Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1939 iulie-august. Protopopul Aurel Nistor semnează un articol intitulat „Catedrală ortodoxă în Sf.Gheorghe”, în care realizează un scurt istoric „al modestei bisericuţe din deal” şi arată necesitatea construirii unei catedrale, pe care oraşul trebuia de mult s-o aibă, „fiind singurul oraş reşedinţă de judeţ, care încă nu are”. În a doua parte a articolului, mărturiseşte cu oarecare mândrie că „Voia lui Dumnezeu a fost alta. Peste aşteptările noastre cele mai optimiste, a venit Ţinutul Bucegi şi şi-a însuşit problema catedralei, ridicând-o de la una locală, la una de interes şi valoare generală naţională. De-abia acuma ne-am dat seama ce noroc avem românii din Treiscaune că judeţul nostru a fost repartizat la Ţinutul Bucegi. Toate suferinţele şi lipsurile naţionale din trecut vor putea fi vindecate şi îndreptate prin dragoste frăţească acordată de Ţinut tuturor problemelor româneşti”. Speranţa protopopului izvora din sufletul lui bun de român credincios. Din păcate, istoria şi-a spus cuvântul în alt mod. (Buletinul ASTRA Treiscaune, nr. 7 -8/1939, p. 4 -5)
1939 septembrie 20. Numărul din septembrie 1939 al Buletinului Astra are pe copertă fotografia proiectului catedralei din Sf.Gheorghe – arhitectul patriarhiei Ionescu Berechet. Un număr important de pagini (text şi imagini) este acordat „înălţătoarei solemnităţi a punerii pietrei fundamentale a bisericii catedrale ortodoxe române din oraşul Sf.Gheorghe – Treiscaune” din ziua de 20 septembrie 1939. Un vis a început să se realizeze, dar vor trece decenii până la definitivarea lui. (Buletinul ASTRA Treiscaune, nr. 9/1939, coperta)
1939 septembrie 20. Este dat publicității afişul privind Ordonanţa referitoare la interzicerea „de a se cumpăra de la persoane refugiate din Polonia, militari sau civili, arme de tot felul, automobile, motociclete şi celelalte articole de tracţiuni motrice, mecanică şi animală, efecte de valoare, devize, diferite metale preţioase etc.” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 689/1939)
1939 septembrie 20. În arhiva Primăriei Sf. Gheorghe se păstrează copia dactilografiată a Hrisovului aşezat la temelia Catedralei ortodoxe din Sf. Gheorghe. (ANC, Fond Prefectura jud. Treiscaune, dos. 14976/1939)
1939, octombrie, 16. S-a născut Jecza Peter, sculptor, în Sfântu Gheorghe. A realizat busturile lui Dimitrie Pompeiu (bronz, 1968), Bölöni Farkas Sándor (ghips, 1972), Bartok Bela (ghips, 1975), Romul Ladea (ghips,1972). (Românii din Covasna şi harghita)
1939 decembrie. Cronica „reprezentaţiei de gală” susţinută în sala cinematografului ASTRA din Sf.Gheorghe de marele actor Iancu Brezeanu cu piesa „Năpasta”, consemnează interpretarea de excepţie a rolului lui Ion, în pofida „anilor grei ce-i apăsau umerii”. După spectacol, un grup de fruntaşi ai oraşului l-au sărbătorit pe maestru la „pivniţele originale ale lui Răducu”, amintindu-i marelui artist „de localurile pe care le-a cercetat atât de des în viaţa sa, dându-le din prea plinul ei şi legându-se puternic de ele”. (TAM-10 ani, p. 12 – 16)
