Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale. . .
1936 ianuarie 5. Gazeta „Oituzul” publică articolul de fond intitulat „1936”, care începe astfel: „În pragul unui an nou eşti cuprins de nostalgia trecutului şi de teama ce ţi-o provoacă incertitudinea viitorului. A stat în uzul oamenilor din totdeauna ca, cercetând trecutul, să descopere cursul evenimentelor în desfăşurare”. Se arată apoi că „înţelepciunea pătrunzătoare a cronicarului putea ghici în parte evoluţia faptelor atunci când ele se depănau pe caierul vremii după anumite legi de ordine şi logică, cu oarecare stabilitate”. Dar, în acele zile [de început de an 1936] hotărâtoare în mersul lumii sunt neprevăzutul şi capriciul, încât autorul se întreabă că „vom fi în stare să dominăm cursul vremii”. Arată, optimist, că au apărut două forţe, care fac că se înlăture anumite „perspective lugubre” din viitor, şi anume: apariţia, după război, a unei noi „puteri morale formidabile”, şi anume „voinţa mulţimilor, cari nu mai sunt azi mase amorfe, ci conştiente de destinele şi de chemarea lor, şi aceste mulţimi doresc pacea”, şi forţa Ligii Naţiunilor, care nu demult aplicase sancţiuni Italiei fasciste, demonstrând că popoarele civilizate “s-au ridicat până la înţelesul securităţii colective”.
1936 ianuarie 26. Ziarul „Neamul Nostru”, Foaie săptămânală a Românilor din ţinutul secuizat pentru propagandă naţională, culturală, ştiinţă şi artă (Fondator I.N. Ţuţuianu, Director I.Roşu, continuă să publice studiul semnat de prof. dr. Aurel Gociman „Problemele româneşti în regiunea secuizată”)
1936 februarie 11. „În sala festivă a prefecturii a avut loc solemnitatea depunerii jurământului de către învăţătorii numiţi în acest an în judeţul Treiscaune”. La solemnitate au participat, printre alţii: dr. Valeriu Bidu, prefectul judeţului, prof. Cornel Cosma, revizor şcolar, preotul Aurel Nistor, protopopul de Sf. Gheorghe, preoţii Iosif Popovici şi Iuliu Păstrăv, prof. Simion Dima, „subrevizor şcolar de control”, înv. Ioan Dima, preşedintele Asociaţiei Învăţătorilor din Treiscaune, Ioan Păcurariu, prim pretor al plăşii Sf. Gheorghe ş.a. („Universul”, din 11 februarie 1936)
1936 februarie. În Sf. Gheorghe a avut loc „adunarea notarilor fără posturi, din jud. Treiscaune”, convocată de Ioan Marta „notar diplomat fără post. („Universul”, din 11 februarie 1936)
1936 martie 7. Prefectura solicită participarea funcţionarilor la concertul Corului bisericesc şi al ASTREI din Miercurea-Ciuc, prezentat sub auspiciile Frăţiei Ortodoxe Române din Sf. Gheorghe. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 288/1936)
1936 martie 22. Invitaţie pentru participarea la „ziua sădirii pomilor”, duminecă 22 martie 1936. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 323/1936)
1936 martie 25. Primarul primește Memoriul bisericilor din oraş prin care se solicită interzicerea organizării târgului în Vinerea Mare. „Domnule Primar, În ultimii ani s-a introdus un obicei urât în oraşul nostru, care ameninţă să se permanentizeze, dacă nu se iau din vreme măsuri de îndreptare. Într-una din cele mai mari sărbători ale creştinismului, fără deosebire de confesiune, în sfânta zi a Vinerii mari, se ţine în oraşul nostru târg atragând satelor învecinate, îndepărtându-i de la cercetarea bisericei. Având adânca convingere, că acest obiceiu are urmări funeste asupra moralităţii cetăţenilor, împiedicând pe foarte mulţi să-şi îndeplinească o sfântă datorie creştinească, Vă rugăm respectos ca în numele bisericilor creştine din localitate a lua cele mai severe măsuri, ca să nu se mai ţină târgul -tolerat până acum, fiind fără fiinţă legală, în Vinerea mare, ci cel mult cu o zi înainte în joia mare. Acest lucru Vă rugăm a-l publica de urgenţă atât în oraş cât şi în toate comunele regiunii. Sf. Gheorghe, 25 martie 1936, Cu adâncă stimă. Memoriu este semnat de protopopul ortodox Aurel Nistor, preotul român unit Iuliu Păstrăv şi preoţii reformat şi unitarian. Primăria aprobă propunerea făcută”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 341/1936)
1936 aprilie 4. Are loc „congresul anual al organizaţiei locale a Partidului Naţional Ţărănesc, în sala festivă a oraşului. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 340/1936)
1936 mai 10, Sfântu Gheorghe – Gazeta „Oituzul”, publică sub semnătura Dr. M. C. articolul Problema apei în oraşul Sfântu Gheorghe, în care se arată că populaţia oraşului nu are suficientă apă, apaductul oraşului nu furnizează decât 95.000 m cubi. Există nesiguranţa ca în viitor izvoarele captate să nu asigure nici această cantitate de apă. Autorul arată că în anii trecuţi Primăria a săpat o fântână la mare adâncime şi a găsit un strat de apă cu un debit de 12 l pe secundă. Această sursă ar putea fi pompată în apaduct, scrie autorul articolului. Dar propune să se construiască filtre pentru a fi captată apa Oltului. Arată apoi că lipsa apometrelor este o cauză a risipei de apă şi a veniturilor reduse ale Primăriei pentru apă. Dă exemplul Clujului, care are peste 4000 de case cu apometre şi încasează 23.500.000 lei, pe când Oradea, cu 5000 de case, dar fără apometre, încasează, pauşal, doar 12 milioane. În Sfântu Gheorghe, cei 50 de consumatori cu apometre plăteau cca 96.000 lei pentru circa 12.000 m cubi, iar cei 250 fără apometre plăteau doar 91.000 lei pentru circa 82.500 m cubi de apă.
1936 mai 17-24. Apare Circulara privind organizarea „Săptămâna vinului”, în perioada 17-24 mai 1936. În circulară se precizau dispoziţii privind: curăţarea exterioară şi interioară a localurilor, decorarea acestora, personalul, vinul, pivniţa etc. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 492/1936)
1936 mai 24. În Chilieni, în perioada interbelică a funcţionat şcoala mixtă cu secţie în limba română. Cercul ASTRA din localitate avea local propriu pentru organizarea manifestărilor culturale. În duminica de 24 mai 1936, la Chilieni s-au sfinţit troiţa şi clopotul, în prezenţa ,,mecenaţilor” tineri elevi şi profesori ai Şcolii normale de băieţi din Carei. (Românii din Covasna şi Harghita)
1936 mai 27. Dintr-o încheiere a Tribunalului Treiscaune din 27 mai 1936, rezultă că, la acea dată în Sf. Gheorghe funcţiona o agenţie a Băncii Naţionale a României, a cărui director era Vasile Gh. Manolescu, născut la 25 decembrie 1897, la Tg. Jiu. Agenţia din Sf. Gheorghe a Băncii Naţionale, a fost înregistrată în 30 decembrie 1931, având sediul în strada General Moşoiu nr. 8, fiind condusă de „agentul-delegat” Ioan Cimpu. În anul 1946 au fost reactivate sucursalele şi agenţiile din Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc şi Covasna. Conducerea Agenţiei Sf. Gheorghe a Băncii Naţioanle a României, era formată din: Feneşan D. Ioan-director, Bălan P. Ioan-contabil şi Haşdeu P. Andrei-locţiitor casier. (Ioan Lăcătuşu, Bănci populare şi cooperative de credit din fostul judeţ Treiscaune (1919-1940), în Angvstia nr. 11, 2007, p. 187-190)
1936 mai 27. Teatrul Ligii culturale pentru unitatea tuturor românilor condus de V.Brezeanu, a prezentat -la invitaţia cercului local ASTRA- două spectacole cu „Hangiţa” de Carlo Goldoni în traducerea lui Nicolae Iorga şi piesa satirică „Prostul”. (TAM-10 ani, p. 12-16)
1936 iunie 7. Cu ocazia unei serbări literare ce a avut loc în sala Prefecturii, au fost prezenţi şi scriitorii Mircea Eliade, Camil Petrescu, Eugen Jebeleanu, Lucia Demetrius, Anton Holban. (TAM-10 ani, p. 12-16)
1936 iunie. La sfârşitul vizitei întreprinse de Nicolae Iorga în mai multe localităţi din fostul judeţ Treiscaune, împreună cu cei aproape 200 de participanţi la Congresul Ligii pentru unitatea culturală a tuturor românilor, desfăşurat la Braşov, în prezenţa fruntaşilor oraşului, ai judeţului şi a unui numeros public, la Sf.Gheorghe, a avut loc spectacolul de teatru cu piesa „Liniştea casei”, susţinut de cursantele „Şcolii de vară” de la Vălenii de Munte. (TAM-10 ani, p. 12-16)
1936 iunie 30. Primăria a înregistrat următoarea cerere: „Domnule Primar, Subsemnatul Gheorghe de Ferenczy, scriitor şi publicist, domiciliat în Sf. Gheorghe, Piaţa Regina Maria 20, şef redactor al ziarului „Igazsag” şi director proprietar al revistei antirevizioniste „Kimondom” cu tot respectul vă rog să binevoiţi a-mi aproba o subvenţie. Cred că nu este necesar să aduc la cunoştinţă activitatea mea fiindcă, domnule primar, o cunoaşteţi mai bine. În speranţa rezolvării cererii mele vă rog să binevoiţi a primi asigurarea deosebitei mele stime ce vă port”. Pe baza acestei cereri, Primăria acordă susnumitului suma de 1500 lei. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 638/1936)
1936 iulie 31. Este publicată Ordonanţa Prefecturii Treiscaune nr. 8383/1936, referitoare la redactarea inscripţiilor publice, prevede: „…Toate firmele de prăvălii sau localuri publice, vor fi făcute obligatoriu în limba română corectă. (…) Toate afişele şi reclamele vor trebui să fie tipărite pe aceiaşi coală de hârtie sau tablă, în toate limbile dorite şi nu separat pentru fiecare limbă, cu obligaţiunea ca să preceadă inscripţiunea românească”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 803/1936)
1936 august 30. Sunt popularizate publicaţia, afişul şi invitaţia pentru a participa la „metingul de aviaţie, de la Tg. Mureş, din 30 august 1936, în cadrul „Lunei Târgu Mureşului”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 779/1936)
1936 septembrie 6. „Oituzul”, „Gazetă independentă de informaţie culturală, socială şi politică”, publică articolul „Administraţia şi problemele naţionale româneşti în regiunea săcuizată”. Materialul reprezintă „conferinţa prezentată de dl. Dr. Grigore Păltineanu, şef de serviciu la Prefectura jud. Treiscaune, la Adunarea Generală a Asociaţiei Funcţionarilor Administrativi din Ardeal şi Banat, cu ocazia congresului din 5 august 1936”. („Oituzul”, anul I, nr. 35, p.1)
1936 septembrie 7. Este adusă la cunoștința publică decizia Primăriei Sf. Gheorghe referitoare la înfiinţarea publicaţiei intitulată „Curierul grefelor”, cu sediul redcaţiei în Sf. Gheorghe. Redacţia ziarului -organ informativ de susţinere şi îndrumare profesională a funcţionarilor judecătoreşti din întreaga ţară, cu sediul în Sf. Gheorghe solicită acordarea unei subvenţii din partea primăriei argumentând faptul că este o publicaţie de interes naţional. „Domnule Primar, Subsemnatul Const. D. Enescu, Grefierul Tribunalului Trei Scaune, domiciliat în acest oraş Str. Tudor Vladimirescu No.4, Cu onoare vă aduc la cunoştinţă că începând de la data de 10 Septembrie a.c. înfiinţez gazeta „Curierul Grefelor” organ profesional, având de scop informarea, susţinerea şi promovarea intereselor funcţionarilor judecătoreşti. Redactor al gazetei este Dl. Ioan Ionescu, Ajutor de Grefier la acest Tribunal, iar administrator Dl. Marin Vasile, Ajutor Grefier la Instanţa Tutelară locală. Tipografia care demultiplică această gazetă este a lui Izo Silberştain din Str. Stefan Cel Mare.
