Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1933 noiembrie. Din „tabloul despre meseriaşi, calfe şi ucenici”, transmis către Inspectoratul Muncii Braşov, de către Primăria Sf. Gheorghe, rezultă ca la data respectivă, structura etnică a categoriilor sociale amintite era următoare: total 328 meseriaşi, din care 7 români, 289 unguri, 8 saşi, 20 evrei şi 4 alte naţionalităţi; total 154 calfe, din care 4 români, 145 unguri, 3 saşi şi 2 evrei; total 150 ucenici, din care 3 români, 144 unguri şi 3 saşi. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 981/1933)
1933 decembrie 1. Primăria Sf. Gheorghe trimite o adresă Anei Bengeanu „chiriaşa cinematografului”, prin care solicită „reţinerea sălii festive, pentru ziua de 1 decembrie 1933, de la ora 2-7 p.m., pentru Asociaţiunea ASTRA, în scopul organizării unui festival dedicat aniversării Unirii”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1001/1933)
1933 decembrie 12. În şedinţa Comisiei interimare a oraşului Sf. Gheorghe s-a hotărât „desfiinţarea lojei primăriei, de la cinematograful orăşenesc şi desfiinţarea trăsurii oraşului şi folosirea ei, doar în cazuri deosebite”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1034 şi 1035/1933)
1933. Conform situaţiilor referitoare la brutăriile din Sf. Gheorghe, transmise către Ministerul Industriei, rezultă că, în anul 1933 în oraşul de reşedinţă a jud. Treiscaune, existau şapte brutării „manuale”, unităţi care pruduceau zilnic 420 Kg. pâine. Proprietarii acestor brutării se numeau: Hubess, Sim, Gal, Kover, Szilagyi, David şi Mihaly. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 81/1933)
1933. Din procesele verbale încheiate cu ocazia controlării restaurantelor de către Serviciul Veterinar al oraşului, rezultă că în anul 1933, în Sf. Gheorghe existau următoarele restaurante: Axente, Zăbălău, Kuşman, văduva Iacobescu, Faboş, Lustig, Boitan, Colan, Zoltan, Dancs şi Varga. Cu aceste ocazii erau controlate starea produselor alimentare şi igiena localurilor. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 88/1933)
1933. Uniunea Subofiţerilor Pensionari Treiscaune solicită acordarea gratuită a sălii festive a primăriei, pentru organizarea unor baluri în vederea strângerii fondurilor necesare confecţionării drapelului asociaţiei, simbol care urma să fie sfinţit în ziua de 10 mai 1933. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 87/1933)
. . 1933. Se dă publicității circulara Ministerului de Interne, prin care se dispune respectarea termenului de 12 zile, afişat public, înainte de încheierea căsătoriilor. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 239/1933)
1933. Văduva lui Zăblău Nicolae solicită Primăriei oraşului „un certificat prin care se dovedeşte că restaurantul, cafeneaua şi hanul orăşenesc, precum şi hotelul, proprietatea oraşului, închiriate de petentă, „sunt puse la dispotiţia călătorilor în tot timpul zilei, fiind aşezate în centrul oraşului, în mijlocul marii circulaţii dintre Tg. Secuiesc, Miercurea Ciuc şi Braşov”. Autoarea cererii afirmă că certificatul solicitat este necesar „pentru obţinerea unui permis de a putea ţine deschis aceste localuri, până dimineaţa”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 245/1933)
1933. Ordinul Prefecturii jud. Treiscaune, cu privire la trimiterea fotografiilor persoanelor marcante din localitate, pentru Albumul Naţional. – Generaţia Unirii, se precizează că acest album va cuprinde „numele şi activitatea acelor bărbaţi şi femei distinse, care fie prin munca lor intelectuală, fie prin suferinţe, fie prin faptele lor, au contribuit cu modestele lor puteri la marele act istoric al Unirii”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 288/1933)
1933. Se publică Ordinul Ministerului de Interne cu privire la sprijinirea organizării Zilei cărţii, ocazie cu care va avea loc la Bucureşti un congres comun al scriitorilor, editorilor, librarilor şi bibliotecarilor, din întreaga ţară. Cu aceeaşi ocazie, se vor organiza expoziţii de cărţi şi vitrine speciale la librării, cu cărţi originale româneşti. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 454/1933)
1933. Printr-un ordin circular al Ministerului de Interne este transmis în teritoriu, pentru conformare, Ordonanţa nr. 1/1933, emisă de Consilieratul pentru Turism, din cadrul Preşedenţiei Consiliului de Miniştri: „Art.1 Supuşii străini care vor dovedi consulatelor noastre în ţările respective că vin în România pentru căutarea sănătăţii în una din staţiunile noastre balneo-climaterice, sau pentru a vizita ţara, sau în scop turistic, sunt scutiţi de taxa de viză consulară şi de biletul de liberă petrecere în România, dobândind de la consulatele noastre “Buletin de turişti”. Art.2 Autorităţile comunale, poliţieneşti, sanitare, stau la dispoziţia tuturor vilegiaturiştilor şi drumeţilor străini şi români, pentru a le da toate îndrumările şi informaţiile pentru a le satisface toate plângerile şi doleanţele îndreptăţite, pentru a le face toate înlesnirile legale. Art.3 Hotelurile, restaurantele, vilele, casele, camerile de închiriat, apoi vehiculele vor funcţiona în cele mai bune condiţiuni de confort, curăţenie şi eftinătate iar personalul respectiv ca şi călăuzile, au obligaţia să păstreze o înfăţişare cât mai plăcută şi să servească clientele cu toată cuvinţa. Art. 4 Tarifele de toate categoriile trebuiesc afişate şi puse în văzul tuturor şi totodată împreună cu taxele sanitare şi comunale trebuesc aduse la nivelul costului curent al vieţii.” Ordonanţa, semnată de Preşedintele pentru Organizarea Turismului, Subsecretar de Stat, Ministru, V.V.Tilea, mai cuprindea prevederi privind obligaţia existenţei la sediile administrative a tuturor localităţilor a unor „condici de reclamaţiuni şi propuneri” şi la efectuarea unor controale de către referenţii însărcinaţi cu controlul aplicării legilor şi regulamentelor referitoare la această activitate.” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 572/1933)
1933. Conducerea „Asociaţiei Comercianţilor şi Tinerilor Comercianţi din Sf. Gheorghe”, în vara anului 1933, a solicitat Primăriei oraşului eliberarea unei autorizaţi pentru organizarea unei „serbări de vară”, în Grădina Kolcza, manifestare care va fi „împreună cu dans şi tragere la ţintă”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 685/1933)
1933. În Certificatul de serviciu al inginerului Szasz Ştefan eliberat de Serviciul Tehnic Judeţean Treiscaune, se apreciază faptul că în calitatea acestuia de specialist şi conducător al serviciului a dat dovadă, „că este un element foarte bun, aducând judeţului un folos real …Sub conducerea şi datorită activităţii D-sale s-au construit un număr însemnat de poduri, precum şi alte lucrări de mare importanţă – şosele şi alte lucrări de înaltă construcţie”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 686/1933)
1933. În situaţia „despre toate cheltuielile efectuate din bugetul Primăriei, pentru lucrări de interes public”, în anii 1932-1933, se consemnează, printre altele, efectuarea următoarelor lucrări: reparaţii la sediul Primăriei şi a altor clădiri proprietatea oraşului, construirea, pavarea şi repararea unor poduri şi străzi, întreţinerea şi dezvoltarea pepinerei oraşului, a autostropitoarei, întreţinerea şi împodobirea cimitirului civil şi cel al eroilor. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 747/1933)
1933. Circulara Ministerului de Interne trimisă prefecturii judeţului Treiscaune, reaminteşte prevederile Legii Cooperaţiei, privind obligativitatea primăriilor de a face aprovizionările prin cooperative şi numai în lipsa lor pe altă cale”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 771/1933)
1933. Cererea Direcţiunei Şcoalei Comunale de Ucenici din Sf. Gheorghe, pentru amenajarea unui patinoar în curtea şcolii, pe timpul iernii din anul 1933/1934, a fost respinsă de Primărie, din cauza lipsei resurselor de apă ale oraşului. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 819/1933)
