Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1934. Este publicat Ordinul circular semant de prefectul jud. Treiscaune, Valeriu Bidu, referitor la organizarea unei chete în favoarea Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor, în ziua de 10 mai 1934, în toate comunele urbane şi rurale ale judeţului. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 291/1934)
1934. Primarul primește oferta de cumpărarea a volumului „Dicţionarul General Administrativ al României Întregite”, de Dr. Ioan Ardeleanu Erdelyi, fost ministru, avocat, domiciliat în Cluj, lucrare care urma să aibă 1000 de pagini. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 321/1934)
1934. Este transmis în teritoriu ordinul Prefectului jud. Treiscaune cu privire la oprirea elevilor de a frecventa cinematografele fără autorizaţia direcţiunilor şcolilor, emis pe baza Ordinului Ministerului Instrucţiunilor şi Cultelor cu privire la reîntronarea disciplinei şi ordinei şcolare. Ordinul se referă, în special, „la oprirea elevilor de a frecventa spectacolele şi cinematografele fără aprobarea conducerilor şcolilor, “precum şi la împiedicarea răspândirii şi afişării publicaţiilor obscene şi pornografice. În extrasul din ordinul menţionat se precizează: „Evenimentele din ultimul timp, precum şi constatările făcute din rapoartele sosite la acest Departament, dovedesc că disciplina şcolărimii mai ales în ţinuta ei în afară de şcoală, este în destrămare. Şcoala şi profesorii ei caută să-şi facă datoria în deplină măsură, însă cu durere trebuie să o spun, în această operă educativă nu este ajutată nici de familie, nici de mediul social, deşi trebuie să ne dăm seama cu toţii, că lipsa de disciplină şi desagregarea sufletească a tineretului şcolar constituie o mare primejdie pentru neamul şi patria noastră….Numai printr-o acţiune convergentă spre aceleaşi scopuri din partea diferitelor departamente vom putea readuce în societatea noastră disciplina şi ordinea morală care este temelia oricărui stat… ministru Dr. Angelescu”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 325/1934)
1934. Este afișată ordonaţa primarului oraşului Sf. Gheorghe privind interzicerea vânzării de către „precupeţi” (intermediari -n.n.), a mărfurilor aduse la târgul din oraş, de către producători. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 351/1934)
1934. Primăria afişează copia ordinului Ministerului de Interne, cu privire la măsurile ce se impun a fi întreprinse pentru diminuarea efectelor secetei. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 373/1934)
1934. În plângerea frizerilor din oraş, împotriva celor care lucrează clandestin, se spune: „În urma acţiunii pornită de revista „Figaro” organul frizerilor şi coaforilor din România, s-a ţinut în sala Căminului Meseriaşilor din Sf. Gheorghe o şedinţă la care au luat parte patronii frizeri şi coafori din localitate”. În acest cadrul, s-a discutat despre „situaţia mizerabilă creată de conjunctura economică… despre lucrătorii clandestini care pentru breasla frizerilor, sunt o adevărată pacoste şi constituie un adevărat pericol pentru sănătatea publică”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 381/1934)
1934. În cerere prin care se solicită Primăriei din Sf. Gheorghe un ajutor pentru Muzeul Naţional Secuiesc, printre altele, se spune: „Credem că onorata Primărie este în deplină cunoştinţă asupra menirii şi scopului important ce îndeplineşte Muzeul: a păstra şi conserva tot ce aparţine istoriei oraşului şi judeţului”. Răspunzând cererii respective, prin decizia Comisiei interimare, s-a aprobat un ajutor de „1 500 lei şi 15 stânjeni de lemne de foc, în mod gratuit, fără transport”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 408/1934)
1934. Primarul primește ofertă pentru cumpărarea lucrării „Flori anuale şi bianuale”, de Nicolae Iacobini, profesor la Şcoala de Horticultură din Bucureşti, „volum de aproape 300 de pagini cu 133 de figuri. Carte scrisă pe înţelesul tuturor şi cuprinde multe specii de flori cu varietăţile cele mai de seamă, încât oricine poate găsi în ea pe lângă cultura, descrierea lor şi sfaturi pentru diferitele lor întrebuinţări”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 411/1934)
1934. Muzeul Naţional Secuiesc adreseasă primăriei Sf. Gheorghe o cerere pentru obţinerea autorizaţiei de a efectua „săpături deasupra minei de nisip, în faţa podului peste râul Olt, spre Chilieni, respectiv spre gară”.(ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 418/1934)
1934. În ordinul circular cu privire la amânarea Congresului invalizilor, din luna iunie, în luna septembrie 1934, se precizează: „Guvernul, cu toată grija ce are pentru invalizi, a luat toate măsurile, ajutorându-i prin înscrierea chiar în bugetul acestui an, a sumelor necesare plăţii drepturilor şi anume: pentru marii mutilaţi 100%, iar pentru infirmi 80%, din drepturile ce li se cuvin”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 422/1934)
