Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1935. Sunt publicate apelul, lista de subscripţie pentru ridicarea monumentului Mihail Kogălniceanu, actul de constituire şi statutul Fundaţiei Culturale Mihail Kogălniceanu. „… Alături de contemporanii săi şi mai presus de cei mai mulţi dintre ei – se menționează în documentul amintit, Mihail Kogălniceanu a pus bazele Statului Român modern şi a fost cel mai mare răspânditor de cultură din secolul său. Se cuvine ca România întregită să-şi aducă aminte de Mihail Kogălniceanu. Aici în Bucureşti, capitala României, trebuie să se ridice un aşezământ de cultură, demn de dânsul şi contribuţia sa la cultura românească şi să se perpetuieze chipul lui Mihail Kogălniceanu…..Apelul este semnat de: Nicolae Iorga, G.G. Mironescu, IPS Nicodim, C.I. Brăteanu, N. Titulescu, C. Angelescu, Octavian Goga, Mihail Sadoveanu, Nicolae Lupu, Gh. I Brăteanu, I. Simionescu, Alex. Donescu, Pamfil Şeicaru şi M.I. Kogălniceanu . (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 748/1935)
1935. Programul agricol pentru campania de vară a anului 1935 în judeţul Treiscaune, tipărit în limbile română şi maghiară, are următoarele capitole: luna iunie: îngrijirea şi paza semănăturilor; plivitul; curăţitul buruienilor în general; prăşitul; curăţitul izlazurilor; cositul lucernei şi a trifoiului; întoarcerea miriştelor; îngrijirea pomilor; luna iulie: recoltatul păioaselor; prăşitul; punerea porumbului de nutreţ la murat; luna august: recoltatul, recoltatul seminţei de lucernă, pregătiri pentru campania de toamnă. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 782/1935)
1935. Din răspunsul primăriei, privind situaţiei tipografiilor din oraş, rezultă că în anul 1935, în Sf. Gheorghe funcţionau trei tipografii, şi anume: Moricz Ştefan, Laura Liberştein şi Jokay. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 784/1935)
1935. . . Primarul primește cererea de acordare a unei subvenţii redacţiei ziarului „America” „America – Roumanian Daily News”, Cleveland, Ohio, U.S.A., Documentul are următorul conținut: „Domnului primar al oraşului Sf. Gheorghe, judeţul Treiscaune, După cum credem că aţi fost sesizat şi de comunicarea făcută de la tribuna Parlamentului de către d. senator Gh. Pleş, în şedinţa din 11 aprilie 1935, ziarul „America”, al celor câteva sute de mii de români din Statele Unite ale Americii şi Canada, împlineşte anul acesta 30 de ani de existenţă. Cu prilejul de faţă ziarul „America” va apărea în limba română şi engleză, într-o ediţiune festivă spre a fi dedicate atât jubileului în sine cât şi pentru a fi închinat României, în scop de propagandă naţională. Data apariţiei este fixată la 30 august a.c. când are loc şi adunarea generală anuală a Uniunii Românilor din Statele Unite şi Canada. În acest număr jubiliar vor semna mesagii festive cele mai importante personalităţi din viaţa politică şi socială, reprezentanţi consacraţi ai scrisului românesc şi alţii. Având în vedere scopul iniţiativei de mai sus, cu onoare vă rugăm să binevoiţi a dispune să ni se acorde o subvenţie bănească drept contribuţie la editarea numărului festiv al tribunei care poartă de trei decenii slova şi sufletul românesc peste ocean. Concomitent vă rugăm a ne pune la dispoziţie orice fel de material de publicitate (articole, clişee etc) care să corespundă unei cât mai largi propagande naţionale pentru ţara noastră. În speranţa că nu veţi precupeţi apelul nostru de faţă vă rugăm să binevoiţi a primi expresiunea distinsei noastre stime, împreună cu cele mai vii mulţumiri pentru concursul D-vostră nepreţuit. Redactor pentru România al ziarului „America”, Paul Al. Donici”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 797/1935)
1935. Este publicată circulara privind trimiterea către Camera de Agricultură a unor „mostre din cerealele produse”, pentru a fi expuse în Muzeul Camerei. Scopul era „mijlocirea vânzării produselor disponibile şi trimiterea lor la diferite instituţiuni de cercetări agronomice în vederea stabilirii calităţilor”. Preşedinte, pr. Aurel Nistor. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 798/1935)
1935. Este afișată circulara privind „oprirea asociaţiilor şi şcolilor de zbor cu aparate, cu sau fără motor”, care nu au autorizaţiile necesare. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 800/1935)
1935. Dr. Fucks Vasile cere autorizaţie pentru Casa de rugăciuni a cultului mozaic de rit ortodox. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 806/1935)
1935. Primarul primește mai multe cereri și apeluri privind sprijinirea Societăţii „Frontul Mărăşeşti”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 823/1935)
1935. Potrivit circualarei privind răspândirea şi cenzurarea ziarelor ruseşti, vânzarea acesor publicaţii putea fi făcută numai cu avizul cenzurii din Bucureşti. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 830/1935)
1935. În şedinţa Comisiei interimare a Primăriei Sf. Gheorghe, din 26 iulie 1935, la punctul patru de pe ordinea de zi, „privitor la edificarea unei catedrale ortodoxe române” s-a hotărât „să se instituie o comisie compusă din dr. Vasile Stanciu, Ioan Colan, Dr. Ivan Dumitru şi Păcular Victor, comisie care va studia mijloacele prin care s-ar putea edifica catedrala”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 849/1935)
1935. Se afişează „Jurnalul Consiliului de Miniştri privind reducere pe C.F.R. a transportului alineaţilor şi a însoţitorilor acestora.” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 864/1935)
