Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1944 octombrie 1. Primarul se îngrijea de asigurarea pâinii şi pentru populaţia civilă a oraşului, Legiunea de jandarmi, voluntarii „Iuliu Maniu” şi Armata rusă (căreia i-a pus la dispoziţie şi ţigări, spirt şi vin), zilnic cca.3100 kg, produsă în şapte brutării din oraş: Molnar Bela, David Dezideriu, Sim Ilie, Vikarius Arpad, Tompos Francisc, Mihaly Ignaţie şi văduva David Ştefan (brutarilor asigurându-li-se făina necesară). Începând cu data de 1 octombrie începe „ştampilarea bonurilor de pâine, la primăria oraşului”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 303/1944)
1944 octombrie 2. Se fac eforturi pentru a intra în normalitate. Este repusă în funcţiune reţeaua telefonică a oraşului. Pe data de 2 octombrie, funcţionarii Felix Jancovics şi Carol Fulop informează conducerea Primăriei că „au început să pună ordine în secţia cărţi funduare a Judecătoriei din localitate”…secţie unde lucrurile „sunt în rânduială şi activitatea poate începe orişicând”. Nr.281/1944. În 5 octombrie, Primăria este înştiinţată că „a fost redeschis Oficiul PTT reşedinţa Sf. Gheorghe, executând serviciul de poştă uşoară şi telegrame”. Nr.334/1944 Prefectul judeţului comunică primăriei Sf. Gheorghe, adresa Ministerului Justiţiei, prin care se solicita ca în zonele eliberate din Ardealul de Nord să se dea ajutor magistraţilor şi funcţionarilor judecătoreşti, să se inventarieze şi să se pună sub pază „întregul inventar mobiliar şi material de cancelarie ce a aparţinut instanţelor judecătoreşti din teritoriile eliberate”. Nr.621/1944. Prin mai multe Ordonanţe, primarul oraşului reglementează: programul unităţilor comerciale, preţurile maximale, consumul de alimente deficitare, controlul speculei şi a sabotajului, încasarea impozitelor şi taxelor, aprovizionarea oraşului cu produse deficitare ş.a. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 725/1944)
1944 octombrie 3. Colonelul Samovici Titus informează Primăria oraşului Sf. Gheorghe că „începând de astăzi 3 octombrie 1944, am luat comanda Garnizoanei Sf.Gheorghe. Orice corespondenţă sau cerere privind Garnizoana Sf. Gheorghe -se spune în corespondenţa respectivă- o veţi dirija la sediul acesteia în strada Tudor Vladimirescu nr. 2. Cercul Teritorial Treiscaune”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 290/1944)
1944 octombrie 4. La cererea delegatului Comunităţii izraelite din oraş, Feder Coloman, primarul oraşului îl autorizează pe acesta să ia „sub sechestru şi să sigileze toată averea mobilă aflată în Sft. Gheorghe, a celor 76 familii evrei din acest oraş, care au fost duşi de armatele germane şi de unguri şi internate în loc necunoscut. Totodată -se spune în autorizaţia amintită- Vă autorizăm ca să cereţi concursul poliţiei, orişicând, în caz de nevoie pentru asigurarea averii acestora”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 35/1944)
1944 octombrie 5. În scrisoarea primarului din Sf.Gheorghe referitore la acţiunile Batalionului de voluntari Iuliu Maniu, se arată că aceştia au restabilit căile ferate şi liniile de comunicaţii, au strâns armele etc. şi ,,voluntarii şi-au dat tot concursul, fără de care concurs nu aş fi putut înfrâna abuzurile şi atacurile populaţiei secuieşti din acest oraş şi judeţ”. (Angv.nr.5/2000, p. 171) În spiritul adevărului istoric, redăm conţinutul Adeverinţei redactată de primarul oraşului Sf. Gheorghe, în 5 octombrie 1944, din care rezultă activitatea Regimentului de Voluntari „Iuliu Maniu”, pentru instaurarea administraţiei româneşti În zonă. „Noi, primarul oraşului Sf. Gheorghe, prin prezenta adeverim, că Regimentul de Voluntari „Iuliu Maniu”, Secţia Braşov, a sosit în acest oraş în aceeaşi zi, adică în ziua de 15 septembrie 1944, la data când subsemnatul am fost delegat de Ministerul de Interne, ca împreună cu funcţionarii administrativi şi de poliţie, să preiau şi să reorganizez administraţia românescă. În acest timp a sosit şi Batalionul de Voluntari de sub conducerea D-lui Gavril Olteanu, care împreună cu ajutorii de comandanţi ne-au dat tot concursul neliminat pentru a ne putea instala în edificiile publice, prefectura, primăria, poliţia, asigurându-ne astfel, paza, ordinea şi siguranţa ca să ne putem îndeplini misiunea încredinţată. De asemenea au dat tot concursul, ca după ce am predat Prefectura D-lui suprefect Sirlincan şi în calitate de primar, fără de care concurs nu aş fi putut înfrâna abuzurile şi atacurile populaţiei săcueşti, din acest oraş şi judeţ. Plecarea lor a avut loc în ziua de 26 septembrie 1944, cu direcția Miercurea-Ciuc, din care cauză nu s-a putut prelua administraţia din Tg. Secuesc, care şi azi nu s-a preluat”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 350/1944)
1944 octombrie 5. Se fac primii paşi pentru reluarea activităţii culturale. Iată câteva exemple şi în această direcţie: „Subsemnaţii Valeriu Vasile Ceuca, Dem. Gh. Nolla şi Gh. Bledea, redactori şi proprietari ai ziarului „Desrobirea” cu onoare vă rugăm a binevoi a dispune rechiziţionarea imobilului situat în str. Dr. V. Babeş, pentru a putea fi folosit de noi pentru redacţie şi locuinţă pentru personal” (nr. 100/26 sep.1944). În 5 octombrie, conducerea ziarului amintit revine solicitând „a dispune ca cinematograful proprietatea primăriei oraşului, să fie pus la dispoziția ziarului „Desrobirea”, pentru un timp mai îndelungat, în scop de propagandă românească, în Ardealul eliberat”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 335/1944)
1944 octombrie 6. Şeful poliţiei oraşului, I.V. Balea comunică Statului Major la „Comandamentului Etapelor” nr. 1, o situaţie privind populaţia oraşului, conform căreia Sf. Gheorghe avea atunci (cifrele sunt relative-n.n.) o polulaţie de 15 476 locuitori, din care 324 români, 14657 maghiari, 162 germani şi 333 ţigani. Nr. 384/1944.
Faptul că majoritatea populaţiei din oraşul Sf. Gheorghe, după înaintarea frontului spre vest, s-a împăcat cu ideea revenirii sub administraţie românească, este pus în evidenţă şi de numărul mare al autorizaţiilor eliberate de Primăria oraşului, în perioada septembrie-noiembrie 1944, tuturor „comercianţilor, industriaşilor şi meseriaşilor din Sft. Gheorghe, pentru continuarea comerțului, respectiv meseriei şi pe mai departe”. Tabelul nominal, întocmit în acest sens, cuprinde numele a 271 de persoane, adresa acestora şi profesiile şi activităţile pentru care au obţinut autorizaţia. Prelucrând datele din sursa menţionată, am obţinut o imagine sugestivă asupra structurii profesionale a populaţiei oraşului Sf. Gheorghe, în toamna anului 1944, pe care o redăm în continuare.
Astfel, la acea dată, au fost eliberate autorizaţii pentru următoarele activităţi industriale, comerciale şi de prestări servicii: pantofari -23 (la care se adaugă 19 cizmari), croitori (croitorese)- 32 şi două „modiste”, tâplari -21 (la care se adaugă un dulgher şi doi rotari), frizeri -16, măcelari -12, manufacturi -9, brutari -7, blănari -5, fotografi -4, lăcătuşi -3 (plus un mecanic, un fierar, un strungar), perieri -2, vulcanizatori -2, zidari -2 şi câte o persoană din meseriile: tăbăcar, frânghier, pălărier, hornar, ceasornicar, electrician, tipograf şi „reparator de automate”. S-au acordat autorizaţii pentru funcţionarea a două fabrici de oţet, două „pielării”, două „spălătorii”, o fabrică de bomboane şi o ţesătorie de ciorapi. Reţeaua comercială din Sf. Gheorghe era atunci formată din: băcănii -17, magazine de fructe şi zarzavat -11, cârciumi -7 (plus două bodegi şi un restaurat), coloniale -4, magazin de sticlărie – 3, comerţ cu cereale -3, cofetării -2, (plus două magazine de „fructe şi bomboane”), două unităţi de comerţ cu lapte şi brânzeturi, două magazine de comerţ cu lemn şi cherestea, două persoane care produceau floricele de porumb şi câte o unitate comercială cu următoarele profile: galanterie, drogherie, tricotaje, bazar, comerţ cu electrice, comerţ cu maşini agricole, comerţ cu postav, magazin de lemne, depozit de spirt, vânzări de flori, vânzări de ziare şi necesarele …pompe funebre.” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 5/1944)
1944 octombrie 7. O preocupare importantă a primăriei o constituie strângerea recoltei şi efectuarea arăturilor de toamnă, cu toate condiţiile foarte grele, cauzate de contextul cunoscut. Astfel, printr-o „publicaţiune, toţi locuitorii producători din acest oraş sunt obligaţi, ca începând de la această comunicare, să treacă imediat la culegerea cerealelor şi recoltelor de pe câmp. Fiecare vecin cu pământul, care a terminat cu seceratul, adunatul recoltei sale, va trece şi ajuta vecinul său, sau vecinii cei mai apropiaţi, care nu au putut termina adunarea recoltei din lipsă de oameni. Cerealele adunate se vor depozita la capătul locurilor, sau la un loc de comunicaţie comună, unde va trece căruţele pentru încărcatul, treeratul sau îmblătitul recoltelor în şuri, sau pe teren. De asemenea se vor face toate însămânțările şi arăturile de toamnă, astfel ca să nu rămână nici un petec de pământ nearat şi nesămănat. Cei care vor fi găsiţi fără muncă şi nu vor da ajutor pentru adunarea, aratul şi semănatul recoltelor, vor fi aspru sancţionaţi fără nici o cruţate” Sf. Gheorghe, 7 octombrie 1944. Primar Eugen Sibianu”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 430/1944)
1944 octombrie 8. A avut loc primul serviciu divin după eliberarea oraşului. S-a oficiat Sfânta Liturghie şi apoi Parastasul pentru eroii căzuţi în luptele de eliberare a oraşului. (Românii din Covasna şi Harghita, p. 364 )
1944 octombrie 9. Casa Naţională a Asigurărilor Sociale înştiinţează Primăria că, „începând cu data de 9 octombrie 1944, Oficiul de Asigurări Sociale Sf. Gheorghe şi-a reluat activitatea, sub conducerea dlui Vodă Ioan, detaşat de la Oficiul Braşov”. În final, se preciza că, „în consecinţă, orice act sau corespondenţă semnată de către altcineva din partea Oficiului, decât dl Vodă, este ilegală şi vă rog a o considera neavenită”. Nr.676/1944. Printr-un ordin circular, se aducea la cunoştinţa populaţei, ordinul Marelui Stat major, Secţia a -II-a, potrivit căruia autorităţile publice locale aveau sarcina de a aduna la sediile lor „toate arhivele, documentele şi materialele militare ce vor fi găsite la locuitori”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 714/1944)
1944 octombrie 12. De la cabinetul Ministerului Afacerilor Interne, în 12 octombrie 1944, primăria a primit o adresă semnată de ministrul Aldea, general de corp de armată, în care se spune: „În ultimul timp s-a observat pe străzile oraşelor în timpul orelor de lucru, foarte multă lume şi în special femei, care se plimbă fără nici un rost. Atrag atenţiunea funcţionarilor acestui Departament, că în timpurile aceste grele prin care trece Ţara toate manifestările, atât în orele de program, cât şi în afara serviciului, trebuie să se încadreze într-o atitudine conform cu situaţia în care se găseşte în prezent Ţara Românească, din cauza greşelilor comise de fostul regim”. Nr.692/1944. Printr-un ordin circular al aceluiaşi minister, din 16 octombrie 1944, referitor la „îndepărtarea tuturor placardelor, afişelor şi a altor vestigii ale regimului totalitar trecut,…urmează să se procedeze la îndepărtarea oricăror altor denumiri indiferent de data la care au fost puse asemenea placate şi chiar dacă sunt legate de trecutul localităţilor, dar amintesc stăpânirea germană sau maghiară”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 809/1944)
1944 octombrie 12. „Prefectul judeţului Trei Scaune trimite copia ordinului Ministerului Justiţiei, remis Ministerului de Interne, document în care se spune: „Avem onoarea a vă ruga să binevoiţi a dispune ca organele Dvs, în subordine din zonele în care armatele române redau Statului nostru localităţile din Ardealul de Nord în care sunt instanţe judecătoreşti, să stea într-ajutorul magistraţilor și funcţionarilor judecătoreşti, delegaţi de noi să procedeze la urgenta inventariere şi punere sub pază a întregului inventar mobiliar şi material de cancelarie ce a aparţinut instanțelor judecătoreşti din teritoriile eliberate”. (ANC, Fond nr 75, dos. nr. 36/1944, p.143)
1944 octombrie 19. Pe tema bunurilor persoanelor refugiate, revine cu precizări, prefectul judeţului Treiscaune Victor Cerghi Pop (stabilirea unei proceduri unitare, precizări privind inventarierea „prăvăliilor”, întreprinderilor industriale, culturilor agricole ş.a.). (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 126/1944)
1944 octombrie 19. Printr-o cerere adresată Legiunii de Jandarmi, SE SPUNE: „deoarece cinematograful orăşenesc a fost spart, deteriorat şi jefuit, cu onoare vă rog să binevoiţi a institui pază permanentă de zi şi noapte la uşa cabinei de proiecţie, a biroului şi a sălii” (nr. 70/23 septembrie). Și Camera Agricolă Braşov solicită asigurarea pazei la sediul Camerei Agricole locale, situată în strada I.C. Brăteanu. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 224/1944)
1944 octombrie 24. „La cererea cetăţeanului M. Budescu, Primăria autorizează pe acesta de a „ ridica din şcoala catolică din Bulevardul Regele Ferdinand nr. 15 una orga şi să o folosească la reorganizarea societăţii ASTRA din Sf. Gheorghe”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, Inv. 5, partea a II-a, nr. 1021/1944).
1944 octombrie 24. Primăria se ocupă de înmormântarea „prizonierilor germani morţi”, nr. 279/1944, dar şi a eroilor români căzuţi „în luptele contra ungurilor pentru dezrobirea Ardealului”. Un asemenea caz, a avut loc în data de 24 octombrie 1944. Prin Adeverinţa nr. 920/1944, Eugen Sibianu, primarul oraşului, adeverea că „Dl Căpitan Mihail Grecu din Batalionul 4 Vânători de Munte Predeal, a căzut pe câmpul de luptă în teritoriul comunei Sâncrai din jud. Treiscaune şi a fost găsit de către sora sa, Anastasia Grecu învăţătoare, împreună cu cumnatul Ioan Genţea din comuna Samara, jud. Argeş, în ziua de 22 octombrie 1944. Înmormântarea s-a făcut cu participarea autorităţilor militare şi civile şi a preotului militar din oraşul Sft. Gheorghe, cu ceromonia obişnuită, în ziua de 24 octombrie 1944, fiind îngropat în cimitirul eroilor din acest oraş”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 942/1944)
1944 octombrie 25. „Sectorul tehnic, din cadrul Sectorului IV Etape, se adresează Primăriei Sf. Gheorghe, cu următoarea problemă: „Cu onoare se face cunoscut următoarele: În gara Sf. Gheorghe din lipsă de sală de aşteptare, călătorii sunt nevoiţi pe vreme ploioasă să stea sub cerul liber. Pentru acest motiv, de acord cu şeful staţiei am convenit să facem o sală de aşteptare pentru cl.I şi II”. Se solicita sprijinul primăriei în asigurarea unui sobar şi a unui hornar, precum şi a mobilierului necesar”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, Inv. 5, partea a II-a, nr. 1015/ 1944).
1944 octombrie 25. Primarul orașului primește următoarea solicitare: „Domnule Primar, Comitetul Frontului Democratic din Sf. Gheorghe, compus din Partidul Comunist, Uniunea Sindicatelor şi Uniunea Populară Maghiară cu onoare vă rugăm să binevoiţi a pune la dispoziţia frontului pentru ţinerea unei adunări populare în sala cinematografului din data de 29 octombrie 1944, la ora 10 a.m.” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, Inv. 5, partea a II-a, nr. 1088/1944) (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
