Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1934. Primarul oraşului primeşte raportul paznicului de câmp, Andarko Alexandru, referitor la ţiganii aduşi în oraş, pentru a fabrica cărămidă în Simeria. „În câmpurile Simeriei mai multe gazde care au pământ, nu lucrează pământul, ci au adus ţigani pe moşiile lor pentru a le lucra cărămidă”. Urmează exemple concrete, de familii care au adus mai multe familii de ţigani în oraş, pentru a fabrica cărămidă. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 602/1934) Aceleaşi aspecte sunt prezente şi în plângerea cetăţeanului Keresztes Iosif şi a altor vecini contra pagubelor provocate de către ţigani. „În fiecare an suntem prădaţi din partea acestora în modul cel mai barbar”. Se solicită evacuarea din oraş a acestora „pe motivul că aceşti ţigani nu sunt din localitate, ci s-au aşezat aici fără învoirea autorităţii comunale”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos.507/1934)
1934. „Tenis Club”, din Sf. Gheorghe, „club organizat de curând, şi care se luptă cu mari greutăţi pentru susţinerea nivelului sportiv al acestui oraş, neprimind însă nici un fel de sprijin, solicită Primăriei oraşului acordarea unui ajutor bănesc”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 603/1934)
1934. Conducerea Primăriei afişează Statutul Asociaţiei Funcţionarilor Titraţi şi Bacalaureaţi din Ministerul de Interne şi Administraţiile Locale. „Scopurile asociaţiei -se menţionează în document- sunt: solidarizarea membrilor pentru susţinerea intereselor lor de ordin profesional, cultural şi economic; apărarea drepturilor consfinţite prin legi; susţinerea şi promovarea intereselor membrilor asociaţiei cu ocazia votării legiuirilor ce ar privi situaţiunea lor ca funcţionari, cât şi orice împrejurări în care situaţia lor ar fi periclitată sau nedreptăţită; dezvoltarea sentimentului de unire, solidaritate şi camaraderie între membri; ridicarea nivelului profesional, cultural şi moral al membrilor săi; crearea unui cerc de studii administrative, economice, financiare şi poliţieneşti, a unei biblioteci de specialitate şi editarea unui buletin periodic; formarea unei secţiuni de sport, turism şi muzică; stabilirea de relaţiuni amicale cu asociaţii similare româneşti şi străine”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 609/1934)
1934. Din tabele nominale cu adresa şi numele funcţionarilor publici, angajaţi în principalele instituţii din oraş, rezultă următoarele date referitoare la numărul şi structura etnică a acestora: Judecătoria de Ocol – 4 angajaţi (3 români şi 1 maghiar); Tribunalul Treiscaune – 6 angajaţi (5 români şi 1 maghiar); Administraţia de Control Mixtă Treiscaune – 13 angajaţi (5 români şi 8 maghiari); Manufactura de Tutun – 70 de funcţionari, din care 32 români şi 38 maghiari; Prefectura jud. Treiscaune – 40 de funcţionari, din care 17 români şi 23 maghiari; Serviciul Agricol – 6 angajaţi, din care 5 români şi 1 maghiar; Camera de Agricultură – 4 angajaţi, din care 3 români şi 1 maghiar ş.a. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 619/1934)
1934. Primăria oraşului primeşte, spre documentare, Darea de seamă asupra celui de al X-lea Congres Internaţional de lăptărie, din care redăm: „Întrucât aprovizionarea populaţiei cu lapte face parte din igiena socială, ne permitem a Vă atrage atenţia asupra acestei chestiuni care din nefericire n-a fost rezolvată definitiv încă nici într-un oraş. În străinătate, autorităţile comunale poartă o grijă deosebită pentru lapte, care este un aliment de primă necesitate, iar la noi acest aliment valoros a fost şi este complet desconsiderat”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 620/1934)
1934. Primăria oraşului primeşte, spre ştiinţă, ordinul circular cu privire la documentarea, respectiv editarea unui film documentar despre România, de către Societatea Industria Românească, cu sprijinul Departamentului Afacerilor Străine. Filmul, „va înregistra părţile cele mai caracteristice ale pitorescului şi valorilor româneşti”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 621/1934)
1934. Este afişată . . circulara privind organizarea unei săptămâni de propagandă, pentru fructe. „Ministerul Agriculturii şi Domeniilor în dorinţa de a contribui în cât mai mare măsură la valorificarea fructelor cum şi a consumului lor, a hotărât ţinerea unei săptămâni a fructelor în care interval să se facă maximum de propagandă pentru atingerea scopului de mai sus”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 633/1934)
1934. Primăria Sf. Gheorghe acordă un sprijin finaciar în valoare de 50 000 lei, Teatrului Naţional din Cluj. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 640/1934)
1934. Firma „I.Teindel, Braşov,” reprezentat regional al Societăţii „Ford” România, invită pe cei interesaţi să viziteze standul său, de la Expoziţia Industriei Româneşti, din Parcul Carol, din Bucureşti. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 657/1934)
1934. Primarul oraşului participă la Adunarea generală din 25-27 ianuarie 1934, a Uniunii Oraşelor din România, care s-a desfăşurat la Arad. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 659/1934)
1934. Primăria Sf. Gheorghe a hotărât să se implice în aprovizionarea populaţiei cu struguri. Strugurii urmau să fie trimişi zilnic pe adresa Primăriei „care se va îngriji de desfacere, prin negustorii din oraş, cărora li se va permite un câştig de doi lei/kg.”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 664/1934)
1934. În ordinul cu privire la autorizarea Federaţiei Generale a Salariaţilor pentru introducerea în ţară a 2000 de bucăţi de aparate automate pentru jocuri de noroc, seprecizează: „În virtutea dreptului de monopol al exploatării jocurilor de noroc, Fondul general sanitary şi de ocrotire, din cadrul Ministerului Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale a autorizat Federaţia Generală a asociaţiilor profesionale de salariaţi publici din România, să introducă în ţară şi să pună în funcţiune -timp de 5 ani- 2000 de aparate automate de jocuri de noroc distractive, în localuri publice închise, autorizate de susnumitul departament în întreaga ţară, în scopul strângerii fondurilor necesare creerii de sanatorii şi policlinicii pentru funcţionarii publici”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 666/1934)
1934. Societatea Tinerimea Română oferă lucrarea „Volumul Omagial”, închinat preşedintelui Societăţii. Volumul cuprinde „articole a celor mai însemnaţi reprezentanţi ai culturii şi vieţei româneşti, în frunte cu augusta Regina Maria…, cuvântările, de o mare valoare literară a unui însemnat număr de profesori, militari, prelaţi şi literaţi…, acte din activitatea şi trecutul societăţii şi 40 de clişee, reprezentând scene din concursurile Societăţii, excursii, serbări etc. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 651/1934)
1934. Primăria primește cererea de sponsorizare a Academiei de Arte Frumoase din Iaşi, şi de abonarea la revista „Arta României”. „Această Academie- se menționează în documentul respectiv- în cursul anului viitor şcolar 1934-1935 împlineşte 100 de ani de existenţă şi anume: 25 de ani de la 1835 până la 1860, încorporată cu Universitatea şi liceul Naţional, în Academia Mihăileană din Iaşi, şi 75 de ani de independenţă de la 1860 până la 1935. Cu prilejul acestor importante serbări jubiliare, culturale şi artistice, Academia de Arte Frumoase din Iaşi va organiza: o expoziţie retrosprectivă a tuturor elevilor şi artiştilor ce i-a produs această şcoală; inaugurarea bustului în bronz a lui Gh. B. Panainteanu, fost elev şi profesor; tipărirea revistei „Arta Română” ş.a. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 698/1934)
1934. În anul 1934, în Sf. Gheorghe existau 10 fabrici, din care: o ţesătorie, o fabrică de ţigări, o fabrică de articole de ciment, o fabrică de sobe de teracotă, o tăbăcărie, două fabrici de spirt, două tipografii şi o moară. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 707/1934)
1934. Potrivit circularei privind sprijinirea, în cadrul programului naţional Munca şi economia naţională, a „Zilei Economiei”, aceasta va fi sărbătorită în ziua de 31 octombrie 1934. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 717/1934)
1934. În adresa transmisă Primăriei privind abonarea la ziarului „Neamul Nostru”, din Sf. Gheorghe, se menționează: „Neamul Nostru”-gazetă săptămânală pentru cultură, ştiinţă şi artă, Sf. Gheorghe. Domnule Primar, Pentru redeşteptarea simţului naţional patriotic în rândurile românilor maghiarizaţi din regiunea secuizată, am făcut să apară aici în secuime o gazetă săptămânală sub denumirea de „Neamul Nostru” în jurul căruia, mă străduiesc să strâng pe toţi intelectuali din judeţ, pentru a forma un front de rezistenţă în contra atacurilor ce se aduc naţiunei noastre şi în special pentru a conlucra în vederea reromânizării fraţilor maghiarizaţi. Desigur şi D-voastră apreciaţi titanica muncă ce trebuie să prestez pentru realizarea programului de mai sus, cum şi marele risc material la care mă expun. De aceea îmi permit a vă solicita concursul atât moral cât şi material, după cum veţi binevoi a crede de cuviinţă. Primiţi vă rog Domnule Primar asigurarea deosebitei mele stime şi consideraţiuni. Director fondator, Ioan Ţuţuianu.”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 722/1934)
1934. Primăria primește adresa de achiziţionare a volumului „Pregătirea premilitară”, de cpt. Marin Alexandru, din Buzău. „În toate capitalele de judeţ au început să funcţioneze şcolile pentru pregătirea şefilor de centre şi subcentre premilitare. Suntem în ajunul bătăliei preregimentare de la care aşteptăm să obţinem rezultate salvatoare. Familia, Biserica, Şcoala şi Armata, trebuie să-şi dea mâna pentru ca din puterile unite să rezulte fericita colaborare… Lucrarea are un caracter specific, naţional, prefect adapatat la ţara şi poporul nostru.” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 724/1934)
1934. Primăria primește cererea de acordare a unei subvenţii revistei „Cele Trei Crişuri”, din Oradea. „Revista culturală „Cele Trei Crişuri” de la Oradea- se menționează în adresa respectivă- izvorâtă din avântul naţional al războiului, se găseşte la al 15-lea an de apariţie neîntreruptă. Necesitatea ei pe regiunile de graniţă, pentru răspândirea slovei româneşti, legătura civilizată ce face cu cultura maghiară precum şi valoarea colaboratorilor – eminenţi reprezentanţi ai scrisului românesc strânşi în jurul ei- a făcut ca această revistă de propagandă românească să fie apreciată şi răspândită în tot cuprinsul ţării chiar şi peste graniţă”. (ANC, Fond Primăria Sf.Gheorghe, Dos. 734/1934)
1934. Circulara Prefecturii Treiscaune privind obligaţia funcţionarilor de a purta haine de gală la serbările naţionale precizează: „Cu ocaziunea sărbărilor naţionale, recepţiilor şi altor festivităţi, am constatat că cea mai mare parte dintre funcţionarii publici nu participă la aceste serbări, sau dacă participă se prezintă în ţinută necorespunzătoare cu însemnătatea zilei. Astfel, am văzut la serviciul religios ce se ţine cu ocaziunea sărbătorilor naţionale sau aniversărilor Familie Regale, chiar şi funcţionari superiori, în haine de stradă de culoare deschisă, cămaşe colorată cu guler moale, pălărie şi pantofi colori… În credinţa că şi Domnia Voastră vă însuşiţi în întregime modul nostru de a vedea, vă rugăm Domnule Primar, să binevoiţi a lua măsuri ca toţi funcţionarii publici să-şi completeze garderoba cu hainele de ceremonie necesare -cel puţin un costum negru cu pantaloni vărgaţi, pălărie, palton şi ghete negre- pentru ca în toate ocaziunile de manifestare publică să se prezinte în ţinută exterioară corespunzătoare. Aceasta şi pentru a ridica cât mai mult fastul ce trebue dat sărbătorilor naţionale şi pentru a demonstra, faţă de marele public, importanţa acestor sărbători”. Sf. Gheorghe, la 25 octombrie 1934, Prefect, dr. Valeriu Bidu”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 735/1934)
1934. Cercul studenţilor „Ţara Bârsei”, Bucureşti, cere sprijinul în aprovizionarea cu lemne de foc, deoarece în căminul cercului sunt găzduiţi şi studenţi din judeţul Treiscaune, după cum urmează: Popovici Ioan, com Zagon, Academia Comercială; Păvălucă Nicolae, com. Breţcu, Drept, Academia Comercială; Teacă Ioan, com. Poiana Sărată, Drept; Teacă Gheorghe, com. Breţcu, Academia Comercială; Şandru Ioan, com. Poiana Sărată, Litere; Jurebiţă Matei, com. Covasna, Conservator; Georgescu Ioan, Tg. Secuiesc, Drept; Fenechiu Constantin, com. Breţcu, Drept; Teculescu Ioan, com. Covasna, Drept; Ciurea Ioan, com. Poiana Sărată, Drept şi Teologie; Tărlungeanu Ioan, com. Breţcu, Academia Comercială; Tărlungeanu Gheorghe, com. Breţcu, Academia Comercială”. Prin decizia Comisiei Interimare, s-a aprobat acordarea gratuită a 15 stânjeni lemne de foc, fără transport”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 749/1934)
1934. În Apelul Prim Ministrului Gh. Tătărăscu adresat funcţionarilor publici se menționează: „Azi, când Guvernul începe executarea marelui program de ridicare şi consolidare a Statului, cea dintâi datorie a mea, este să mă îndrept către toţi colaboratorii -mari şi mici- cu ajutorul cărora opera de refacere va fi înfăptuită. Mă îndrept în special către funcţionarii de toate categoriile a le cere un spor de muncă şi un spor de jertfă. În cadrul unei guvernări animată de un suflu de înnoire şi de creaţie, funcţionarii Statului, judeţelor şi comunelor trebuie să fie stăpâniţi de un spirit admnistrativ opus rutinei şi birocraţiei inerte. În acţiunea noastră de guvernare, ca pe frontul de luptă, orice loc, este un loc de onoare. Fiecare deţinător de autoritate, de la Ministru până la cel mai umil funcţionar, este în serviciul comandat al Ţării; fiecare trebuie să aibă conştiinţa că îndeplinirea scrupuloasă a însărcinărilor primite, înseamnă o contribuţie directă la acţiunea de refacere a Statului, după cum orice abatere, sau orice şovăire în prestarea muncii de fiecare zi înseamnă o dezertare. Preşedintele Consiliului de Miniştri şi Ministru al Industriei şi Comerţului, Gh. Tătărăscu… Doresc ca acest apel să fie afişat în toate birourile instituţiilor publice din acest judeţ şi să servească de „Tatăl Nostru” zilnic al fiecărui funcţionar. Sf. Gheorghe, la 1 noiembruie 1934, Prefectul jud. Treiscaune, Dr. V.V. Bidu”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 755/1934) (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