1935. Este publicat ordinul referitor la protejarea moţilor de a-şi exercita comerţul în toată ţară. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 893/1935)
1935. Este publicată invitaţia pentru participarea la manifestările din cadrul „Lunei Iaşilor.”, organizate cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la înfiinţarea Academiei Mihăilene şi a instituţiilor culturale purcese din ea. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 899/1935)
1935. Ion Iorgulescu cere ajutor finaciar pentru rularea filmului „Ravagiile tuberculozei”. Primăria aprobă suma de 400 lei. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 908/1935)
1935. Potrivit decizie ministerială privind clasificarea morilor, doar cinci mori din judeţul Treiscaune, au fost clasificate ca mori sistematice, câte una în Tg. Secuiesc, Chilieni, Sânionlunca, Sf. Gheorghe şi Covasna. Celelate mori din judeţ, au rămas „supuse regimului morilor ţărăneşti”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 909/1935)
1935. Circulara privind extinderea metodei de sacrificarea animalelor prin electrocutare precizează: „În urma expermentărilor făcute de către Societatea pentru Protecţia Animalelor din Sibiu, cu privire la un aparat ce a introdus electrocutarea animalelor mici, spre a le feri de chinuirea ce li se produce astăzi prin diferitele sisteme barbare de ucidere, ne adresăm Onor Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, spre a ne da lămuriri. – Deviza societăţii era „Fiţi miloşi, buni şi drepţi”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 937/1935)
1935. Este publicată circulara a Camerei de Agricultură privind popularizarea participării tinerilor din satele judeţului la diferite cursuri, şcoli, conferinţe, pe teme de agricultură. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 941/1935)
1935. Gănescu Ştefan cere autorizaţie pentru instalarea unui „zid distractiv” cu motocicleta şi soţia cu fenomene de scamatorie şi iluzie optică”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 944/1935)
1935. Circulara privind interzicerea cercetărilor şi săpăturilor arheologice, fără autorizaţie din partea Comisiei Monumentelor Istorice are următorul conținut: „Comisia Monumentelor Istorice n-a fost înfiinţată în scopul de a lua pur şi simplu cunoştinţă de monumentele ce se ridică în ţară, ci în scopul de a-şi da avizul asupra proiectelor de monumente ce se intenţionează a se ridica, pentru a se putea împiedica odată înmulţirea monumentelor lipsite de gust, înzorzonate cu tot felul de amănunte ce nu se leagă între ele, lucrări fără nicio unitate şi nicio măreţie care să impună şi să servească de îndreptar artistic. Înainte de înfiinţarea Comisiei amintite, asemenea monumente se executau în serie de maeştri pietrari, fără nici o cultură artistică şi nu puteau decât să pervertească gustul frumosului, mai ales la sate unde în afara Monumentului Eroilor, rareori se mai pot realiza şi alte lucrări de artă, care să poată avea o influenţă asupra spiritului populaţiei”.(ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 997/1935)
1935. Este publicată circulara privind „amenajarea terenurilor din păşunile comunale, care vor servi ca aerodroame şi aeroporturi, şi a terenurilor de ajutor necesare dezvoltării aviaţiei comerciale şi siguranţei zborurilor, în general.” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 998/1935)
1935. Este publicată circulara privind întocmirea listelor de subscripţie pentru strângerea sumelor, în scopuri de binefacere, conform prevederilor Legii pentru reglementarea şi controlul apelului la contribuţia benevolă a publicului şi a instrucţiunilor ministeriale în vigoare. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1000/1935)
1935. Circulara Prefecturii judeţului Treiscaune, privind prevenirea accidentelor de automobile are următorul conținut: „Zilnic asistăm sau cetim în ziare despre accidente de automobile, mai mult sau mai puţin grave şi adesea mortale. De bună seamă că odată cu progresul maşinismului în general, au sporit fatal şi accidentele. Nu-i mai puţin adevărat că dacă în industrie se iau măsuri de siguranţă şi protecţie pentru accidentele de muncă, apoi în materie de circulaţie măsurile luate sunt ca şi inexistente. Toată lumea ţipă contra şoferilor asasini -fie profesionişti, fie amatori. Într-adevăr printre şoferi sunt mulţi păcătoşi şi beţivi, dar majoritatea sunt oameni care cunosc meseria şi îşi păzesc întâi viaţa lor şi avutul lor, care este maşina. În majoritatea accidentelor, aş zice 95% nu sunt din vina lor.” Pentru prevenirea accidentelor, Prefectul propune: tipărirea codului drumului, conferinţe, inclusiv la radio, referiri în predica duminicală a preoţilor, educaţia copiilor în şcoli ş.a. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1009/1935)
1935. În oferta Dr. Aurel Gociman, de cumpărare a volumul „România şi revizionismul maghiar ” se fac următoarele precizări: „Domnule Primar, Am onoarea a vă face cunoscut, că am tipărit o lucrare cu titlul „România şi revizionismul maghiar”, cu un material documentar foarte bogat, îmbrăţişând întrega problemă a propagandei revizioniste, care se duce în străinătate de duşmanii ţării noastre. Lucrarea are 410 pagini şi conţine 65 clişee cu reproduceri din cele mai interesante din materialul de propagandă revizionist, prefaţa ei fiind scrisă de D. Stelian Popescu, directorul ziarului „Universul”, preşedintele Ligii Antirevizioniste Române.