1934. Din răspunsul transmis Prefecturii, referitor la situaţia cinematografelor din oraş, rezultă că în anul 1934, în Sf. Gheorghe exista un singur cinematograf, proprietatea oraşului, închiriat numitei Ana Bengeanu. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 424/1934)
1934. Comisia interimară a oraşului Sf. Gheorghe a stabilit un colectiv care avea sarcina de a întocmi un „Regulament privind transporturile cu tracţiune mecanică şi animală” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 428/1934)
1934. Conducerea Primăriei oraşului a cumpărat un bilet de onoare, pentru concertul simfonic susţinut în Sf. Gheorghe, de Muzica Gărzii Palatului Regal, din Bucureşti, în favoarea bolnavilor de tuberculoză. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 429/1934)
1934. Prefectura a transmis în teritoriu, oferta pentru cumpărarea lucrării „Broşură de propagandă pentru apărarea populaţiei contra gazelor”, de Gănescu Gh, locotenent de infaterie, din Ploieşti. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 435/1934)
1934. Conducerea Şcolii Primară nr. 1 a înaintat Primăriei oraşului, lista întocmită „despre amenzile percepute părinţilor, tutorilor sau stăpânilor pentru netrimiterea la şcoală a copiilor puşi sub îngrijirea lor”.(ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 436/1934)
1934. A fost afişată decizia Primarului oraşului, cu privire la „numirea membrilor în Comitetul Local pentru ajutarea şomerilor” din localitate. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 437/1934)
1934. Prin ordin al Ministerului de Interne, se aprobă deschiderea unui credit de 3000 lei, pentru cumpărarea de către Primăria Sf. Gheorghe, a unei „maşini de calculat”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 439/1934)
1934. Primărul aprobă cererea, pentru extinderea reţelei de iluminat public pe Bulevardul Regele Ferdinand (azi buld. Kos Karoly) şi pentru stropirea acestuia, în zilele frumoase, „deoarece numai în acest caz s-ar putea reduce producerea parfului în urma circulaţiei mare de automobile”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 441/1934)
1934. Din răspunsul formulat la cererea Firmei A. Wassermann, din Milano, rezultă că, în anul 1934, în Sf. Gheorghe locuiau 18 medici; o parte din aceştia îndeplineau funcţii administrative: Creţu Miron, Duducz Zoltan, Stanciu Vasile. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 455/1934)
1934. Şcoala Primară de Băieţi din Moineşti adresează Primăriei oraşului o scrisoare prin care solicită informaţii cu privire la posibilităţile organizării unei excursi, în oraşul Sf. Gheorghe. „Vă rugăm să ne daţi tot concursul şi următoarele lămuriri: cine ne-ar putea primi în gazdă? Cine ne-ar putea fi ghid în localitatea dv? Unde s-ar putea lua o masă caldă la ora 12 şi un lapte dimineaţa – în condiţiuni convenabile? Ce putem vizita? În ce local putem da o serbare şcolară? Pe ce concurs putem conta din partea dv. – moral şi material?”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 465/1934)
1934. Conducerea Primăriei oraşului primeşte oferte pentru abonarea la revista „Satul – revistă pentru literatură şi cultură pentru popor”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 468/1934)
1934. Este publicat ordinul circular cu privire la înscrierea numelor româneşti, în registrele de stare civilă, cu ortografie românească. „Constatându-se cu ocaziunea inspecţiilor făcute autorităţilor din ţinuturile alipite că numele româneşti s-au înscris în registre sau alte acte, altfel de cum semnează cei interesaţi, adică cu ortografie maghiară sau numele tradus în această limbă, vă rugăm să binevoiţi a lua măsuri ca pe viitor numele şi pronumele româneşti să se înscrie în registre sau în diferite acte aşa cum semnează aceştia, cu ortografia românescă şi fără a se mai traduce”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 469/1934)
1934. Primarul primește cererea pentru acordarea unei parcele la Băile Şugaş, pentru construirea unei case a Cohortei „Muncelu”, a cercetaşilor din Sf. Gheorghe. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 485/1934)
1934. Este publicat ordinul circular privind sprijinirea bolnavilor şi infirmilor săraci, prin trimiterea lor, pe spesele primăriei, la tratament la Băile Techirghiol. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 486/1934)
1934. Oficiul Naţional de Educaţie Fizică, Bucureşti a trimis Primăriei oraşului Sf. Gheorghe afişe privind „Tabară de vară la munte. Petreceţi vacanţa la Borsec”. Păduri de brazi, parc natural, aer ozonat, ape minerale, instalaţiuni moderne de băi calde şi reci de acid carbonic şi nămol, terenuri de sport şi de tennis, plaje de soare etc. Ultima staţie de cale ferată este Topliţa Română. Cazinou, muzică, dans, distracţii, recreaţie, gimnastică, jocuri, sporturi, excursiuni în regiunile învecinate şi la: Vârful Ceahlăul, Cheile Bicazului, lacul Ucigaşului şi Vatra Dornei de unde se coboară cu plutele pe Bistriţa. Pot participa în tabără: bărbaţi, femei şi copii, şcolari, studenţi şi funcţionari. Tabăra este instalată în condiţiuni foarte confortabile în două vile frumoase de zid, în centrul staţiunii, în parc, cu camere sănătoase pentru câte patru persoane. Taxa de întreţinere timp de 30 de zile este de 3100 lei de persoană. Se poate călători şi cu grupul cu vagon special. Scopul taberei fiind propaganda practicării educaţiei fizice şi a dezvoltării gustului pentru excursii, majoritatea timpului se petrece în aer liber. Este o viaţă plăcută recreativă, higienică şi sportivă”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 498/1934)
