Continuarea cercetării documentelor în vederea finalizării volumului Viaţa publică din Sfântu Gheorghe,în perioada 1919-1989 a permis identificarea unor noi surse documentare, informații pe care le prezentăm, mai întâi, cititorilor cotidianului „Mesagerul de Covasna”.
1919-1947. În arhive se păstrează cataloagele de promovare a elevilor de la Școala primară din Sf. Gheorghe, după cum urmează: între anii 1919-1923, numai cu secția maghiară; între 1923-1940, cu secțiile română și maghiară; între 1940-1944, numai cu secția maghiară, cu denumirea Școala primară centrală de stat nr. 1; în anul 1945, cu secția maghiară, cu denumirea Școala populară, iar după 1946, Școala primară de stat, cu secțiile română și maghiară. (ANC, Fond Școala generală nr.1 Sf. Gheorghe, dos. 164/1919 – 233/1947 )
- Primăria a întocmit tabele nominale cu locuitorii orașului Sfântu Gheorghe cărora li s-au acordat despăgubiri pentru pagubele suferite în timpul Primului Război Mondial. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, inv. nr. 8, dos. 42/ 1918-1920)
1920-1940. Şcoala Normală de Fete „Regina Maria” din Sf. Gheorghe (mutată în 1935 la Tg.Secuiesc) a participat cu echipe de teatru la majoritatea manifestărilor cultural-artistice organizate de Prefectură şi ASTRA, cu ocazia sărbătorilor naţionale (10 mai, 1 decembrie, 24 ianuarie) şi a celor religioase (Crăciun, Bobotează, Paşti, Înălţarea Domnului – Ziua Eroilor etc.) (TAM-10 ani, p. 12 – 16)
- În lucrarea monografică despre activitatea Asociaţiunii ASTRA, de Valer Moga, se menţionează: „Au mai existat între timp situaţii interesante în care unele persoane au adus „Astrei”, în mod benevol, servicii de conferenţiari-propagandişti. În Secuime, a desfăşurat din 1921 o astfel de activitate inginerul Crăciun Baiu, director regional silvic în Sfântu Gheorghe, membru al Subsecţiei silvice a „Astrei”. (Valer Moga, „ASTRA şi societatea”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003, p. 155)
1921-1922. Din volumul amintit, aflăm că, pentru anii 1921-1922, documentele consemnează existenţa Subsecţiei silvice. Nu există date asupra unei activităţi specifice, în cadrul „Astrei”. Sunt evidenţiaţi doar unii membri ai subsecţiei, cel mai reprezentativ fiind cazul inginerului Baiu Crăciun, director general silvic în Sfântu Gheorghe, care a întreprins o campanie susţinută pentru consolidarea activităţii „Astrei” în judeţele Trei Scaune şi Ciuc. Valer Moga, „ASTRA şi societatea”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003, p. 296)
1921-1940. Societatea de tineret „Sfântu Gheorghe” avea filiale în majoritatea localităţilor cu populaţie românească din zonă. Cu ocazia unor evenimente deosebite erau prezentate programe culturale urmate, de regulă, de baluri, „ceaiuri dansante” şi piese de teatru. Printre titlurile jucate în perioada dintre cele două războaie mondiale de filiala din Araci, erau şi: Un tren domnesc, Jurământul, Ţiganul notăraş, Ţiganul în căruţă, Finanţul, Voiaj de nuntă etc. (Românii din Covasna şi Harghita)
1922-1923. Elevele de la Şcoala Normală de Învăţătoare „Regina Maria” din Sf. Gheorghe, sub conducerea profesorilor, au efectuat 12 excursii şcolare, în următoarele localităţi: Bucureşti, Alba Iulia, Blaj, Braşov, Ploieşti, Brăila, Galaţi, Sulina, Sinaia, Râşnov, Tuşnad, Araci, Breţcu, Covasna, Tg. Secuiesc ş.a. (Anuarul Şcolii Normale de Învăţătoare „Regina Maria” din Sf. Gheorghe, p. 32)