1933. Din răspunsul dat de către Primăria oraşului Sf. Gheorghe, la ordinul referitor la înaintarea unui tablou despre vilele din Băile Şugaş, rezultă că în anul 1933, în staţiunea menţionată existau 16 vile, a căror proprietari erau: oraşul Sf. Gheorghe, Nagy Dezideriu, Gyarfaş Eugen, Uto Moise şi Liszer, Rafiroiu Gheorghe, Lurdcz şi Timar, Rădoiu Nicolae, Gyarfas Bela, văduva lui Csasar, Smidt Richard. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 917/1933)
1933. Din tabelul nominal privind „revizuirea listelor electorale, pentru alegerile parlamentare pe anul 1933”, din Sf. Gheorghe, redăm câteva nume de intelectuali români: Vasile Gh.Manolescu, director la Banca Naţională, Marinescu Alexandru, funcţionar la RMS (Regia Monopolurilor Statului – Fabrica de Ţigarete); Vasile Blagău, căpitan, Ioan Simionescu, funcţionar la Poliţia locală, Ioan Runceanu, medic ş.a. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1003/1933)
1933. În anul 1933, primăria Sf. Gheorghe avea 25 de funcţionari, din care: 7 români şi 18 maghiari; 19 căsătoriţi, 5 necăsătoriţi şi unul divorţat. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1038/1933)
1933. În Ordinul circular cu privire la popularizarea educaţiei fizice, printre altele se spune: „Educaţia fizică înseamnă îngrijirea trupului nostru pentru a căpăta şi păstra o cât mai bună sănătate. Ea este de folos fiecăruia în parte, pentru munca sa de toate zilele, precum şi naţiunii întregi, a cărei propăşire se reazimă pe munca noastră a tuturor. Un popor nu poate să fie tare, decât dacă este sănătos”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1010/1933)
1933. La 15 ani de la Marea Unire, Inspectoratul Artelor din Oradea solicita autorităţilor judeţene o informare despre trupele de teatru care au susţinut spectacole în zonă după 1918, în vederea întocmirii lucrării „Mişcarea culturală din Ardeal de la Unire încolo”. (TAM-10 ani, p. 12 – 16)
1933. Primarul aprobă decizia privind achiziţionarea, pentru biblioteca Primăriei, a lucrării Monografia oraşului Tg. Mureş. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 196/1933)
1933. Primăria eliberează “autorizaţie pentru înfiinţarea a două distribuitoare de benzină, de către firma „Nova”. ( ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 247/1933)
1933. Primăria eliberează autorizaţia pentru Clubul “Tennis Club Sf. Gheorghe” referitoare la reprezentaţia sportivă, susţinută de campionul mondial de gimnastică, Ştefan Pelle (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 679/1933)
1933. Este afişat ordinul în legătură cu interzicerea participării la „Congresul general al învăţătorilor fără posturi”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 682/1933)
1933. Este afişat ordinul prin care se „interzice funcţionarea Societăţii religioase “Martorii lui Dumnezeu Iehova” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 934/1933)
1933. Corespondenţă, planuri, situaţii, decizii privind executarea lucrării de modernizare a alimentării cu apă potabilă a oraşului, din sursa de la Băile Şugaş. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 971/1933)
1933. Este afişată hotărârea de „acordare a 50 % reducere pe CFR, cu ocazia serbării urcării pe tron a M.S. Regele Carol II.” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 487/1933)
1933. Apare Ordinul referitor la înaintarea unei situaţii “despre suma economisită prin aplicarea legii cumulului de funcţii”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 844/1933)
1933. Primnarul primește cererea lui Bodor Ioan şi a soţiei sale, prin care solicită „îndepărtarea muzicanţilor străini din oraş, deoarece le face concurenţă neloială”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1025/1933)
1933. S-a născut Ioan Mitroi, profesor, în comuna Bălăciţa, satul Dobra, judeţul Mehedinţi. A profesat în Sfântu Gheorghe din 1961. A publicat sub pseudonimul Miron Rusu Barian volumele: Anotimp şi solstiţiu, Târgu Mureş, 1991 şi Ochi prin cadrane, Târgu Mureş, 1994. S-a stins din viaţă în 1994. (Românii din Covasna şi Harghita)
1933. În Ordinul Ministerului de Interne referitor la „îndepărtarea din serviciu a diurniştilor şi funcţionarilor pensionaţi” se spune: „La aproape toate judeţele şi comunele numărul funcţionarilor stabiliți este mai mare decât nevoile serviciilor o cere şi deci existenţa diurniştilor la unele administraţii locale este cu totul nejustificată din punct de vedere al utilităţii lor în serviciu. Pe de altă parte, din rapoartele ce primim de la aproape toate administraţiile locale, rezultă că mersul încasărilor veniturilor pe anul curent este sub toate aşteptările, aşa încât nu se pot plăti nici salariile şi nici cheltuielile de materiale cele mai strict necesare. Ministerul, prin instrucţiunile date …. a dispus să fie îndepărtaţi toţi diurniştii pensionaţi. Întrucât însă la unele prefecture şi primării nu s-a ţinut seama de dispoziţiile ministerului şi cu toate greutăţile financiare ale administraţiei respective, s-au menţinut în serviciu diurnişti şi funcţionari pensionaţi, vă rugăm pentru ultima dată ca să avizaţi la îndepărtarea din serviciu a întregului personal diurnist pensionat…” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 342/1933)
1933. Populația probabilă a orașului Sf. Gheorghe:10969; născuți vii -167; decese -148; excedent natural -19; căsătorii -80; divorțuri -6; născuți morți -10; decese sub 1 an -16; născuți vii la 1000 de locuitori -15,2; decese la 1000 de locuitori -13,5; excedent natural la 1000 de locuitori -1,7; căsătoriți la 1000 de locuitori -14,6; divorțuri la 1000 de locuitori -7,5; născuți morți la 1000 de locuitori -6,0; decedați sub 1 an la 1000 de locuitori -9,6. (Mișcarea populației României în anul 1933, Editura Institutului Central de Statistică, București, Directorul Institutului Dr. Sabin Manuilă, p. 87)
1933. Total născuți, în Sf. Gheorghe, ambele sexe: -167; masculin -94; femenin -73; legitimi masculin -70; legitimi femenin -55; nelegitimi și recunoscuți masculin -24; nelegitimi și recunoscuți femenin -18; găsiți și necunoscuți –; procentul născuților vii nelegitimi -25,1; născuți la spital cu medic -40 (24,0 % din totalul născuților vii); născuți la domiciliu cu medic -4 (2,4 % din totalul născuților vii); născuți la domiciliu cu moașă cu diplomă -122; născuți la domiciliu cu moașă fără diplomă –; născuți la domiciliu fără asistență -1; născuți la domiciliu cu asistență necunoscută –.(Mișcarea populației României în anul 1933, Editura Institutului Central de Statistică, București, Directorul Institutului Dr. Sabin Manuilă, p. 101)
1933. Total decese, în Sf. Gheorghe: -148; febră tifoidă -1; rujeolă –; scarlatină –; tuse convulsivă –; difterie –; gripă -3; tuberculoză -15; alte boli infecțioase și parazitare -3; cancer -12; tumori nemaligne și nespecificate –; pelagră –; bolile sângelui, hematopoize și intoxicații cronice -1; hemorogie celebrară – 6; alte boli ale sistemului nervos și ale organelor senzoriale -7; boli cardiace -11; alte boli ale aparatului circulator -7, pneumonii -11; alte boli ale aparatului respirator -6; diaree și enterită sub 2 ani -4; diaree și enterită peste 2 ani -1; alte boli ale aparatului digestiv -8; nefrite -5; alte boli ale aparatului uro-genital -2; septicemie puerperală -2; alte boli puerperale -1; bolile pielei și oaselor –; vicii de conformație –; bolile primei copilării -8; senilitate -18; sinucidere -3; omucidere -2; alte morți violente -3; cauze nespecificate sau rău definite -3. (Mișcarea populației României în anul 1933, Editura Institutului Central de Statistică, București, Directorul Institutului Dr. Sabin Manuilă, p. 202 -203 și 210 -211) (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