1939 decembrie 31. În „Cronica” din Buletinul ASTRA – Despărțământul Central al Județului Treiscaune, anul III, 31 decembrie 1939, se anunţă tipărirea unei noi broşuri, „bine redactată”, scrisă de protopopul Aurel Nistor, „Problema românească din ţinuturile secuizate şi biserica ortodoxă”. De altfel în aproape toate numerele Buletinului Astrei, sunt semnalate conferinţe ţinute de pr. Aurel Nistor, în Sf.Gheorghe sau în sate ale judeţului. În aceeaşi cronică amintită mai sus, cititorii sunt informaţi despre un eveniment privind comemorarea, la Sf.Gheorghe, a mitropolitului Andrei Şaguna, la care protopopul Nistor a relevat puterea şi uriaşa activitate, iniţiativele mitropolitului Şaguna, realizând paralele cu activitatea marelui poet Mihai Eminescu. (Buletinul ASTRA Treiscaune, nr. 13/1939, p. 9 -11)
1939. În arhiva Primăriei Sf.Gheorghe se păstrează corespondenţa şi situaţii statistice privind construcţiile realizate în oraşul Sf. Gheorghe, în perioada 1935 -1938. Autorizaţii pentru construirea de locuinţe noi: în anul 1936-98 locuințe, în anul1937-95 locuințe şi spitalul public, filatura de bumbac. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1/1939)
1939. Inventarul general al oraşului cuprinde informaţii despre bunurile mobile şi imobile, proprietatea publică a oraşului Sf. Gheorghe. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 8/1939)
1939. Este publicat ordinul privind numirea ca primar a Dr. Crăciun Nicolae şi ca ajutor de primar a lui Benedek Ioan. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 11/1939)
1939. Primarul oraşului primeşte în dar „Calendarul Sf. Mitropolii a Ungro – Vlahiei pe anul mântuirii 1939 (fotografia color a patriarhului Miron Cristea).” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 15/1939)
1939. Corespondenţă, ordine şi decizii privind achiziţionarea măştilor contra gazelor de către toţi funcţionari. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 17/1939)
1939. Sunt date publicității ordinele şi deciziile privind „exploatarea băilor de vară”, respectiv a ştrandului oraşului. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 18/1939)
1939. Sunt date publicității decizii, afişe şi publicaţii referitoare la preţurile maximale practicate în pieţele din Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc şi din alte oraşe din ţară. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 23/1939)
1939.În arhiva Primăriei se păstrează factura emisă de restaurantul văduvei lui Zăblău Nicolae, în valoare de 1610 lei, reprezentând masa servită de delegatul Turciei Redsi Gefietbey, sosit în oraş pentru vizitarea Muzeului Secuiesc. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 26/1939)
1939. În arhiva Primăriei se păstrează corespondenţă, decizii, ordine, hotărâri, sentinţe referitoare la mutarea târgului din Piaţa Regina Maria, în Piaţa Carmen Sylva. Un grup de cetăţeni, format în principal din proprietarii spaţiilor comerciale din centrul oraşului, în frunte cu farmacistul Victor Pop Cerghi (fost prefect al judeţului Treiscaune), pe baza a 531 de semnături ale cetăţenilor oraşului, printr-un apel, au solicitat Curţii Administrative anularea deciziei nr. 8271 din 13 septembrie 1938 a Primăriei oraşului Sf. Gheorghe, referitoare la mutarea târgului săptămânal de la Piaţa Regina Maria (în vecinătatea parcului din centrul oraşuluui), la Piaţa Carmen Silva (pe actualul amplasament al pieţei agroalimentare a oraşului). În susţinerea cauzei lor, petenţii au invocat următoarele motive: lezarea intereselor comercianţilor din zonă, invocarea distanţei mari ce trebuia parcursă în plus de cetăţenii oraşului atunci când mergeau la cumpărături şi lipsa mijloacelor de transport urban, scăderea chiriilor caselor din perimentrul central al oraşului etc.