1922-1923. În anul şcolar 1922/1923, elevele de la Şcoala Normală de Învăţătoare „Regina Maria” din Sf. Gheorghe, sub conducerea profesorilor, au organizat 122 şezători, din care opt în cadrul şcolii şi patru în localităţile: Araci, Tg. Secuiesc, Breţcu şi Covasna, sub forma excursiilor şcolare. „Şezătorile erau conduse de o profesoară ajutată de un comitet ales din elevele ultimei clase, cărora li se repartizau atribuţiuni pentru a le obişnui cu felul de lucru al acelor şezători. În acest scop, purtau registre de procese verbale, de casă, şi făceau memoriile excursiilor. Programa şezătorilor se defăşura în faţa sătenilor entuziasmaţi de frumuseţea jocurilor şi costumelor noastre naţionale cu care avem cinstea de a ne făli”. (Anuarul Şcolii Normale de Învăţătoare „Regina Maria” din Sf. Gheorghe, p. 6)
1922-1924. În arhive se păstrează documente referitoare la evidenţa calfelor şi lucrătorilor de fabrică care posedă carte de muncă. (ANC, Fond Primăria orașului Sfântu Gheorghe, Inv. Nr.5/a, Registre, dos. 311/1922 -313/1924)
1923-1948. În arhive se păstrează cataloagele de la următoarele școli din Sf. Gheorghe: Şcoala Medie de Stat Sf. Gheorghe (1923-1926); Şcoala secundară şi medie de fete (1924-1929) și Gimnaziul de fete (1929-1940); Liceul de băieţi (1926-1931); Gimnaziul de băieți (1930-1940); Liceul de băieţi Mixt (1945-1948); Liceul Mixt Român (1947-1948); (ANC, Fond Şcoala Medie de Stat Sf. Gheorghe, dos.1/1923-72/1948 )
1923-1953. În arhive se păstrează acte referitoare la administraţia peniteciarului de pe lângă Parchetul Tribunalului Treiscaune; statistici și tabele cu evidenţa condamnaţilor ; arestări, graţieri şi reduceri de pedepse; munca deţinuţilor la particulari; state de plată a personalului penitenciarului. (ANC, Fond Peniteciarul Sfântu Gheorghe, dos. Nr. 1/1923-88/1953)
1924-1925. În anul şcolar 1924/1925, în Sfântu Gheorghe funcţionau opt şcoli, din care trei primare, una de ucenici (Şcoala Inferioară de Arte şi Meserii), trei licee şi o şcoala normală de fete. Din totalul celor 1918 elevi, 513 învăţau în limba română şi 1405 în limba maghiară. Directorul şcolii primare de stat, cu secţii în limba română şi maghiară, Virgil Luca, împreună cu soţia sa, învăţătoarea Elena Luca, sunt autorii unui manual de Geografia judeţului Treiscaune. Liceul de băieţi (a editat anuarul şcolii pe anul 1922/1923) era condus de prof. Petre Marcu. De asemenea, funcţiona o grădiniţă de copii mixtă, cu secţie în limba română. (Românii din Covasna şi Harghita)
1924-1938. În arhive se păstrează evidența persoanelor care au optat pentru sau au renunţat la cetăţenia română şi cei cu cetăţenia neclarificată. (ANC, Fond Primăria orașului Sfântu Gheorghe, Inv. Nr. 5/a, Registre, dos.345/1924)
1924-1989. În această perioadă, documentele consemnează următorii protopopi ai Protopopiatului ortodox Sfântu Gheorghe: pr. Aurel Nistor, între 1924-1940; pr. Petre Boer, între anii 1945-1953; pr. Iuliu Cucuiatu, între anii 1953-1958; pr. Nicodim Belea, între anii 1958-1968; pr. Pompiliu Dumbravă, în perioada 1968-1983; pr. Gheorghe Olteanu, din Covasna, în 1983, câteva luni; pr. Aurel Suciu, între anii 1983-1990. ( Ioan Lăcătuşu, Protopopii ortodocşi ai parohiilor din judeţul Covasna, în Cuvântul Nou, nr. 4832, din 2 martie 2007).
- În arhiva Prefecturii Treiscaune se păstrează documentul „înaintate de către comunele din judeţ la solicitarea de către Cercul de Recrutare-Biroul Mobilizării Industriei şi Agricol–Braşov; tabelelor cu date statistice privind numărul populaţiei, capacitatea de hrănire, fabricile şi atelierele de încălţăminte, atelierele de curelărie şi harnaşament” (ANC, Fond Prefectura jud. Treiscaune, dos. 497/1925)
- Presa locală publică știrea despre decorarea lui Montag Emeric, directorul Fabricii textile „Klinger”, cu medalia Meritul comercial” clasa I. (ANC, Fond Prefectura jud. Treiscaune, dos. 528/1925)
- Este publicată Hotărârea Primăriei Oraşului Sfântu Gheorghe nr. 132/1924 referitoare la canalizarea centrului oraşului pe străzile Ştefan cel Mare, Cuza-Vodă, Regele Carol I, General Averescu, General Moşoiu, Avram Iancu, Nicolae Iorga, Războieni, Bulevardul Regele Ferdinand, până la Şcoala de Tragere a Infanteriei, întrucât „actuala situaţie a oraşului periclitează salubritatea publică”. (ANC, Fond Prefectura jud. Treiscaune, dos. 539/1925)
- Prefectul județului Treiscaune primește oferta maiorului Pătrașcu din Zărnești de achiziționarea „tabloului aprobat de Marele Stat Major al Armatei cu număr 1870/1924 având ca scop „cimentarea legăturii ce trebuie să existe între ostaşii şi corpurile de trupă ce i-au instruit dar şi pentru menţinerea trează a conştiinţei naţionale”, respectiv pentru „eliminarea vechilor tablouri în care ţăranii români apar în uniforma foştilor inamici, dedesubtul chipurilor fostei dinastii habsburgice”. (ANC, Fond Prefectura jud. Treiscaune, dos. 540/1925)
- Prefectul jud. Treiscaune achiziționează „tabloul comemorativ al funcționarilor din administrație și al șefilor autorităților din jud. Treiscaune, realizat de Carol Kosta și reprodus în mai multe exemplare de fotograful Veresi Laszlo. (ANC, Fond Prefectura jud. Treiscaune, dos. 544/1925)
- Epitropia Bisericii ortodoxe din Sfântu Gheorghe informează Comitetul Școlar Central cu privire la hotărârea comitetului parohial local privind începerea construirii unei noi biserici ortodoxe în Sfântu Gheorghe. (ANC, Fond Prefectura jud. Treiscaune, dos. 558/1925)
- Carol Koszta, arhivarul judeţului Treiscaune solicită Statului Major Regal, Biroul Decoraţiilor, Secţia „Medalia Victoria”, acordarea Medaliei „Victoria” şi Crucea Comemorativă întrucât a servit în războiul mondial ca soldat sanitar şi mai târziu ca subofiţer de administraţie. (ANC, Fond Prefectura jud. Treiscaune, dos. 559/1925)
- Cercul studenţilor din Ţara Bârsei, aflaţi la studii în Bucureşti, a prezentat în Sfântu Gheorghe, în vara anului 1925, un spectacol de teatru inspirat din viaţa studenţească, din dorinţa de a promova cultura naţională acolo unde împrejurările istorice au împiedicat pe vremuri o asemenea acţiune”. (TAM-10 ani, p. 12-16)
1925-1950. Prin Legea de unificare administrativă din anul 1925, cele 97 comune rurale ale judeţului Trei Scaune au fost grupate în următoarele cinci plase: Baraolt, Ozun, Sf. Gheorghe, Covasna şi Tg. Secuiesc. Localităţile din plasa Buzăul Ardelean, care până în 1925 au aparţinut de judeţul Trei Scaune, după această dată au fost incluse în componenţa judeţului Braşov. Fiecare plasă avea în fruntea ei un pretor. Pretorul, aflat în subordinea directă a prefectului, reprezenta agentul puterii centrale în teritoriu, urmărind executarea hotărârilor consiliului şi ale delegaţiei judeţene şi îndeplinind şi alte atribuţii stabilite prin legi şi regulamente. Pretorul era şeful poliţiei de plasă. În această calitate, el se îngrijea de prevenirea delictelor şi de menţinerea ordinei şi siguranţei publice. În urma Dictatului de la Viena, din toamna anului 1940, cea mai mare parte a teritoriului judeţului Trei Scaune a trecut, timp de patru ani, sub administraţia statului ungar, păstrându-se împărţirea judeţului, în patru plase. După eliberarea teritoriului de sub ocupaţia străină, în toamna anului 1944, s-a revenit la vechea împărţire administrativă a teritoriului judeţului Trei Scaune în cinci plase, respectiv: Baraolt, Covasna, Ozun, Sf. Gheorghe şi Tg. Secuiesc, împărţire ce se va menţine până în anul 1950, când plasele îşi vor înceta activitatea, ca urmare a aplicării Legii nr. 5/1950, adoptată de Prezidiul Marii Adunări Naţionale, act normativ prin care s-au înfiinţat raioanele, ca unităţi administrative operative. Documentele Preturii plăşii Sfântu Gheorghe, anii extremi 1901-1950, au fost preluate succesiv în anii 1971-1980, de la Consiliul Popular al Judeţului Covasna şi Filiala Arhivelor Statului Braşov. (Îndrumătorul arhivistic al jud. Covasna, mms.)
- În arhiva Prefecturii județului Treiscaune se păstrează documente referitoare la personalul „Poliţiei de Stat din Sfântu Gheorghe”(ANC, Fond Prefectura jud. Treiscaune, dos. 311/1926)
- În arhiva Prefecturii județului Treiscaune se păstrează documente referitoare la „acordarea gratuită a unei cantităţi de lemne de foc invalizilor din oraşul Sfântu Gheorghe” (ANC, Fond Prefectura jud. Treiscaune, dos. 315/1911)
- A avut loc adunarea Generală a Corporaţiunii Meseriaşilor din Sfântu Gheorghe, în sala festivă a comunei reşedinţă de judeţ, Sfântu Gheorghe. (ANC, Fond Prefectura jud. Treiscaune, dos. 359/1926)
- În arhiva Prefecturii județului Treiscaune se păstrează documente referitoare la alegerea consiliului judeţean Treiscaune. (ANC, Fond Prefectura jud. Treiscaune, dos. 393-394/1926)
- Dr. Alexandru Iteanu, fost deputat şi vicepreşedinte al organizaţiei Partidului Naţional Liberal din jud. Treiscaune, solicită prefectului judeţului Treiscaune acte de liberă circulaţie, în timpul campaniei pentru alegerile de deputaţi. Informează, de asemenea, că în interesul candidaturilor legal depuse o să ţină întruniri şi consfătuiri politice în comunele din judeţ, însoţit de ceilalţi candidaţi ai PNL şi anume Dr. Jancso Gavril, notar public din Târgu Secuiesc, Erdos Alexandru agricultor din Bodoc şi preotul Iosif Popovici din Sfântu Gheorghe, precum şi alţi membri ai partidului. (ANC, Fond Prefectura jud. Treiscaune, dos. 409/1926)
- „Secţia Electrotehnică din cadrul Societăţii Anonime Creditul Extern donează Prefecturii judeţului Treiscaune un POST DE RECEPŢIE cu 3 lămpi „C.LORENZ, A.G. Berlin- Tempelhof”, provenind de la cea mai importantă fabrică germană pe acest domeniu; autorizaţii date pentru instalaţiuni de posturi de recepţie radio-electrice, în judeţul Treiscaune”. (ANC, Fond Prefectura jud. Treiscaune, dos. 487 /1926)
- Este organizată „o expoziţie de animale de către Comisia Zootehnică, în oraşul Sfântu Gheorghe, pe terenul târgului de vite”. (ANC, Fond Prefectura jud. Treiscaune, dos. 532 /1926)
1926-1927. S-a construit clădirea Şcolii reformate superioară de fele, după proiectul arhitectului Kos Karoly (azi Grupul Şcolar „Kos Karoly”. (Torok Arapad, Ghid al municipiului Sf. Gheorghe, Sf. Gheorghe, 2009, p. 88)
1926-1927. La editura „Ancora” din Bucureşti apare manualul „Geografia judeţului Trei Scaune” pentru clasa II-a primară, de Aurelia Luca, institutoare, fostă invăţătoare la Şcoala de Aplicaţie şi Virgil Luca, institutor, director al Şcolii Primare nr. 1 Sf. Gheorghe, fost invăţător la Şcoala de Aplicaţie. (A.N. Covasna, Biblioteca documentară)
1926-1927. Din cuprinsul manualului „Geografia judeţului Trei Scaune” redăm legenda Băilor Şugaş: „De mult, de pe vremea când în aceste părţi venea mândru crai al Moldovei, Petru Rareş, s-a svonit că la locul numit Şugaş, e aur mult. S-au apucat oamenii să sape ca să scoată aurul. Au săpat într-un loc şi au dat de o apă, care nu era ca cea din puţ. Era cam acrişoară şi înţepa la limbă. Au săpat în alt loc şi aur n-au găsit. Aici din pământ a ieşit ceva care nu se vedea, dar care oprea răsuflarea la cei care săpau. Erau nişte gaze. Mulţi din cei care săpau acolo sufereau de câte o boală. Se zice că dăduseră fuga la săpat şi bolovani, când au auzit de aur. Apa şi gazele de acolo le-au făcut foarte bine şi mulţi s-au vindecat. De atunci în fiecare vară vin la Şugaş bolnavi unii în cârji, să caute aur, adică sănătatea. Aşavdar aur nu s-a găsit la Şugaş, dar cei ce merg bolnavi acolo să facă băi, găsesc sănătatea, care face mai mult ca aurul.” („Geografia judeţului Trei Scaune” pentru clasa II-a primară, de Aurelia Luca şi Virgil Luca, Bucureşti, 1926-1927, p. 65) (va urma)
Dr. Ioan Lăcătușu
