Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
. .
1935 martie 7. Situaţia gravă în care se găseau arhivele ardelene a ajuns şi în dezbaterile parlamentare. Astfel, circulara Ministrului de Interne, transmisă primăriei Sf. Gheorghe, în primăvara anului 1935, prezenta o sinteză a interpelării deputatului Virgil Solomon, referitoare la starea arhivelor din Transilvania şi Banat, susţinută în şedinţa Parlamentului din 7 martie 1935. Între altele, deputatul a pus următoarele întrebări: „Are cunoştinţă Onor Guvernul în ce hal se găsesc Arhivele Statului din Cluj? Se ştie oare că în lipsă de local nici acum, după 16 ani de la Unire, arhivele judeţelor din Ardeal şi Banat n-au putut fi transportate la Cluj? Că din 23 arhive judeţene şi 64 arhive orăşeneşti, numai din două oraşe şi două judeţe ardelene au fost transportate arhivele şi predate la locul de destinaţie. Că arhivele moţilor de la Zlatna sunt şi acum în 32 de lăzi, aruncate într-o curte, expuse deteriorării? Ştie Onoratul Guvern că prefectul judeţului Bihor, în anul 1927 a predat, fără nicio autorizaţie şi cu derogare de la orice procedură internaţională, toată arhiva judeţului Bihor delegaţiilor Guvernului ungar? Se ştie oare că arhivarii judeţelor şi comunelor încurajaţi de neglijenţa autorităţilor româneşti, au înstrăinat piese importante din arhivele lor agenţilor Guvernului ungar? Aducându-vă la cunoştinţă cele ce preced –se menţionează în interpelarea menţionată– avem onoarea a vă ruga să ne comunicaţi de urgenţă relaţiuni asupra punctelor ce privesc acea administraţie, luând totodată măsuri pentru conservarea în cele mai bune condiţiuni a arhivelor în chestiune (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos.1234/1935, f. 2 )
1935 martie 11-1939 decembrie 1. Prefectul judeţului Treiscaune, dr. Valeriu Bidu, la data de 11 martie 1935, primeşte din partea Uzinei Electrice a Oraşului Sf. Gheorghe, următoarea sesizare: „Avem onoarea a aduce la cunoştinţa Dvs. că ni s-a rapotat de personalul nostru de la reţea, că becurile de la lămpile de luminat public din Parcul Regina Maria deseori se găsesc lovite şi sparte de praştiile copiilor de şcoală şi a ucenicilor. Sunt cazuri, când un bec pus în ziua precedentă, a doua zi se găseşte spart, fapt ce produce de pe o parte pagube uzinei, pe de altă parte supărări publicului, care este deranjat în distracţia lui. Pentru a sista această stare, cu onoare ne permitem a Vă ruga să binevoiţi a dispune, prin poliţia locală, de a se lua măsuri de supraveghere a parcului -mai ales partea dinspre biserica catolică- în timpul când se termină cursurile de la şcoli. Primiţi vă rugăm, Domnule Prefect, asigurarea deosebitei noastre stime”.
Acelaşi prefect al judeţului Treiscaune, dr. Valeriu Bidu, în 22 aprilie 1935, transmite primăriei oraşului Sf. Gheorghe, următoarea solicitare: „Vă rugăm să binevoiţi a lua măsurile necesare, ca chioşcul din parc să fie terminat cel mai târziu până la 1 Maiu a.c. introducându-se şi lumina electrică, întrucât muzica va concerta seara. Totodată având în vedere că noul parc este terminat, rugăm a îngriji de completarea iluminaţiei lui şi mai ales în parcul-pădure, care necesită încă patru noi lămpi în cele patru puncte întunecoase. De măsurile luate binevoiţi a ne raporta”. În luna aprilie 1935, primarul oraşului aprobă „angajarea a 10 lucrători pe timp de 10 zile cu plata zilnică de 57 lei / persoană, pentru executarea lucrărilor necesare amenajarării parcului oraşului”. În 16 mai 1935, primarul oraşului Sf. Gheorghe, dr. Vasile Stanciu, adoptă următoarea Ordonanţă, în vederea „ apărării parcurilor”: art. 1. Este oprit cu desăvârşire a rupe flori sau plante de pe teritoriul parcurilor oraşului, sau a strica plantaţiile sau pomii; Este oprit a călca pe iarbă şi pe grupurile de flori; Este oprit a intra pe teritoriul parcului cu bicicleta, cu căruţa sau cu alt mijloc de transport; Este oprit a se plimba cu câini pe teritoriul parcului; Este oprit a se arunca în parc hârtii, sau orice gunoi; Este oprit a se intra în parcul oraşului cu orice fel de animale.
