fost prezent atunci la Sf. Gheorghe, împreună cu Prea Fericitul Patriarh Justin. Împreună cu un numeros sobor de ierahi şi preoţi, aducând semnul solidarităţii, al păcii şi binecuvântării, dăruind speranţă în sufletele păstoriţilor săi.” (Violeta Pătrunjel, Înalt Prea Sfinţitului Antonie, O seamă de nobile şi frumoase cuvinte, mms, Sf. Gheorghe, 2003)

1984-1988. Preasfințitul Sofian Brașoveanu, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Germaniei a fost elev la Liceul Industrial nr. 2 din Sfântu Gheorghe, secția filologie-istorie, cu numele de mirean Gheorghe Pătrunjel, născut în 22 iulie 1970, în satul Băcel, com. Chichiș (Arhiva CEDMNC)

  1. În cinstea aniversării Unirii Principatelor, Arhivele Statului Sf. Gheorghe au organizat două expoziţii documentare, inclusiv expoziţia itinerantă „24 ianuarie 1859-24 ianuarie 1985”. În ziarul local „Cuvântul nou” au fost publicate articolele: Contribuţia Arhivelor Statului la activitatea de cercetare ştiinţifică, Micromonografia Filialei Arhivelor Statului judeţul Covasna-Szekely Carmen, Selecţionarea documentelor, obligaţie ce revine organizaţiilor socialiste pe baza decertului 472/1971-Csia Ernestin, Mişcarea Ţărănească din Racoşul de Sus-Szasz Vasilica. A fost finalizat Proiectul de îndrumător în Arhivele Statului judeţul Covasna, lucrarea redactată, pe parcursul a mai mulţi ani de arhiviştii filialei: Szasz Vasilica, Csia Ernestin şi Szekely Carmen (n. Vlad) În urma lecturării volumului, Comisia Ştiinţifică a D.G.A.S. a stabilit ca lucrarea să fie refăcută. (Arhivele covăsnene: 55 de ani de activitate instituţională, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2008, p.37-39)
  2. Apare lucrarea Învățământul covăsnean. (Biblioteca județeană Covasna „Bod Peter”)
  3. Economistul Domokos Erno, după absolvirea cu rezultate foarte bune a cursurilor postuniversitare, la Academia „Ștefan Gheorghiu” din Bucureşti, obţine titlul de doctor în ştiinţe economice. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
  4. Se fondează Parohia romano-catolică din str. Ciucului. Biserica este închinată Sfântului Gellert (Episcopul Gellert-canonizat – a venit în Ungaria din Italia ca să creştineze pe unguri, la solicitarea regelui Ştefan cel Sfânt). Magyar Katolikus Lexikon (în continuare: MKL).
  5. A apărut „Lauri 87”, Caiet documentar editat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Covasna. Volumul prezintă rezultatele foarte bune obţinute la olimpiadele şi concursurile naţionale, „rezultate concretizate în 39 de premii şi menţiuni la concursul pe discipline de învăţământ şi 21 la concursul pe meserii”. (Lauri 87, p. 3)
  6. La Editura Kriterion, din Bucureşti, a apărut volumul Haromszek (Treiscaune) în 1848-1849, de Egyed Akos. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
  7. La Editura Militară,din Bucureşti a apărut volumul Trecătorile Carpaţilor în lupta poporului român pentru unitate şi independenţă. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1989, decembrie, 22. În Sfântu Gheorghe au avut loc  manifestări de masă. pornite din platforma industrială, până în parcul central din fața Comitetului județean PCR și a Consiliului Popular Județean Covasna.(Primele forme de autoorganizare a maghiarilor din România: 1989-1990, editori Nandor Bardi, Attila Gigo, Csaba Zoltan Novak, Cluj-Napoca, 2014, p. 359)

              1989, decembrie. Revoluţia din Decembrie 1989 a izbucnit și în judeţele Harghita şi Covasna având un caracter anticeauşist şi anticomunist, la ea participând, în egală măsură, români, maghiari şi secui. Ulterior principalele ei obiective au fost interpretate de către unele persoane ca un eveniment exclusiv maghiar, declanşându-se procesul de marginalizare a românilor care locuiau în zona respectivă . Adunările publice care au avut loc cu prilejul diverselor evenimente au fost în multe cazuri manifestări cu caracter antiromânesc, fiind arborate steagurile maghiare sau strigându-se, aşa cum s-a amintit, lozinci cu caracter iredentist. Încercările de organizare postrevoluţionară au vizat, sub lozinca „epurării comuniştilor”, înlocuirea românilor din organizaţiile locale ale puterii şi administraţiei de stat, din fruntea unităţilor social-economice, măsura fiind luată inclusiv în cazul unor secui şi maghiari care datorită poziţiei lor corecte faţă de români au fost consideraţi trădători de neam. Numai în prima etapă, de la sfârșitul lui decembrie 1989 şi începutul lui ianuarie 1990, în judeţul Covasna, după instalarea ca preşedinte al C.P.U.N. a domnului Orbán Árpád, în  majoritatea unităţilor economico-sociale au fost îndepărtaţi directorii, în locul lor fiind numiţi maghiari şi secui. (Adunările publice care au avut loc cu prilejul diverselor evenimente au fost în multe cazuri manifestări cu caracter antiromânesc, fiind arborate steagurile maghiare sau strigându-se, aşa cum s-a amintit, lozinci cu caracter iredentist.”. (Raportul Comisiei Parlamentare Harghita Covasna, cu privire…., București, 1991, p. 15)

1989, decembrie, 23 S-a înfiinațat Consiliul Provizoriu al Frontului Salvării Naționale Covasna, președinte Orban Arpad. (Primele forme de autoorganizare a maghiarilor din România: 1989-1990., p. 366)

1989, decembrie, 23. Apare primul număr al ziarului „Înfrățirea”, cotidian social-politic al judeţului Covasna. Au apărut numai patru numere bilingve. Paginile în limba maghiară cu titlul Háromszék. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1989, decembrie, 26. Apare primul număr al ziarului „Haromszek”. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1989, decembrie, 29. Apare primul număr al ziarului „Cuvântul Nou”, Serie nouă. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)

1989, decembrie, 30. La ședința Consiliului Provizoriu al Frontului Salvarii Naționale Covasna a participat Karoly Kiraly- „trimis de puterea centrală de la București în județele Covasna și Harghita  pentru „stabilizarea” problemelor apărute recent între români și mghiari”. La sfârșitul ședinței a propus ca președenția lui Orban Arpad să fie votată încă o dată” „Primele forme de autoorganizare a maghiarilor din România: 1989-1990.., p. 366)

Dr. Ioan Lăcătușu

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail