1926-1928. Căminul Meseriaşilor din Sf. Gheorghe a luat fiinţă în anul 1926 ca o asociaţie de ajutor a meseriaşilor. Scopul acesteia era să acorde membrilor săi ajutoare în caz de boală sau de înmormântare, apărându-le interesele. (Îndrumător Arhivistic, p. 119, verso). În anul 1928 se înregistrează la Tribunalul Trei Scaune, ca persoană juridică. (ANC, Fondul Tribunalul Trei Scaune, Inv. nr. 6, u.a. 332/1928)

  1. În Sf. Gheorghe a avut loc adunarea generală a Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Trei Scaune. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 913/1927)
  2. Primăria aprobă un ajutor Parohiei ortodoxe române pentru „procurarea de ornate şi ustenstile bisericeşti”.(ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 971/1927)
  3. Despărţământul ASTRA Treiscaune a solicitat Primăriei „lemne şi material pentru construirea unei piste de patinaj. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1074/1927)
  4. Primăria aprobă „acordarea sălii festive pentru trupa teatrală a lui Constantin Tănase, din Bucureşti”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1085/1927)
  5. Primăria aprobă acordarea unui ajutor în vederea organizării serbării „pomului de Crăciun” pentru deţinuţii din închisoarea oraşului”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1088/1927)
  6. Primăria avizează înfiinţarea sucursalei locale a Băncii Transilvania. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 456/1927)
  7. Primarul oraşului oferă un banchet participanţilor la adunarea Asociaţiei Clerului Ortodox „Andrei Şaguna”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 690/1927)
  8. Primăria primeşte oferta primăriei municipiului Bucureşti referitoare la achiziționarea a două motoare electrice pentru iluminatul oraşului. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 698/1927)
  9. Funcţia de medic-şef al judeţului Treiscaune este îndeplinită de dr. Miron Creţu, originar din Hăghig. „Iubitor de dreptate, medicul Miron Creţu dovedea prin fapte, corectitudine şi obiectivitate, perseverenţă şi exigenţă, bucurându-se de prestanţă şi prestigiu. Prin firea sa activă, reuşea să acopere o paletă largă de aspecte legate de sănătatea şi igiena publică. Numeroase au fost intervenţiile sale pentru terminarea noului pavilion al spitalului din Sfântu Gheorghe (acum devenit cel vechi), cu 140 de locuri, construcţie începută înainte de primul război mondial şi abandonată din cauza acestuia. În lucrarea Extras din raportul anual asupra stării sanitare a judeţului Trei Scaune pe anul 1927, apărută sub semnătura medicului primar al judeţului, dr. Miron Creţu, la Tipografia „Moricz Istvan” din Sfântu Gheorghe, se spune printre altele că o igienă publică corespunzătoare nu se poate realiza, deoarece, „pe de o parte lipsesc mijloacele cerute de ştiinţă, iar pe de altă parte concursul societăţii. La acestea se adaugă organizarea deficitară a asistenţei medicale în mediul rural, care se finanţa la data respectivă numai din bugetul local.” (Ioan Lăcătuşu, Personalităţi din Covasna şi Harghita, Ed. Carpatica, Cluj-Napoca, 1998, p. 77)
  10. Registrul statistic comunal al localităţii Sfântu Gheorghe ne oferă o imagine cuprinzătoare asupra vieţii publice şi private a oraşului, cât şi despre activităţile economice, culturale şi sociale din localitate, în anul 1928, după cum urmează: suprafaţa totală era de 5883,52 ha, din care: teren arabil 2176 ha, fâneţe naturale 517 ha, păşuni 83 ha, păduri 2689 şi alte terenuri 302 ha; total locuitori – 10181, din care: după naţionalitate: români -2497, unguri -6644, saşi -86, evrei -330, germani -258, alţi -366; după religie: ortodocşi -1600, catolici -2238, protestanţi -5203, greco-catolici -225, mozaici -330, mahomedani -184, alţii -401; după sex: bărbaţi -5028, femei -5153; mişcarea populaţiei: născuţi -201, morţi -196, căsătorii -89, divorţuri-6, nici o sinicidere şi nici o crimă; numărul locuitorilor pe profesii: agricultori -2704, din care: 248 proprietari, 1266 muncitori şi 1290 arendaşi; crescători de vite -146, din care: 110 proprietari de cai, 11 proprietari de boi şi 25 proprietari de oi; comercianţi -88, din care: proprietari de cârciumi şi hanuri -37, restaurante -5, cafenele -1, diferite prăvălii -45; funcţionari -1188, din care: 615 funcţionari de stat şi 573 particulari; meseriaşi -888, din care: patroni -384, calfe -202 şi ucenici -302; profesiuni diverse -742, din care: ingineri -5, medici -13, advocaţi -19 şi militari -705. În oraş existau atunci 60 de vînători şi 18 pescari; şcoli 11, din care, 8 de stat şi 3 particulare, grădiniţe de copii 1, şcoli primare 3, şcoli medii 1, şcoli de meserii 1, şcoli profesionale 1, licee 2, alte şcoli 2; învăţători şi profesori -29, din care 16 suplinitori; elevi -466, din care 101 la licee; numărul clădirilor: 1621, din care: biserici -7, bănci -7, hoteluri -2, internate -4, cooperative -2, cazărmi -2, închisori -2, precum şi clădirea primăriei, judecătorie, administraţia finaciară, spital, gară, poştă şi un monument istoric; numărul fabricilor şi întreprinderilor economice -521, din care: 11 întreprinderi (3 mori de apă, 3 fabrici de spirt şi câte o fabrică de ciment, cărămizi, ceramică, postav şi ţesături); rotării -10, tâmplărie şi mobilă -32, comerţ -55, comerţ cu băuturi şi restaurane -11, atelier de fierărie -11, atelier de croitorie -32, atelier de încălţăminte -61, măcelărie -16, brutărie -8, cafenea -1, lăptărie -1, altele -256; numărul vehicolelor -304, din care: 74 automobile, 17 autocamioane, 33 trăsuri, 8 gabriolete, 83 căruţe şi care cu boi; numărul maşinilor şi instrumentele agricole, din care 303 pluguri ( din care 300 cu tracţiune animală şi 3 cu tracţiune mecanică ), 12 semănători, 6 maşini de treierat ş.a; numărul animalelor domestice şi a păsărilor de curte: animale domestice -987, din care: 256 cabaline, 372 bovine, 255 ovine, 104 porcine; 2277 păsări de curte, din care 2078 găini; 135 stupi de albine; cele 2176 ha teren arabil au fost însămânţate cu: ovăz -500 ha, orz -400 ha, cartofi -350 ha, grîu -300 ha, porumb -200 ha, trifoi şi lucernă -130 ha, alte fâneţe artificiale -134 ha. Aceasta era configuraţia demografică, economică, socială şi culturală a oraşului Sf. Gheorghe, la 10 ani de la Unirea de la 1 Decembrie 1918. Cei care continuă să înfiereze „Dictatul de la Trianon” şi consecinţele sale, pot constata că viaţa a mers înainte, iar oraşul Sf. Gheorghe s-a integrat în realităţile României Mari, cu bunele şi relele perioadei respective (Ioan Lăcătuşu, Principalii indicatori statistici ai oraşului Sf. Gheorghe, în anul 1928. (în „Cuvântul Nou”, Anul XX, Nr. 5461, din 6 august 2009)