Preocupată de îmbunătăţirea mobilierului urban din parcul oraşului, în vara anului 1936, în urma licitaţiei organizate, Primăria oraşului comandă Fabricii de sobe şi lucrări de ciment Lehel Pap, din Sf. Gheorghe, executarea unor vase de flori din beton (cinci tipuri de dimensiuni diferite şi 12 bănci pentru parc „de o lungime de 2,5 m cu picioare de fontă vopsite alb, cu patru scânduri de stejar, de culoare naturală”.
În perioada când pavilionul construit pentru concertele muzicii militare, nu era folosit în acest scop, chişcul era solicitat pentru găzduirea altor activităţi. Astfel, în septembrie 1937, Serviciul Agricol al Judeţului Treiscaune adresează conducerii Primăriei următoarea cerere: „În conformitate cu ordinul Ministerului Cooperaţiei nr. 187652/1937 prin care ne face cunoscut că şi în acest an se va continua acţiunea de valorificare a fructelor şi strugurilor, în care scop se va organiza în toate capitalele de judeţ „Săptămâna fructelor”, între 14-21 septembrie 1937, vă rugăm să binevoiţi a ne pune la dispoziţia noastră chioşcul din parc pentru a avea posibilitatea de a expune fructe şi struguri în acea săptămână, pentru care vă mulţumim anticipat”. Cererea a fost aprobată şi chioşcul a fost predat pe bază de proces-verbal.
În iunie 1937, Inspectoratul de Vânătoare al judeţului Treiscaune, transmite primarului oraşului Sf. Gheorghe, următoarele propuneri: „în urma măsurilor luate de Dvoastră, parcul şi promenăzile din centrul oraşului a devenit o adevărată podoabă şi loc de recreaţie pentru acest oraş. Cum însă este lipsit de păsări şi mici animale ca toate parcurile cu arbori atât de bine dezvoltaţi, am onoarea a vă ruga să binevoiţi ca pentru ocrotirea păsărilor cântătoare, să dispuneţi să se construiască din lemn natural, mici căsuţe, pe care vă rog să mă autorizaţi să fie făcute după indicaţiile ce le voi da eu. De asemenea vă rugăm a ne autoriza de a construi astfel de apărătoare şi loc de refugiu şi pentru câteva perechi de veveriţe pecare le-am confiscat de la indivizi care le comercializează fără autorizaţie, contrar legii pentru protecţia animalelor”.
În 17 mai 1938, Primăria Sf. Gheorghe, cumpără din Braşov „200 bucăţi trandafiri înalţi de diferite culori, dintre care jumătate să fie de câte un an, iar restul de doi ani. La data respectivă, primăria oraşului avea seră de flori şi un grădinar, pentru toate spaţiile verzi din oraş.”