Prin amploarea şi prin documentarea sa serioasă lucrarea îmbrăţişează problema revizionismului maghiar sub toate aspectele ei. Pe lângă faptul că lucrarea constitue până azi singura carte românească din care cititorul se poate documenta cu privire la problema revizionismului maghiar, ea dă indicaţii documentare cu privire la lipsa de temei a argumentelor ungureşti şi răspunde pe bază de studii serioase afirmaţiunilor maghiare, pe temeiul cărora duşmanii noştri ar vrea să pună stăpânire din nou pe pământul Ardealului şi Banatului.
Cum problema revizionismului maghiar, prin propaganda neîncetată care se face împotriva ţării noastre de duşmani este mereu actuală, se impune ca opinia publică românescă să fie cât mai bine documentată în această privinţă şi cred că lucrarea „România şi revizionismul maghiar” satisface foarte bine acest scop (…) Îmi permit a Vă ruga să aveţi bunăvoinţa de a aproba, ca instituţiunea pe care cu onoare o conduceţi, să cumpere un număr de exemplare din această lucrare…” Dr. Aurel Gociman, advocat şi ziarist, secretar general pentru Transilvania al Ligii Antirevizioniste Române, Cluj, Cale Regelui Ferdinand 110”.
Aprecieri despre cartea „România şi revizionismul maghiar”, de dr. Aurel Gociman: Stelian Popescu, fost ministru de justiţie, preşedintele Ligii Antirevizioniste Române, directorul ziarului „Universul”, autorul prefeţei cărţii. „ Lucrarea, cuprinde un material atât de bogat, încât face din ea un obiect de preţ pe biroul oricărui intelectual, ca şi al oricărui român, cărora le pune la dispoziţie tot ceea ce este necesar ca să se documenteze în mod suficient asupra chestiunii atât de arzătoare a revizionismului, agitat de turburătorii păcii, stabilită cu atâtea sacrificii. (…) Cartea lui Aurel Gociman îmbrăţişând toată problema revizionistă în ceea ce priveşte neamul românesc, umple un gol simţit în literatura noastră şi este menită să servească drept punct de plecare altor lucrări, pentru ajungerea scopului urmărit „demascarea falsităţii temei revizioniste maghiare”.
Prof. Ioan Lupaş, membru al Academiei Române, preşedintele Comitetului Regional pentru Transilvania al Ligii Antirevizioniste Române, în „Universul” din 29 iunie 1934 a scris următoarele: „… Materialul vast pe care l-a strâns autorul într-o serie întreagă de ani, este grupat cu îngrijire în 18 capitole bine rotunjite şi într-o succesiune logică dând astfel cititorilor putinţa de a se orienta cu înlesnire asupra chestiunilor care i-ar interesa mai de aproape. Din privire istorică asupra revizionismului maghiar nu lipseşte nici un moment esenţial, fie cu privire la acţiunile din cuprinsul Ungariei, fie la cele desfăşurate în diferite ţări europene, inundate de produsele literaturii revizioniste, fabricate sau inspirate din cercuri budapestane. În afară de vre-o 74 publicaţii revizioniste, apărute în limba maghiară, autorul enumeră 67 franceze, 40 engleze, 22 italiene şi 16 germane. Aceste cifre sunt destul de elocvente spre a dovedi stăruinţa inegalabilă a revizioniştilor, care nu se lasă descurajaţi de nici un obstacol, şi se opintesc a iscodi după fiecare eşec, noi mijloace de captare a opiniei publice naive şi credule. Este de dorit să pătrundă cartea dr. Aurel Gociman „România şi revizionismul maghiar” nu numai în bibliotecile diferitelor instituţiuni, ci şi în casele tuturor intelectualilor români, spulberând indeferentismul manifestat până acum faţă de acest curent subersiv şi trezând în sufletul lor un interes mai viu pentru chestiunile obşteşti…”
Prof. Univ. Victor Papilian, scriitor, director general al Operei Române din Cluj: „ …Primind seva inspiraţiei parcă din adevărurile pământului, şi deci tare pe poziţie, Aurel Gociman a arătat în pagini ferme, sobre, pline de o serioasă documentare, dreptatea cauzei sale, fără afectare sau făţarnică declamaţiune, aşa cum îi şade bine unui luptător adevărat”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1025/1935) (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