1928-1930. Monografia Asociaţiunii ASTRA relatează despre cursurile de învăţare a limbii române de către „românii deznaţionalizaţi”. „Cursuri speciale destinate românilor deznaţionalizaţi a organizat Despărţământul Ozun, în opt dintre comunele arondate, şi Despărţământul central judeţean Trei Scaune, în 1930. La acesta din urmă s-au înscris 38 de cursanţi, între 11 şi 38 de ani, „toţi români din Sf. Gheorghe, arătând un interes deosebit pentru limba moşilor şi strămoşilor lor. Cursuri destinate în mod special românilor deznaţionalizaţi s-au mai desfăşurat în 1924 la Baia Mare şi la Dej, unde, lecţiile de limba română, organizate pentru funcţionari, au fost asociate cu prelegeri de istoria şi geografia României”. (Valer Moga, „ASTRA şi societatea”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003, p. 523-524)

  1. Prefectura dispune „anunţarea prin baterea prin tobă a publicaţiunilor în limba română şi în limba maghiară”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 563/1929)
  2. Primăria oraşului Sf. Gheorghe adresează o telegramă Ministrului de Interne, Alexandru Vaida Voevod, prin care se exprimă satisfacţia că acesta a „scăpat neatins spre binele ţării întregi de atentatul nemernicului descreierat”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 596/1929)
  3. Este afişat ordinul referitor la respectarea dispoziţiilor legii stării civile, în problema „dreptului de opţiune a tatălui asupra religiei copilului la naştere”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 607/1929)
  4. Primăria primeşte cererea pentru acordarea unei subvenţii pentru Asociaţiunea ASTRA din Chişinău. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 760/1929)
  5. În arhiva Prefecturii jud. Treiscaune se păstrează acte referitoare la concesionarea transportului de călători pe teritoriul judeţului Treiscaune conform legii pentru exploatarea serviciilor de cărăuşie publică pe drumuri din anul 1930.(ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 350/1930)
  6. În arhiva Prefecturii jud. Treiscaune se păstrează procesele verbale ale Comisei interimare a Primăriei oraşului Sf. Gheorghe. .(ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 353-355/1930)
  7. În arhiva Prefecturii jud. Treiscaune se păstrează acte referitoare la recensământul general al populaţiei. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 380/1930)
  8. Primăria aprobă ținerea întrunirilor membrilor Partidului Social Democrat din Sf. Gheorghe. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 439/1930)
  9. În arhiva Prefecturii jud. Treiscaune se păstrează situaţia statistică cu vehiculele cu tracţiune mecanică din judeţul Treiscaune. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 454/1930)
  10. În arhiva Prefecturii jud. Treiscaune se păstrează acte referitoare la incendiile care au avut loc în comunele din judeţul Trei Scaune. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 469 – 470/1930)
  11. Raport al Poliţiei oraşului Sf. Gheorghe referitor la o întrunire a chelnerilor din oraş. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 504/1930)
  12. În arhiva Prefecturii jud. Treiscaune se păstrează solicitarea Revizoratului şcolar al judeţului pentru construirea unei şcoli în suburbia oraşului Sf. Gheorghe, Simeria. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 507/1930)
  13. În arhiva Prefecturii jud. Treiscaune se păstrează solicitare pentru înfiinţarea unei filialei a Băncii Naţionale în oraşul Sf. Gheorghe. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 534/1930)
  14. În arhiva Prefecturii jud. Treiscaune se păstrează solicitarea asociaţiei Cercul studenţilor „Ţara BÂRSEI” de a prezenta în oraşul SF.GHEORGHE piesa de teatru Omul care a văzut moartea. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 549/1930)
  15. Este afișat ordinul de numire a lui VASILE URLĂŢEANU în postul de primjuristconsult al oraşului Sf. Gheorghe. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, Inv. nr. 17, dos. 691/1930)
  16. În arhiva Prefecturii jud. Treiscaune se păstrează raportul referitor la numărul de maşini deţinute de instituţiile statului. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 725 /1930)

1930-1935. Preocuparea administraţiei publice a oraşului Sf. Gheorghe pentru gestionarea corespunzătoare a problemelor de dezvoltare urbanistică a localităţii. Din analiza conţinutului unor documente, identificate cu ocazia prelucrării arhivistice a fondurilor Prefectura judeţului Treiscaune şi Primăria Sf. Gheorghe, respectiv transformarea registrelor contemporane de evidenţă în inventare arhivistice,  au rezultat câteva concluzii: au sporit preocupările privind perfecţionarea administraţiei şi apropierea ei de cerinţele şi aşteptărilor cetăţenilor; se profesionalizează activitatea de încadrare, evaluare, promovare şi perfecţionarea pregătirii funcţionarilor publici; au loc  primele conferinţe administrative transmise la radio; asistăm la introducerea maşinilor de calcul a datelor, în administrația publică etc.