Între primarul oraşului, dr. Nicolae Crăciun şi grădinarul Ligeti Bela, în mai 1939, s-a încheiat un „contract individual de muncă”, prin care grădinarul menţionat se obliga „a îngriji şi planta parcul oraşului cu suma totală de 46 000 lei, pe sezonul de vară a anului 1939, până la 1 decembrie 1939”. Contractul prevedea pe larg, obligaţiile ambelor părţi, cu menţionarea expresă a categoriilor de lucrări care se vor executa, şi a speciilor de flori ce urmau să fuie plantate şi îngrijite”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 369/1935 şi 525/1939, 469/1939, 599/1939, 157/1936, 810/1937, 598/1937, 463/1938, 178/1939)
1935 martie 25. Primăria primește invitaţia pentru a participa la ceremonia de sfinţire a drapelului Cohortei de Cercetaşi „Muncelul”, din Sf. Gheorghe. Ceremonia a fost urmată „de un festival cercetăşesc, în sala teatrului orăşenesc”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 380/1935)
1935 aprilie 21.Clubul Sportiv Muncitoresc Sf. Gheorghe solicită aprobarea pentru desfășurarea „concursului de biciclete”, în ziua de 21 aprilie 1935, pe distanţa Sf. Gheorghe (Piaţa Regina Maria), Covasna, Tg. Secuiesc, Cernatul de Jos, Sf. Gheorghe (Arena Sportivă), pentru copii pe str. Ştefan cel Mare şi un concurs de alergare – Piaţa Regina Maria şi strada Ştefan cel Mare”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 509/1935)
1935 iunie 6. Clubul Român, din Bucureşti solicită găzduirea a cca. 20 de concurenţi biciclişti, pe ziua de 6 iunie 1935. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 626/1935)
1935 august 14-15. Staţia CFR Sf. Gheorghe solicită sprijin pentru poavazarea staţiei, în zilele de 14-15 august, în cinstea delegaţiilor care participă la ceremonia de la Poiana Sărată, dedicată comemorării eroilor din primul răsboi mondial. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 874/1935)
1935 august 15. Primăria emite ordinul prin care se dispune ca Fanfara militară din Sf. Gheorghe, să cânte ziua de 14 şi 15 august, la ceremoniile de la Poiana Sărată. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 873/1935)
1935 septembrie 3-8. Este afișată circulară privind organizarea, în zilele de 3-8 septembrie 1935, a zilelor automobilului. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 894/1935)
1935 septembrie 14. A avut loc „serbarea inaugurării Centrului de Pregătire Premilitară din jud. Treiscaune. („Jurnalul”, din 18 septembrie 1935)
1935 septembrie 18. În sala festivă a prefecturii a avut loc o conferinţă administrativă prezidată de ministrul cultelor şi artelor, Alexandru Lapedatu. La conferinţă au participat, printre alţii, V. Cancivoc, subsecretar de stat, Valeriu Bidu, jud. Treiscaune, I. Nan, prefectul jud. Braşov, prof. Ştefan Bogdan, deputat ş.a. („Jurnalul”, din 18 septembrie 1935)
1935 septembrie 23. A avut loc „congresul Partidului Naţional Liberar din Treiscaune”, la care au participat: Alexandru Lapedatu, ministrul cultelor şi artelor, prof. dr. Ştefan Bogdan, şeful organizaţiei locale a partidului, Valeriu Bidu, prefectul judeţului, dr. Miron Creţu, senator, dr. Vasile Stanciu, primarul oraşului Sf. Gheorghe şi alţi fruntaşi liberali din judeţ („Universul”, din 26 septembrie 1935)
1935 octombrie 19-21. La Sf. Gheorghe este organizată Expoziția de de animale mici de către Asociația Crescătorilor de Animale Mici din jud. Treiscaune, sub patronajul prefectului județului dr. Valeriu V. Bidu, a primarului orașului Dr. Vasile Stanciu și a Camerei de Agricultură a jud. Treiscaune. „Comitetul de juriu” era format din: Diners Iuliu (președinte), Beldi Iosif, Haberburch Francz, Orendi Michel, Paal Lajos, Serifert Gustav, Szegedi Erich. S-au dat premii, la diferite specii de: păsări de curte, porumbei, iepuri, păsări exotice etc. Din cei 75 de expozanți, 50 erau locuitori ai orașului Sf. Gheorghe. (Călăuza, Tipografia Minerva Sf. Gheorghe, 1935)
1935 octombrie 24. Se întocmeşte actul de fundaţie al gazetei „Oituzul”. În acest act se scrie: „Subsemnaţii, în dorinţa de a promova interesele naţionale, culturale şi economice ale populaţiei din judeţul Trei Scaune, am hotărât să înfiinţăm o gazetă scrisă în româneşte, care să apară săptămânal în următoarele condiţii: 1. Scopul. Gazeta are scopul de a da informaţii sănătoase şi folositoare în spirit naţional românesc, informaţiunile necesare din toate domeniile publice (bisericeşti, şcolare, culturale, economice, financiare, administrative etc.)…”. Se precizează apoi aliniate privind conducerea gazetei, veniturile, denumirea gazetei. Actul este semnat de: ss. dr. Valeriu Bidu, prefect, ss. dr. V. Stanciu, primar, ss. dr. Rauca Răuceanu, ss. dr. Victor Maiorescu, ss. dr. C. Moldovanu, ss. dr. M Creţu, ss. Aurel Nistor, protopop, ss. Cornel Cosma, ss. D. Menciu, ss. dr. Oct. Golceriu, ss. dr. Romulus Olteanu, ss. dr. Victor Cerghi Pop, ss. ing. N. Ştefănescu, ss. Const. Zăinescu, ss. I. Damaschin, ss. ing. Sabo, ss. I. Olteanu, ss. Aleman Ilarie, ss. D. Păcurar, ss. D. Ţurcan, ss. Petre G. Marcu, ss. El. Liţu, ss. Stănescu, ss. dr. Gr. Păltineanu, ss. Eug. Sibianu, ss. Av. Coşarcă, ss. dr. Călugăru, ss. T. Ionescu, ss. I. Creiţaru, ss. G. Gociman, ss. pr. Iuliu Păstrav, ss. C. Năstase, ss. I. Petrovici, ss. Nestorescu. („Oituzul”, nr.1, din 1 decembrie 1935).
Publicaţiile româneşti editate în perioada interbelică, îşi propun „să acopere golul reprezentat de lipsa publicaţiilor româneşti”, „să lupte pentru afirmarea mai puternică a importanţei şi rolului elementului românesc”, dar şi împotiva manifestărilor şovine şi revizioniste maghiare. Aproape toate sunt publicaţii săptămânale, iar câteva bilunare, având format mijlociu. Toate se declară independente, aceasta şi explică într-un fel apariţiile de scurtă durată şi întreruperile din unele perioade. În redacţiile lor au lucrat un număr redus de ziarişti profesionişti de valoare incontestabilă: Theodor Atanasiu, I.N Ţuţuianu ş.a. Semnau frecvent în coloanele ziarelor amintite, principalele personalităţi ale vieţii culturale româneşti şi colaboratori din afara judeţului.
În acelaşi timp se remarcă abordarea frontală şi demnă a celor mai presante probleme cu care se confruntau comunităţile româneşti din fostul judeţ Treiscaune: întărirea administraţiei româneşti şi integrarea zonei în realităţile socio-economice, culturale, politice şi administrative ale României Mari, consolidarea bisericii strămoşeşti, sprijinirea învăţământului în limba română, revitalizarea tradiţiilor româneşti, aducerea la matcă a românilor maghiarizaţi etc. În coloanele ziarelor amintite apăreau cu regularitate sinteze monografice, studii sociologice, etnografice şi demografice, evocări, portrete, reportaje, ştirii, fotografii, toate foarte importante în reconstituirea vieţii cotidiene şi scrierea istoriei locale.
O privire generală asupra conţinutului presei româneşti din judeţul Treiscaune, apărută în perioada 1918-1940, în Sf. Gheorghe, permite formularea următoarei aprecieri. Deşi inegale ca valoare, marcate de stângăciile de drum, de lipsa ziariştilor profesionişti, şi nu arareori de politicianism şi de discursul naţionalist al vremii, toate publicaţiile au ca numitor comun abordarea frontală a celor mai presante probleme cu care se confrunta populaţia românească din zonă, preocuparea pentru propăşirea culturală, economică şi socială a acesteia, creşterea încrederii în forţele proprii, revigorarea solidarităţii. (Românii din Covasna şi Harghita)
1935 noiembrie 14 – 1936. În anul 1936, printr-un ordin al Prefecturii judeţului Treiscaune, s-a hotărât editarea unui ghid de popularizare a staţiunilor balneare din judeţul menţionat. De fapt hotărârea fusese luată, în şedinţa de constituire a Asociaţiei Balneare din judeţul Treiscaune, şedinţă ţinută la 14 Nov.1935. Cu acestă ocazie s-a stabilit ca „Regiunea Balneară Sf. Gheorghe cu staţiunile Malnaş, Vâlcele, Covasna, Şugaş şi Îzvoarele Minerale Matilda din Bodoc urmează să editeze un ghid asupra staţiunilor de mai sus, iar pentru intensificarea reclamei privitoare la aceste staţiuni să publice broşuri de propagandă şi articole de revistă în foaia „Lumea Turistică”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 350/1935)
1935 noiembrie 17. Primarul orașului aprobă cererea de rezervare a sălii festive pe ziua de 17 noiembrie 1935, pentru spectacolul cu piesa „Avram Iancu” de Lucian Blaga, spectacol susţinut de actorii Teatrului Naţional din Bucureşti. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1015/1935) (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