În memoriul Prefecturii judeţului, semnat de prefectul col. Petrinii, adresat conducerii Ţinutului Bucegi este argumentată pe larg decizia luată, document din care redăm selectiv: „Târgul săptămânal al oraşului a fost mutat din Piaţa Regina Maria care este principalul parc al oraşului, loc de plimbare şi linişte al populaţiei, în Piaţa Carmen Silva, special amenajată pentru a putea ţine târgul în cele mai perfecte condiţiuni. Deciziunea dată de Primăria oraşului Sf. Gheorghe a fost anticipat bine studiată şi când s-a pus în executare eram convinşi că, s-a luat măsura numai în interesul populaţiei şi a oraşului care aşa cum se prezenta avea aspectul celui mai înapoiat oraş din România. (…) Murdăria rămasă de pe urma târgului mai ales pe timpul verii, este dăunătoare sănătăţii populaţiei oraşului. …Piaţa Regina Maria nu era suficientă pentru tot târgul. Nu numai că şatrele (corturile -n.n.) dădeau aspect oriental, dar mai ales cele de haine vechi erau frecventate de ţigani…dând o impresie detestabilă. Afirmaţie potrivit căreia comercianţii au pierdut cea mai mare sursă de cîştig, nu e de crezut pentru că, nădejdea unui negustor nu e de la ½ zi vânzare cât durează târgul… Când în centrul oraşului aşa cum e azi, se găsesc magazine de felul: 4 farmacii, 2 drogherii, 3 magazine de modă, 2 coferării, 4 debite de tutun, 3 librării, 2 ceasornicării, 1 magazin radio, 1 magazin biciclete, 2 magazine porţelanuri, 2 magazine de încălţăminte de lux, 2 tapiţerii, un deposit făină, care nu sunt pentru nevoile ţăranilor, ci pentru ale locuitorilor oraşului, nu cred că negustorii au pagubă. …Cine însă se plânge mai mult sunt cârciumarii în număr de 12 care în zi de târg, aveau cârciumele aproape pline tot timpul zilei, dând centrului oraşului acest aspect de destrăbălare, de chiote, cântece cu vorbe murdare etc. Ori dispariţia acestora va da oraşului liniştea şi aspectul civilizat. Sunt demontate apoi aspectele vizând distanţa mare până la noul amplasament, competenţa de aprobare a Primarului etc. În final, Curtea Locală Administrativă Bucureşti, prin decizia nr. 36 din 3 martie 1939 a respins acţiunea introdusă de Victor Cerghi Pop şi alţii, împotriva deciziei primarului oraşului SF. Gheorghe, prin care s-a mutat târgul săptămânal de mărfuri în piaţa Carmen Silva. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 37/1939)
1939. Conducerea Primăriei a întocmit și transmis situaţiile statistice referitoare la căsătoriile etnic mixte, încheiate între funcţionarii oraşului Sf. Gheorghe. Conform acestor situații, în instituţiile din oraş, din totalul acestor cupluri familiale „70 de căsătorii erau încheiate între români şi minoritare şi 7 între românce şi minoritari”. La acestea se mai adaugă „aproape toţi salariaţii Tribunalului judeţean, respective 27 de căsătorii mixte, începând cu preşedintele Edgar Penciulescu; 10 revizori (inspectori), profesori şi învăţători. La Fabrica de Ţesături şi industrie casnică Henry Klinger, existau 97 de căsătorii mixte- multe între evrei, germani şi unguri. La fabrica de Tutun, erau 39 de familii mixte”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 31/1939)
1939. Teatrul „Muncă şi Voie bună” cere să fie scutit de taxa pentru asistenţă socială, pentru sumele încasate în urma spectacolului prezentat în Sf. Gheorghe. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 122/1939)
1939. Este publicat „anunţul mortuar privitor la defunctul colonel Victor Mihail, fostul prefect al judeţului CIUC. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 134/1939)
1939. Este publicată circulara privind organizarea Breaslei muncitorilor din industria chimică, breaslă care va cuprinde şi „persoanele care exercită profesiunile de spălători şi călcători”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 136/1939)
1939. Este publicat ordinul circular privind reorganizarea „Breslei marinarilor” şi înfiinţarea „Breslei pescarilor şi vânătorilor”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 146/1939)
1939. Este afișată publicația licitaţiei pentru concesionarea transportului urban de persoane, „cu autobuze şi taxiuri, pe străzile oraşului”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 47/1939)
1939. Conducerea Primăriei Sf. Gheorghe reia dezbaterile privind construirea unui nou sediu al primăriei. În arhive se păstrează proiectul noului local al Primăriei oraşului Sf. Gheorghe, documentaţie elaborată de arhitectul oraşului, Dumitru Pascu. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 50/1939)
1939. În arhiva Primăriei se păstrează corespondenţa, ordine şi decezii privind participarea unor funcţionari publici din judeţul Treiscaune la cursurile organizate de Centrul de Pregătire Tehnică şi Profesională Administrativă a Funcţionarilor, din cadrul Institutului Regal de Ştiinţe Administrative. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 52/1939)
1939. În arhiva Primăriei se păstrează cererile personalului de la Revizoratul Şcolar, pentru înscriere în Frontul Renaşterii Naționale. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 55/1939)
1939. În arhiva Primăriei se păstrează tabelul nominal despre lucrătorii Fabricii de Tutun înscrişi în „Frontul Renaşterii Naţionale”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 61/1939)
1939. Primăria primește, spre aporobare, devizul pentru „construirea gheretelor tip în piaţa oraşului”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 72/1939)
1939. Sunt publicate deciziile privind împroprietărirea Invalizilor, Orfanilor şi Văduvelor şi a funcţionarilor publici. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 81/1939)
1939.Prefectul jud. Treiscaune emite ordinul privind înfiinţarea unui „Registru Istoric” al localităţii, cu următorul conţinut: „1.Date istorice asupra înfiinţării acelei comune; istoricul aşezămintelor publice (bisercă, şcoală, post de jandarmi, primărie, cămin cultural etc.); 2. Participarea la diferite războaie, cu indicarea numărului de cetăţeni care au luat parte şi câţi au murit pe câmpul de onoare; 3. Starea morală şi culturală a comunei; câţi intelectuali s-au ridicat din comună şi până unde au ajuns; 4. Starea economică (evoluţia în decursul timpului, împroprietăriri, cumpărari de moşii). 5. Despre funcţionari, manifestări naţionale etc”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 87/1939)
1939.În arhiva Primăriei se păstrează corespondenţa, tabele nominale şi decizii referitoare la evacuarea ţiganilor care şi-au construit case fără autorizaţie, în zona Gării din Sf. Gheorghe (10 familii de ţigani, geambaşi de cai). (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 171/1939)
1939. Este publicat afişul cuprinzând „Manifestul – program al noului Guvern, semnat de Patriarhul Miron Cristea şi Armand Călinescu”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 186/1939)
1939.Situaţiile privind statistica credincioşilor din oraşul Sf. Gheorghe şi structura acestora pe principalele confesiuni, cuprind următoarele date: „1564 credincioşi ortodocşi români (fără ofiţeri, subofiţeri, ostaşi şi familile lor), 365 greco-catolici, 4422 reformaţi (în Sf. Gheorghe) şi 807 reformaţi în parohia Simeria, 3150 romano-catolici, 305 evrei şi 385 unitarieni: total 10 998 locuitori”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 187/1939)
1939.Este publicată circulara privind constituirea Asociaţiei proprietarilor şi exploatatorilor din staţiunile balneare. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 189/1939)
c1939. Este publicată circulara privind obligaţia predării arhivei vechi a oraşului către Arhiva Istorică Regională a Municipiului Braşov (dispoziţia nu a fost dusă la îndeplinire). (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 190/1939)
1939. Este publicat afişul privind efigia Frontului Renaşterii Naţionale – F.R.N. şi deviza „Regele şi naţiunea, Muncă şi credinţă”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 202/1939) (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
