Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1939. Lili Fuchs, din Braşov, anunţă „instalarea unui aparat heliographic, automat electric, care lucrează în mod continu după metodele cele mai moderne. Cu această instalaţie sunt în stare să execut lucrările cele mai mari, în cel mai scurt timp, şi independent de lumina zilei. Aparatul scoate copii heliografice până la o lăţime de 120 cm şi de orice lungime, copii care sunt perfect pronunţate şi egal desenate în toate părţile. Faceţi vă rog o încercare, veţi fi servit prompt şi pe deplin”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 225/1939)
1939. Este publicată circulara prin care se dispune că „stabilimentele industriale,vor procura măşti de gaz, pentru tot personalul”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 226/1939)
1939 . Este publicat ordinul Ministrului de Interne prin care Lt. col. rez. Dr. Ioan Băleanu este delegate la conducerea Prefecturii Trei Scaune. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 278/1939)
1939. Presa locală publică scisoarea publică de mulţumire adresată de către Col. Constantin Petrini, la plecarea din funcţia de Prefect al jud. TREISCAUNE. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 279/1939)
1939.Primarul înregistrează procesul verbal referitor la angajarea ca drumar a numitului M. I., persoană „acuzată de împărţirea de manifeste subversive, împreună cu T. Al.”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 282/1939)
1939. Primarul oraşului a primit o invitaţie la spectacolul jubiliar susţinut cu ocazia împlinirii vârstei de 50 ani a cunoscutului muzicolog Dinicu Grigore. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 284/1939)
1939. Primarul oraşului a primit invitaţia de a participa la prestarea jurământului militar de către contingentul 1939. Solemnitatea a avut loc „cu un fast deosebit” pe platoul Regimentului de Instrucţie a Infanterie. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 287/1939)
1939. Primarul oraşului a primit cererea de suspendare a ţinerii târgului în „Vinerea Mare, înaintea Paştelor”. În cererea semnată de preoţii ortodocşi şi greco catolici, se spune: „… nu este admis şi nu se potriveşte nici cu porunca lui Dumnezeu, ca târgul să sustragă credincioşii de la biserică, în ziua de mare şi sfântă sărbătoare”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 288/1939)
1939.Sunt publicate afişele privind Îndrumări agricole săptămânale editate de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor. Documentele au rubrici pentru: agricultori şi viticultori, cultivatori de plante textile, crescători de animale. În finalul afişelor se face menţiunea: Aceste îndrumări se citesc sătenilor dumineca, la şcoală şi biserică; după aceasta se vor lipi pe tabela de la primărie”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 298/1939)
1939.Este publicată circulara prin care se anunţă faptul că „muncitori manuali, cutreeră ţara fără acte de identitate”. Se solicită eliberarea actelor de identitate cetăţenilor care mergeau la munci sezoniere în celelate zone ale ţării. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 299/1939)
1939. Prefectul publică ordinul prin care se dispune purtarea uniformelor F.R.N. (Frontului Renaşterii Naţionale) de către toţi funcţionarii publici. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 303/1939)
1939. Este publicată circulara privind stimularea creşterii viermilor de mătase. Seminţele erau asigurate de Staţiunea Sericicolă Băneasa-Bucureşti. „Alte ţări -se menţionează în documentul amintit- ca: Italia, China şi Japonia îşi datoresc buna lor stare, creşterii viermilor de mătase. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 303/1939)
1939. Cliber Isac – director proprietar al „Circului American” solicită autorizaţie de funcţionare în oraşul Sf. Gheorghe, pe timp scurt. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 314/1939)
1939. Este afișată publicaţia primăriei Sf. Gheorghe prin care se aduce la cunoştinţă cetăţenilor oraşului prin „baterea de tobă” conţinutul Legii „care obligă toate instituţiile de Stat şi toate întreprinderile particulare de orice natură, să procure pentru personalul ce posedă, măşti contra gazelor Model 1935”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 324/1939)
1939. Este afișată circulara privind controlul apei potabile şi a instalaţiilor de apă şi canalizare. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 331/1939)
1939. Institutul Geografic Militar solicită sprijin pentru specialiştii care lucrează la întocmirea hărţii ţării, respectiv a lucrărilor de magnetism terestru elaborate în colaborare cu universităţile din Iaşi şi Cernăuţi. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 338/1939)
1939. Este afişat Prospectul cursurilor Universității Populare de la Vălenii de Munte organizate de N. Iorga. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 348/1939)
1939. Firma Unirea din Bucureşti, filiala Braşov anunţă deschiderea pompei pentru vânzarea benzinei. (ANC, Fond Primăria Sf.Gheorghe, dos. 356/1939)
1939. Prefectul jud. Treiscaune publică ordinul privind interzicerea înfiinţării unor „Poliţii Comunale Speciale”. În fiecare oraş -se precizează în ordinul menţionat- va funcţiona Poliţia de stat şi gardienii publici. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 357/1939)
1939. Este distribuită broşura „România veghează” editată de Secretariatul de Stat al Propagandei, la recomandarea Frontului Renaşterii Naţionale. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 358/1939)
1939. Este tipărită Darea de seamă, pe 1938/1939 a Filialei Treiscaune a Asociaţiunii Române pentru Propaganda Aviaţiei. Broşură de 40 de file, tipărită în condiţii grafice deosebite, cu o bogată ilustraţie. Filiala Treiscaune a ARPA cuprindea 9412 membrii din care 2860 membri activi (majoritatea redaţi nominal în lucrarea menţionată) şi 6552 aderenţi, dar care au achitat cotizaţia prevăzută de statut. Filiala Treiscaune avea secţii la Miercurea-Ciuc şi Tg. Secuiesc şi mai multe grupări săteşti. Din activităţile desfăşurate am reţinut: Cercul de aeromodelism „General Av. At. Enescu”, de pe lângă Gimnaziul de băieţi din Sf. Gheorghe; Şcoala de planorism (de sbor fără motor); Expoziţia permanentă de aeromodelism organizată de Centrul din Sf. Gheorghe. Au fost organizate mai multe conferinţe, printre care, de un succes deosebit s-au bucurat cele susţinute de: „Smaranda Brătescu paraşutistă mondială”, Comandorul Scarlat Rădulescu, directorul Aviaţiei Civile; Egon Năstase, secretarul general al Federaţiei etc, precum şi filmul de propagandă a aviaţiei.
Filiala şi-a propus să să trimită 50 de bursieri în tabăra de planorism, 10 la şcoala de pilotaj, să participe la acţiunile de apărare antiaeriană, sub sloganul „Stăpânind văzduhul stăpânim pământul”. Extrasul din Registrul de membri, „categoria activi cu drept de vot” particiapanţi la adunarea generală din 30 aprilie 1939, cuprindea tabelul nominal al acestor membri, grupaţi pe principalele instituţii şi asociaţii, după cum urmează: Centrul de Instrucţie al Infanteriei, Centrul de Iniţiere Straja Ţării, Legiunea de Jandarmi, Prefectura Jud. Treiscaune, Primăriile oraşelor Sf. Gheorghe şi Tg. Secuiesc, Administraţia de Încasări şi Plăţi, Serviciul Drumurilor, Serviciul Sanitar Judeţean, Camera de Agricultură, Spitalul Public, Fabrica Klingher, Comercianţii, Notarii publici, Banca Naţională, Asociaţia Farmaciştilor, Manufactura de Tutun, Liceul Miko, Gimnaziul de Fete, Ocolul Silvic, Oficiul Telefonic, Breasla Crăitorilor, Poliţia, Judecătoria Mixtă, Casa de Păstrare Tg. Secuiesc, Societatea Ardeleană Comandău, Notarii publici şi cei comunali etc. În organizarea filialei locale a Federaţiei, în Sf. Gheorghe, a avut loc o mare manifestaţie aviatică prilejuită de „botezul avionului Sf. Gheorghe”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 360/1939)
1939. Este publicat ordinul referitor la „suspendarea serviciului instituţiilor publice cu ocazia sărbătoririi zilei de 1 mai”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 366/1939)
1939. În arhiva Primăriei se păstrează corespondenţă, tabele şi ordine privind completarea indexului alfabetic al registrului cu membrii Frontului Renaşterii Naţionale (F.R.N). (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 372/1939)
1939. Este publicat ordinul privind participarea ofiţerilor de rezervă, la defilarea din 10 mai 1939, manifestare organizată în oraşul Sf. Gheorghe cu ocazia Zilei Naţionale a României. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 378/1939)
1939. Este publicat ordinul prin care se dispune ca primăriile să sprijine „înfiinţarea de cimitire comunale pentru sectanţii care nu au cimitire proprii”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 383/1939)
1939. Oficiului Parohial Greco-Catolic român Sf. Gheorghe adresată Primarului oraşului invitația de a lua parte la liturghia funebră celebrată pentru odihna Papei Pius al XI-lea. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 154/1939)
1939.Noi documente privind proiectarea şi începerea construirii Catedralei ortodoxe din Sf. Gheorghe.
În motivarea apelului Oficiului parohial ortodox român din Sf. Gheorghe adresat Primăriei Sf. Gheorghe, în ianuarie 1928, semnat de pr. Iosif Popovici, prin care se solicita „înscrierea în bugetul comunei urbane reşedinţă de judeţ Sf. Gheorghe a sumei de 100.000 lei pentru ridicarea unei catedrale în Sf. Gheorghe”, se spune: „Consiliul comunal cu ocazia votării bugetului pe anul 1928 a tăiat din buget suma preliminată de 100 000 de lei pentru zidirea unei catedrale în localitate. Comisiunea Financiară a Guvernului a aprobat înscrierea acestei sume în bugetul pe anul 1928. Astăzi cer înscrierea acestei sume cu atât mai vârtos, cu cât în era maghiară comuna a contribuit la zidirea liceului „Szekely Miko” cu suma de 30.000 florini (forinţi), care astăzi în lei reprezintă o sumă enormă”. După mai multe demersuri, în decembrie 1928, în bugetul localităţii Sf. Gheorghe, s-a aprobat următorul articol: „Contribuţia pentru construirea unei catedrale ortodoxe române, în Sf. Gheorghe, care formează un fond special administrat din an în an de comună până la începerea construirii catedralei proiectate, când se va vărsa consiliului parohial respectiv, suma de 25.000 lei”.
În ianuarie 1935, primepitropul parohiei ortodoxe române Sf. Gheorghe, Eugen Sibianu, adresează primarului oraşului următoarea solicitare: Autorităţile deliberative ale acestei primării anterioare Dvoastră au decis ca în fiecare an să se prevadă în bugetul acelei primării anual suma de lei 50 000 pentru clădirea catedralei ortodoxe române din acest oraş şi judeţ. Cum această dispoziţiune nu s-a respectat în anii 1929, 1931 şi 1932, cum cheltuielile pentru întreţinerea bisericilor sunt obligatorii pentru comune şi cum biserica noastră este singura care a suferit în acest oraş prin aruncarea la periferia oraşului şi prin despoierea de orice proprietăţi şi venituri de către fostele organe conducătoare din acest oraş, se cuvine deci prin forme legale interpretate să binevoiţi a căuta să respectaţi aceste daune morale şi materiale, preliminând în bugetul acelei primării rămăşiţele pe cei trei ani, statornicind prin decizia Comisiei Interimare, deodată cu aprobarea bugetului pe 1935/1936 şi plata acestor cheltuieli, ca obligatorii pentru construirea şi întreţinerea catedralei ortodoxe române, pe oricine vă va urma”. Pe verso documentului sunt redate sumele alocate prin bugetul oraşului Sf. Gheorghe, pentru construirea catedralei ortodoxe, după cum urmează: 1928 -25 000 lei; 1930 -25 000 lei; 1933 -50 000 lei; 1934 -25 000 lei; 1935 -50 000lei. În aprilie 1936, Parohia ortodoxă din Sf. Gheorghe, printr-o adresă semnată de pr. Paroh Iosif Popovici, primepitropul Eugen Sibianu şi avizată de protopopul Aurel Nistor, solicită Primăriei Sf. Gheorghe aprobarea sumei de 33 000, sub formă de împrumut, din fondul existent pentru construirea catedralei, în vederea cumpărarii „unei case şi grădină în nemijlocita apropiere a bisericii şi cimitirului şi a casei clopotarului, de la moştenitorii fostului servitor la Prefectură, Jugi Moise”. În martie 1937, „prin modificarea bugetului oraşului conform deciziei no. 878/1937, aprobată de Ministerul de Interne, s-a prevăzut la art. 113/b, sub denumirea „Contribuţie pentru construirea catedralei ortodoxe române din Sf. Gheoeghe, suma de 200 000 lei”. În noiembrie 1937, a mai fost aprobată suma de 233 000 lei, astfel încît, totalul sumei depusă de Administraţia Finaciară, la Banca Naţională într-un cont „la dispoziţia Comitetului de construcţie a catedralei, cu destinaţia specială pentru construirea catedralei ortodoxe române, a ajuns la 650 000 lei. Cu suma de 90 000 de lei alocată în anul 1938, şi cu dobânzile aferente, în septembrie 1939, prefectul jud. Treiscaune, col. dr. I. Băleanu, în calitatea sa de preşedinte al Comitetului de construcţie a catedralei ortodoxe din Sf. Gheorghe, a achitat constructorului catedralei, ing. Tiberiu Eremia, suma de 753 708 lei, ca plata situaţiei provizorie nr. 1”.
Prin hotărârea Comisiei de ocol Sf. Gheorghe nr. 75/1927 biserica ortodoxă română a fost împroprietărită cu un teren pentru construirea bisericii. Prin hotărârea Comisiei de ocol Sf. Gheorghe nr. 446/1932 – s-a expropiat în folosul statului, pentru cauză de utilitate publică, intravilanul cuprins în C.F. nr. 1080, nr. Top.224/3, 201 stânjeni teren pentru construirea bisericii ortodoxe, lângă terenul „Tan alap – ului”.
Hotărârea a doua a fost atacată în contencios. Fiindcă juristul primăriei a fost găsit vinovat că nu a reprezentat bine interesele statului, a fost angajat un avocat din Braşov. În final procesul a fost câştigat de primărie, deoarece legea interzicea recurgerea la un avocat particular, de către instituţiile de stat care aveau juristul lor.
Extras din procesul verbal al Adunării parohiale ortodoxe din Sf. Gheorghe, ţinută la 9 iulie 1939: „Adunarea parohială ia act cu multă bucurie despre stadiul înaintat al edificării catedralei pe terenul judecătoriei, cedat de Ministerul Justiţiei Primăriei oraşului, iar de aceasta parohiei centrale. În urma acestui nou teren mai acomodat pentru edificare, parohia ortodoxă română renunţă în favoarea primăriei oraşului Sf. Gheorghe la terenul, care fusese expropiat de la aceasta, lângă terenul „Tan ala-pului” Acest teren îl cedează oraşului fără nici o pretenţie de răscumpărare, putând să intre din nou în patrimoniul oraşului.”
În 8 mai 1939, arhitectul D. Ionescu-Berechet, din Bucureşti, transmite „onor primăriei din Sf. Gheorghe următoarea scrisoare: „Am onoarea a vă trimite alăturat actele înaintate Onor Rezidenţii Bucegi, rugându-vă să binevoiţi a lua măsurile necesare începerii acestor lucrări. Conform deciziei Excelenţei Sale Dlui Rezident am şi început să studies pentru execuţie proiectul de biserică muntenească cu trei turle. Proiectul este întocmit de comun acord cu dl. Architect Nichitovici, care execută planul de sistematizare a oraşului”. Actele menţionate cuprind, printre altele, Convenţia încheiată între Primăria Sf. Gheorghe şi arhitectul D. Ionescu -Berechet, referitoare la „prestarea tuturor serviciilor profesionale privind proiectarea, dirijarea şi controlul lucrărilor la Biserica catedrală a oraşului”. (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