Titlul ziarului este „Curierul Grefelor” având redacţia şi administraţia în acest oraş Str. Piaţa Regina Măria No. 2 având formatul de 3l/48, în 2, 4, 6 şi 8 pagini, apărând lunar. Rugându-vă să bine voiţi ca în conformitate cu art. 19 din Legea Presei din Ardeal să ne daţi cuvenita deciziune, cunoscând că atât subsemnatul, cât şi redactorul şi administratorul sunt funcţionari judecătoreşti, cu domiciliul în localitate.Cu stimă…”
Redăm conținutul deciziei de aprobarea a acestei cereri: Primăria oraşului reşedinţa de judeţ Sft. Gheorghe No: 7553/1936. Obiect: Autorizarea apariţiei ziarului „Carierul grefelor”. Noi, Dr. Stanciu Vasile preşedintele comisiei interimare, a oraşului reşedinţa de Judeţ Sft. Gheorghe:
Având în vedere cererea înregistrată la oraş sub No:7553/1936 prin care se solicită autorizarea apariţiei gazetei „Curierul grefelor” organ profesional având de scop informarea, susţinerea şi promovarea intereselor funcţionarilor judecătoreşti;
Având în vedere că directorul fondator Const. D. Enescu precum şi Ioan Ionescu şi administratorul Vasile Marin, sunt funcţionari publici, fiind cetăţeni români şi majori, toţi la Tribunalul local;
Decidem:
Art. I Se ia cunoştinţă de apariţia gazetei „Curierul grefelor”, ce apare lunar, în localitate, ca organ profesional, având ca scop informarea, susţinerea şi promovarea intereselor funcţionarilor judecătoreşti, având ca directorul fondator pe domnul Const. D. Enescu, redactor pe domnul Ioan Ionescu şi administrator pe domnul Vasile Marin, toţi funcţionari la Tribunalul Treiscaune. Prezenta deciziune s-a dat în baza art. 19 din legea presei pentru Ardeal.” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 818/1936)
1936 septembrie 17. Se redactează procesul verbal încheiat în şedinţa de constituire a Comitetului cultural judeţean Treiscaune pentru îndrumarea şi coordonarea acţiunii de readucere a românilor deznaţionalizaţi, din jud. Treiscaune. La şedinţă, printre alţii, au participat: dr. Valeriu Bidu, prefectul jud. Treiscaune, prof. Silviu Ţeposu, inspector general şcolar, dr. Vasile Stanciu, primarul oraşului Sf. Gheorghe, protopopul Aurel Nistor ş.a. (CDMNC, Fond Manuscrise, dos. 20, f. 9 -10)
1936 octombrie 1. La sediul Prefecturii jud. Treiscaune a avut loc şedinţa de constituire a secţiunilor Comitetului Cultural Judeţean, pentru îndrumarea şi coordonarea acţiunii de readucere a românilor deznaţionalizaţi. La şedinţă au participat: D.V. Menciu, suprefect (înlocuindu-l pe prefect), Petre Marcu, preşedintele Despărţământului ASTRA şi al Secțiunei Culturale, protopopul Aurel Nistor, preşedintele Camerei de Agricultură şi al Secţiunii Economice, dr. Miron Creţu, medicul primar al judeţului, preşedintele Secţiunii Sanitare, Gheorghe Gociman, secretarul general al judeţului Treiscaune, secretarul Comitetului judeţean. (CDMNC, Fond Manuscrise, dos. 20, f. 1) (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