Este perioada de manifestare plenară a efectelor crizei economice; de subliniat şansa oraşului de a avea două mari fabrici – cea de textile şi de ţigarete -, la care se adaugă puternica reţea de meşteşugari; sporesc preocupările pentru asigurarea disciplinei în construcţii; pentru profesionalizarea corpului tehnic al primăriei; se dezvoltă utilităţile oraşului: reţeaua de apă şi canalizare, cea de alimentare cu energie electrică; apar primele reclame luminoase; se acordă atenţie arhitecturii peisagistice, prin transformarea pieţii centrale, din târg de animale şi cereale, în parc; asistăm la câştigarea definitivă a ofensivei automobilelor, în defavoarea birjelor; sunt organizate primele mitinguri aviatice şi raliuri automobilistice; nu lipsesc aspectele ce vizează gestionarea unor probleme grele vizând asigurarea spaţiului locativ, aprovizionarea populaţiei cu unele produse agricole, integrarea populaţiei de rromi ş.a. (Ioan Lăcătuşu, Din preocupările administraţiei publice a oraşului Sf. Gheorghe, jud. Covasna, pentru gestionarea problemelor economice, sociale, culturale şi de dezvoltare urbanistică a localităţii, în perioada 1930-1935. Contribuţii documentare, în „ Acta Bacoviensia V/2010, p. 363-386)

  1. Prefectul aprobă includerea în bugetul prefecturii judeţului a sumei de 6000 de lei pentru observaţii metereologice. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 48/1931)
  2. În arhiva Prefecturii jud. Treiscaune se păstrează acte referitoare la organizarea şi desfăşurarea comerţului ambulant în judeţul Treiscaune (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 57/1931)
  3. În arhiva Prefecturii jud. Treiscaune se păstrează procesele verbale ale Consiliului comunal SF.GHEORGHE, pe anul 1931 (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 63 – 65/1931)
  4. În arhiva Prefecturii jud. Treiscaune se păstrează „evidenţa seratelor şi balurilor care au avut loc în comunele judeţului Treiscaune în perioada 1930-1931”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 81/1931)
  5. În arhiva Prefecturii jud. Treiscaune se păstrează documente referitoare la „cumpărarea sediului BANCII DE CREDIT SF. GHEORGHE pentru suplimentarea spaţiilor Prefecturii”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 83/1931)
  6. În arhiva Prefecturii jud. Treiscaune se păstrează documente referitoare la „situaţii lunare cuprinzând numărul vehicolelor cu tracţiune mecanică aflate pe teritoriul judeţului”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 127 /1931)
  7. În arhiva Prefecturii jud. Treiscaune se păstrează documente referitoare la „cunoaşterea limbii române de către funcţionarii din administraţia locală”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 173 /1931)
  8. În arhiva Prefecturii jud. Treiscaune se păstrează documente referitoare la organizarea și desfășurarea alegerilor deputaților și senatorilor, în Parlamentul României. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 265 /1931)
  9. În arhiva Prefecturii jud. Treiscaune se păstrează documente referitoare „stabilirea unor interdicții referitoare la angajarea pensionarilor în cadrul administrației locale”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 304 /1931)
  10. În arhiva Prefecturii jud. Treiscaune se păstrează date statistice referitoare la numărul elevilor din fiecare localitate a judeţului. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 404/1931)

1931-1932. La fabrica de țesături și industrie casnică „Henry Klinger” din Sf. Gheorghe, au avut loc repetate conflicte de muncă între muncitori și patroni. În 1931 fabrica avea 355 războaie mecanice și 516 salariați, din care 449 muncitori și 67 funcționari. (Ioan Mîndrea, Ștefan Miklos, Conflicte colective de muncă de la fabrica de țesături și industrie casnică „Henry Klinger” din orașul Sf. Gheorghe, din anii 1931 și 1932, în Aluta/1971, p. 71) (va urma)

Dr. Ioan Lăcătușu

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail