- Aflată permanent printre priorităţile Asociaţiunii ASTRA, problema culturii româneşti din „secuime” era atent urmărită şi sprijinită. Conducerea ASTRA a delegat, la începutul anului 1936, pe N. Căliman, preşedintele Despărţământului Braşov „să cerceteze Despărţământul Treiscaune în vederea unei coordonări a tuturor iniţiativelor răsleţe care pornesc din acelaşi imbold şi anume, de a vedea că mişcarea naţională şi culturală ce se desfăşoară în cadrul ASTREI, Despărţământul Treiscaune să capete un ritm mai vioi şi o îndrumare mai sigură spre realizarea postulatelor care formează preocupările de căpetenie ale tuturor bunilor români. (Pamfil Matei, ASTRA – Asociaţiunea transilvană pentru literatura română şi cultura poporului român, 1861-1950, Cluj-Napoca, 1986, p. 98)
- Cererea de înmatriculare a firmei la Registrul Comerţului are următorul conținut: „Subsemnata Elena I. Colan, domiciliată în Sf.Gheorghe, str.Ştefan cel Mare nr.45, cer înmatricularea în registrul comerţului, cu următoarele menţiuni: Numele comercial (firma): Elena I. Colan; obiectul: restaurant, pe cont propriu în mic. Din actele anexate rezultă că: „ Dna Elena I. Colan, născută Axente, este înscrisă la poz. 286 în registrul de naţionalitate al oraşului Sf. Gheorghe”; că „posedă autorizaţie de funcţionare de la Consiliul de Igienă a Jud. Treiscaune”; că a „plătit taxa legală de înmatriculare a firmei”; că era „căsătorită, fără act dotal, averea fiind pe numele comerciantei şi a soţului”. (Arhivele Naţionale Covasna, Fond Camera de Comerţ şi Industrie Târgul-Mureş, Dos. 1131.)
- Despre vechea biserică greco-catolică din Coşeni vorbeşte vechiul clopot cu inscripţia în limba maghiară, care s-a aflat în clopotniţa din cimitirul satului, împreună cu cel donat, în perioada interbelică, de către Şcoala normală din Brăila. În aceeaşi perioadă, a existat în Coşeni şcoală cu secţie de predare în limba română, în cadrul căreia dascălii români au reanimat viaţa culturală românească din localitate. În 1936 directorul şcolii din Coşeni era Petre Lucaciu. Evenimentele ce au urmat Dictatului de la Viena (1940-1944) au curmat brutal această evoluţie. (Românii din Covasna şi Harghita)
- Populația probabilă a orașului Sf. Gheorghe, în anul 1936: –11049; născuți vii -213; decese -178; excedent natural -35; căsătorii -89; divorțuri -13; născuți morți -11; decese sub 1 an -17; născuți vii la 1000 de locuitori -19,3; decese la 1000 de locuitori -16,7; excedent natural la 1000 de locuitori -3,2; căsătoriți la 1000 de locuitori -16,1; divorțuri la 1000 de locuitori -14,6; născuți morți la 1000 de locuitori -5,2; decedați sub 1 ani la 1000 de locuitori -8,0. (Mișcarea populației României în anul 1936, Editura Institutului Central de Statistică, București, Directorul Institutului Dr. Sabin Manuilă, p. 11)
- Primăria întocmește „tabloul tinerilor născuţi în anul 1919 în oraşul Sf. Gheorghe, în vederea recrutării acestora”. ANC, Fond Poliția orașului Sfântu Gheorghe, dos. 80/1935)
- Conform situaţiilor întocmite de către Primăria oraşului, referitoare la construcţiile realizate în Sf. Gheorghe, între anii 1933-1937, în această perioadă „au fost construite 307 case de locuit (din care 43 ale românilor şi 264 ale maghiarilor), două construcţii de stat, două comunale şi patru industriale” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos.654 /1938)
- Sunt publicate deciziile privind înfrumuseţarea şi uniformizarea vitrinelor magazinelor din Piaţa oraşului. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos.852/1937)
- În fondul Primăriei orașului Sf. Gheorghe întâlnim și următoarea notă: „Domnule, Domnul Boldur Alexandru, profesor la Facultatea de Teologie din Chișinău, ne aduce la cunoștință că a publicat și pus în vânzare lucrarea sa intitulată „Istoria Basarabiei-contribuții la studiul Istoriei Românilor”, vol. I Epocile vechi (până în sec. XVII), Chișinău, 1937, 328 p. Desigur, anunțul era făcut pentru cei interesați de istoria neamului dar, și-n scop comercial. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 906/1937)
- În primăvara anului 1937, în preajma Consfătuirii de la Târgu Mureş asupra românilor maghiarizaţi, prefectul judeţului Trei Scaune, Ion Culcă, într-o şedinţă a Serviciului Propagandei Culturale, a relatat o discuţie cu deputatul Szentkereszty Béla, preşedintele Partidului Maghiar din judeţ, din care rezultă că liderul local al maghiarilor „nu are nici o obiecţie de adus contra acţiunii pornite de organele statului pentru readucerea românilor maghiarizaţi. Domnia sa –relatează prefectul– găsind această acţiune îndreptăţită şi recunoscând că în cursul timpului, în urma împrejurărilor locale, multe elemente româneşti s-au maghiarizat, şi-a exprimat dorinţa ca această acţiune să se mărginească numai la elementele de origine etnică românească”. (Ioan Lăcătuşu, Reromânizarea populaţiei româneşti maghiarizate din fostele Scaune secuieşti. Încercări de evaluare a unui proiect interbelic, în Angvstia 5, 2000, p. 127-136)
- Avizul dat de Poliția orașului pentru „susţinerea unor spectacole de teatru şi serate dansate; tabloul filmelor rulate la cinematograful oraşului.” (ANC, Fond Poliția orașului Sfântu Gheorghe, dos. 90/1937)
- În arhive se păstrează „ordine, decizii, hotărâri referitoare la angajări şi detaşări ale personalului din cadrul Spitalului din Sf. Gheorghe. (ANC, Fond Spitalul județean Sf. Gheorghe, dos. 2/1937) (va urma)
Dr. Ioan Lăcătușu