1934. Revista „Sportul zilnic” Bucureşti solicită un sprijin financiar, din partea primăriei Sf. Gheorghe, necesar continuării editării ei. Din exemplarul trimis primăriei, am reţinut câteva cuvintele folosite atunci precum: „foot-ball”, „matchul”, „jamboreea cercetăşiei” ş.a., precum şi ştirea referitoare la „primul pas pentru românizarea echipei naţionale”, din care rezultă că „Biroul Federaţiei a decis să reconstruiască echipa care să se ocupe de românizarea echipei naţionale de foot -ball”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 531/1934)
1934. Comandamentul Pompierilor Voluntari din Sf. Gheorghe solicită Primăriei oraşului sprijin pentru mutarea turnului de observaţie a pompierilor, în cartierul „Kovasznai”, unde sunt condiţii mai bune de funcţionare. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 541/1934)
1934. Primăria primeşte, spre executare, ordinul ministerial, prin care se dispune ca instrucţia şi comanda la corpurile de pompieri voluntari, din toate localităţile ţării, să se facă în limba statului. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 556/1934)
1934. Este afişat . . ordinul cu privire la acordarea de 50% reducere pe C.F.R. pentru funcţionarii publici, judeţeni şi comunali. În acest scop, aceştia trebuiau să încheie convenţii cu Direcţia Generală a Căilor Ferate Române şi, pe această bază, să li se elibereze carnete de identitate. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 558/1934)
1934. Prin mai multe ordine şi decizii ale Primăriei oraşului se reglementează încasarea diurnele de deplasare şi la aplicarea legislației în materie. Potrivit Legii asupra cumulului în funcţiunile şi însărcinările publice legii menţionate, în cadrul „funcţiilor admise la cumul” se aflau: profesorii din învăţământul secundar şi superior, personalul ştiinţific, membrii clerului şi, în anumite condiţii membrii corpului ofiţeresc, magistraţii şi alte categorii de intelectuali. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 565/1934)
1934. Apare ordinul circular al Ministerului de interne, potrivit căruia primarii trebuie să rezolve problemele comunităţii locale, împreună cu ajutorii de primari şi ceilalţi membri ai consiliilor municiapale. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 567/1934)
1934. Prefectura jud. Treiscaune a transmis primăriilor din subordine, ordinul circular cu privire la disponibilizarea, începând cu data de 1 decembrie 1934, a „pensionarilor diurnişti”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 570/1934)
1934. Este afişat ordinul Prefecturii jud. Treiscaune cu privire la susţinerea examenelor pentru obţinerea dreptului de cântăritor public. În urma promovării examenelor menţionate, cei care profesau această îndelednicire primeau un „certificat de capacitate”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 573/1934)
1934. Publicaţia „Economia Naţională”, revistă lunară economică, statistică şi financiară, fondată de P.S. Aurelian, oferă lucrarea “Tezaurul Român de la Moscova”. Lucrarea cuprinde 200 de pagini îngrijit tipărite. „Autorul face o expunere luminoasă şi captivantă a împrejurărilor care au determinat trimiterea tezaurului înn Rusia, valoarea lui, obiectele de preţ pe care le cuprindea, revoluţia din Rusia, soarta tezaurului, procesul de la Berlin privitor la soarta bijuteriilor M.S. Regina Maria etc., dând un răspuns domnului George Hill care susuţine că a repatriat tezaurul nostru de la Moscova. Cincizeci de documente inedite pe care s-a sprijinit autorul dându-I un caracter curat ştiinţific”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 585/1934)
1934. Este publicată circulara privind gratuitatea pe C.F.R. şi N.F.R. (Navigaţia Fluvială Română) a foştilor luptători decoraţi cu medalia “Bărbăţie şi credinţă cu spade” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 590/1934)
1934. Primăria oraşului primeşte oferta pentru cumpărarea lucrării „Istoria politicii noastre monetare şi a Băncii Naţionale”, de C.I. Băicoianu. Autorul, „tratează în această monumentală operă evoluţia monetară şi economică a ţinuturilor româneşti din timpurile preistorice şi până în zilele noastre, dând o deosebită atenţie Băncii Naţionale a României şi rolului pe care această instituţie l-a avut în viaţa nostră economică şi politică, de la înfiinţare şi până după războiul mondial”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 592/1934)
1934. Primăria oraşului primeşte oferta pentru achiziţionarea unor gravuri după Grigorescu („Carul cu boi”, „Ciobanul”, „Ţărăncuţa”), Th. Aman („Hora la sat” şi „La cules de vii”) şi „Cochetăria”, după Lăzărescu ş.a. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 595/1934) (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
