Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucrarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1931. Fabrica de ţesături şi industrie casnică „Henry Klinger”, din Sf. Gheorghe, avea instalate „335 războaie mecanice moderne, asigurând locuri de muncă pentru cca 470 de lucrători. Fabrica avea şi un atelier special de confecţii, dotat cu 80 bucăţi maşini de cusut mecanic”. În răspunsul trimis de către primăria Sf. Gheorghe, Camerei de Comerţ şi Industrie Braşov, la circulara prin care se solicita comunicarea numărului războaielor ţărăneşti se precizează că în oraş, la acea dată, erau 10-12 asemenea războaie. (…) „Populaţia acestui oraş – se precizează în documentul menţionat – nu se ocupă cu ţesătoria casnică, întrucât avem o fabrică de ţesut a dlui Klinger”. În anul 1933, Manufactura de Tutun, din Sf. Gheorghe, avea încadraţi 655 de lucrători calificaţi şi necalificaţi. Din „tabloul despre meseriaşi, calfe şi ucenici”, transmis către Inspectoratul Muncii Braşov, în noiembrie 1933, de către Primăria Sf. Gheorghe, rezultă ca la data respectivă, structura etnică a categoriilor sociale amintite era următoare: 328 meseriaşi, din care 7 români, 289 unguri, 8 saşi, 20 evrei şi 4 alte naţionalităţi; 154 calfe, din care 4 români, 145 unguri, 3 saşi şi 2 evrei; 150 ucenici, din care 3 români, 144 unguri şi 3 saşi. Conform datelor transmise Inspectoratului Comercial Cluj, din cadrul Ministerului de Industrie şi Comerţ, în anul 1931, în oraşul Sf. Gheorghe, au fost eliberate 32 „adeverinţe şi brevete de industrie” (autorizaţii de funcţionare – n.n.) şi au fost 35 de renunţări la asemenea autorizaţii. În rândul celor 32 unităţi nou înfiinţate, pe lângă meseriile tradiţionale cum ar fi tâmplari, lăcătuşi, tapiţeri, pantofari, croitori, zugravi, comercianţi, „bărbieri” ş.a., au solicitat autorizaţii de funcţionare şi profesii precum: fotograf, librar, transport auto de persoane şi mărfuri, tăierea lemnelor de foc cu maşina, „agenţie de bani şi afaceri generale” ş.a. Din cele 35 cazuri de renunţări la autorizaţiile de funcţionare, la 26, motivul renunţării a fost „criza financiară”. Despre faptul că meseriile învăţate se exercitau întreaga viaţă, ne vorbeşte şi cererea lui Szabo Iosif, prin care solicită eliberarea unui certificat din care să rezulte că „din anul 1908 şi până în 1935, a exercitat meseria de vopsitul hainelor”. Circulara Camerei de Comerţ şi Industrie Braşov aduce la cunoştinţă publică, introducerea în lista meseriilor legale a profesiunii de chelner.Formele tradiţionale de organizare profesională a meseriaşilor, sunt continuate şi în perioada interbelică. Astfel, în anul 1935, Corporaţia Meseriaşilor din Sf. Gheorghe solicită primăriei oraşului, să i se acorde un ajutor financiar, „pentru premierea ucenicilor şi organizarea unei expoziţii cu produsele realizate de aceştia”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 182/1935, dos. 981/1933, dos. 71/1932, dos. 660/1935, dos. 702/1934, dos. 694/1935)
1931. În anul 1931, în oraşul Sf. Gheorghe erau 22 de copii nelegitimi a căror mame erau minore. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 293/1931)
1931. Potrivit unui ordin al Minsiterului de Interne „toate automobilele aparţinând autorităţilor de stat, centrale şi locale, aveau obligaţia să poarte pe lângă numărul de ordine şi o inscripţiune pe ambele uşi şi pe spatele carosieriei cu denumirea autorităţilor cărei aparţine, precum şi o bandă tricoloră de 6 cm., în jurul marginei de sus a carosieriei”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 385/1931)
1931. În anul 1931, în Sf. Gheorghe funcţiona şi Banca pentru Circulaţia Mărfurilor. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 669/1931)
1931. Primarul oraşului Sf. Gheorghe, Dr. Ioan Popa, a trimis profesorului Nicolae Iorga următoarea scrisoare: „Locuitorii oraşului Sf. Gheorghe sărbătoresc azi împreună cu şcolile şi instituţiile culturale aniversarea împlinirii a 60 de ani închinaţi ridicării culturale şi corale a poporului român şi a măririi prestigiului lui peste hotare. Vă exprimă sentimentele sale de profund omagiu şi înaltă gratitudine. Vă doreşte o viaţă lungă şi sănătate deplină pentru binele acestei ţări ale cărei destine le conduceţi cu atâta înţelepciune”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 734/1931)
1931. Printr-o adresă din Bucureşti, se solicită primăriei Sf. Gheorghe furnizarea de informaţii necesare „întocmirii lucrării „Ghidul României” – în limbile română, franceză, germană şi engleză, cu scopul „să trezească pretutindeni dorinţa de a cunoaşte ţara românească şi să dea tuturor îndemnul „Călătoriţi în România”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 585/1931)
1931. Ministrul Instrucţiunii şi Cultelor, Nicolae Iorga, prin Casa Şcoalelor şi Culturii Poporului face apel către primarul oraşului Sf. Gheorghe „ca părinte sufletesc al tuturor cetăţenilor din oraş, să faceţi toate sforţările pentru înfiinţarea unei biblioteci comunale, înzestrată cât mai puternic cu tot felul de publicaţii, de care să se poată folosi, de la umilul absolvent de curs primar, până la intelectualul cel mai recunoscut”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 787/1931)
1931. Oficiul PTT Sf. Gheorghe, solicită spijin Primăriei, pentru asigurarea unei clădiri pentru a fi închiriată pentru funcţionarea oficiului, deoarece Poşta din Sf. Gheorghe, încă nu avea un sediu propriu”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 784/1931)
1931. În anul şcolar 1930/1931, Şcoala de ucenici din Sf. Gheorghe a avut un corp profesional format din 15 cadre didactice, director fiind Teodor Benedek. Cursurile au început la data de 1 septembrie 1930 şi s-au încheiat la 1 aprilie 1931. Din cauza efectelor crizei financiare, şcoala a fost frecventată doar de 377 de ucenici, faţă de 451 în anul şcolar precedent. În acel an şcolar, ucenicii au obţinut calificarea în meseriile: tâmplar -39, croitorese -34, pantofar -33, comerciat -31, croitor -26, lăcătuş -20, bărbier (frizer) -123, cizmar -11, fierar -9, modiste -8, zidar -7, mecanic -6, tipograf -5, tapiţer -5, electrician -4, precum şi în: cojocar, cantaragiu, rotar, strungar, dulgher, sobar, ceasornicar, tinichigiu, frânghier, cîrnăţar (măcelar), brutar, zugrav, vopsitor, cofetar, fotograf, dentist”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 759/1931)
1931. Administraţia jud. Treiscaune solicită primăriei Sf. Gheorghe „a lua măsuri ca din birourile autorităţilor administrative şi poliţieneşti de sub conducerea Dv. să fie ridicate imediat toate portretele oamenilor politici, lăsându-se numai portretele familiei regale”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 857/1931)
1931. Conform Deciziei Prefecturii jud. Treiscaune, şi după modelul acesteia, primăriile oraşelor erau obligate să înfiinţeze câte un birou informativ (de relaţii cu publicul). La cererile primite în scris, funcţionarul de la ghişeu avea sarcina „de a se îngriji ca petiţionarul să primească răspunsul în cel mult 10 zile, sub pedeapsa de amendare, suspendare sau revocare a funcţionarilor vinovaţi de întârziere”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 896/1931)
1931. Poliţia oraşului Sf. Gheorghe, înştiinţează Serviciului Sanitar al oraşului de faptul că la hotelul orăşenesc (fostul hotel „Hungaria”, azi sediul Oficiului Poștal din centrul municipiului-n.n.) se practică prostituţia. În afara personalului hotelului, mai existau „două servitoare şi două ajutoare de madame pe care le exploatează practicând prostituţia, împărţind în două beneficiul realizat de ambele femei, plus că numita J.Sz. mai primeşte de la fiecare zilnic câte 150 de lei sub pretextul că le dă camere şi mâncare. Având în vedere că la acest hotel, în ultimul timp, s-au petrecut fapte imorale, -se spune în adresa Poliţiei- dând aspectul unei adevărate case de prostituţie, cu onoare vă rugăm să binevoiţi a dispune măsurile dictate de lege. Şeful Poliţiei O. Bujor”. Dos. 930/1931 Pe această bază, Serviciului Sanitar al judeţului Treiscaune a aplicat o amendă de 5000 de lei doamnei J.Sz. de profesiune „madamă de hotel” pentru că „a exploatat femeile practicând prostituţia”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1041/1931)
1931. Comitetul Central executiv al Ligii Culturale pentru Unitatea Tuturor Românilor, din Bucureşti cere primarului oraşului Sf. Gheorghe, să acorde sprijinul pentru „a se înjgheba secţiuni viabile în fiecare oraş, stimulând şi coordonând toate bunăvoinţele şi energiile locale” . Se solicia o subvenţie pentru cumpărarea de mobilier şi înfiinţarea unei biblioteci. În acelaşi scop se recomanda a se organiza, prin secţia locală a Ligii „serbări, …cu împărţirea de cărţi, broşuri, tablouri, medalii ş.a. printre membri şi populaţie”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1049/1931)
1931. Conducerea Primăriei Sf. Gheorghe aprobă cererea Parohiei „române unite” (greco-catolice -n.n.) din Arcuş, pentru acordarea unui sprijin în vederea cumpărării unor uşi şi obloane noi pentru biserica din localitatea respectivă. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1053/1931)
1931. Poliţia oraşului Sf. Gheorghe, împreună cu medical legist a întocmit actele constatatoare referitoare la moartea prin asfixiere a brutarilor Ursu Iacob şi Kohn Bernad, în noapte de 25 septembrie 1931. Moarte a survenit prin asfixiere, deoarece în urma lucrărilor de reparaţie, coşul cuptorului de pâine, nu a fost redeschis”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1061/1931)
1931. Lt. Col. Enescu Gheorghe, domiciliat în str. Ştefan cel Mare nr. 28, propune conducerii Primăriei schimbarea denumirii străzii „Română” în „N. Filipescu”, care prin rolul jucat în viaţă şi cunoscut de toţi, merită cu prisosinţă ca numele lui să fie cinstit şi în această comună”. Primăria i-a răspuns „că propunerea se va avea în vedere cu ocaziunea revizuirii generale a numirii străzilor”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1073/1931)
1931. Serviciul Sanitar orăşenesc solicită conducerii primăriei Sf. Gheorghe să asigure „oprirea ţiganilor care lucrează la salubritatea, de a vinde fructe în piaţa oraşului”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1110/1931)
1931. Conducerea primăriei Sf. Gheorghe eliberează autorizaţia proprietarului Griller Mihail, pentru a prezenta spectacole de circ şi menajerie. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1119/1931)
1931. Din Afişul privind condiţiile de admitere la Şcoala Superioară de Documentare şi Ştiinţe Administrative rezultă că această şcoală care funcţiona în Bucureşti, cu durata de trei ani, avea ca scop „de a perfecţiona pe funcţionarii administrativi în vederea stabilirii unor metode şi tehnice administrative unitare”. Şcoala avea două secţiuni: de pregătire şi de specializare. În afiş sunt redate şi alte informaţii precum: durata cursurilor, componenţa corpului profesional, materiile ce se predau ş.a. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1136/1931)
1931. Firma „Radium-Lux” din Bucureşti trasmite primăriei Sf. Gheorghe oferta pentru tăbliţe fosforescente pentru numerotarea caselor şi numele străzilor. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1144/1931)
1931. În cererea adresată primăriei Sf. Gheorghe, de către preotul Iosif Popovici, prin care se solicită acordarea de ajutoare unor bătrâni şi copii din Parohia ortodoxă română, se spune: „Dle Primar, Primăria oraşului a acordat an de an o sumă oarecare pentru ajutorarea bătrânilor neputincioşi ai parohiei noastre de Sfintele Sărbători ale Naşterii Domnului. Rog a binevoi şi în acest an a ne sprijini pentru ajutorarea următorilor: văduva Boroş Andrei, născută Drăghici Maria de 96 de ani; văduva Vancea Ilie, născută Drăghici Ana de 86 de ani; Vancea Ştefan de 88 de ani; văduva Vancea David, născută Hadnagy Susana de 85 de ani; copii din familiile Drăghici, Boriceanu şi Tok”. Conducerea Primăriei a aprobat, în acest scop, suma de 1500 lei. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1217/1931)
1931. Din statele de plată a funcţionarilor primăriei Sf. Gheorghe, pe anul 1931, rezultă că la acea dată personalul instituţiei era format din 100 funcţionari şi muncitori, din care doar un sfert funcţionari, primarul oraşului fiind Victor Marinescu. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1286/1931)
1931. Prin circulara Prefecturii Judeţului Treiscaune se dispune „oprirea eliberării actelor de identitate ţiganilor nomazi” care nu au clarificată situaţia militară. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1299/1931)
1931. Pe baza ordinului Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor nr. 207392/1931, în Sf. Gheorghe s-a înfiinţat „Comitetul de patronaj” pentru supraveghrea conduitei elevilor în vacanţă compus din: Grigore Popescu, prefectul judeţului, Victor Marinescu, primarul oraşului reşedinţă de judeţ, Petru Marcu, directorul Gimnaziului de Băieţi din Sf. Gheorghe ş.a. Potrivit ordinului menţionat „la revenirea din vacanţă elevii vor trebui să prezinte direcţiunii şcoalei unde urmează cursurile, o adeverinţă de felul cum s-au purtat, document eliberat de acest comitet”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1312/1931)
1931. Biblioteca „Vocea Poporului”, din Iaşi solicită primăriei Sf. Gheorghe informaţii privind posibilitatea organizării unor excursii cu elevii în zonă. „Excursiunile îndepărtate de reşedinţă -se spune în document- ale elevilor din şcoalele secundare, au luat, de câtva timp un foarte mare avânt. Pentru ca aceşti elevi să poată participa însă cât mai mult din punct de vedere instructiv şi educativ din aceste excursii, ei trebuie să ştie mai dinainte tot ceea ce este vrednic şi mai cu seamă ceea ce trebuie văzut în fiecare localitate pe care o vizitează”. În acest sens, primăria era rugată să tramită informaţii privind: obiectivele turistice ce pot fi vizitate, mijloacele de trasport, locurile de găzduire şi mâncare ş.a. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1330/1931)
1931. Conform datelor transmise Inspectoratului Comercial Cluj, din cadrul Ministerului de Industrie şi Comerţ, în anul 1931, în oraşul Sf. Gheorghe, au fost eliberate 32 „adeverinţe şi brevete de industrie” (autorizaţii de funcţionare -n.n.) şi au fost înregistrate 35 de renunţări la asemenea autorizaţii. În rândul celor 32 unităţi nou înfiinţate, pe lângă meseriile tradiţionale cum ar fi tâmplari, lăcătuşi, tapiţeri, pantofari, croitori, zugravi, comercianţi, „bărbieri” ş.a., au fost solicitate autorizaţii de funcţionare şi pentru profesii precum: fotograf, librar, transport auto de persoane şi mărfuri, tăierea lemnelor de foc cu maşina, „agenţie de bani şi afaceri generale” ş.a. Din cele 35 cazuri de renunţări la autorizaţiile de funcţionare, la 26, motivul renunţării a fost „criza financiară”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 71/1932)
1931. Este afișată adresa Prefecturii prin care se recomandă Primăriei să înfiinţeze Comisia pentru construirea caselor de tip popular în cartiere, conform proiectelor Casei Autonome a Construcţiilor din Bucureşti. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 23/1931)
1931. Prefectura transmite în teritoriu circulara privind solicitarea de „subvenţii pe anul 1931 pentru Institutul Cancerului din Cluj”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 34/1931)
1931. Prefectura aplică ouluirdin privind „Dizolvarea Consiliului comunal şi numirea Comisiei interimare”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 41/1931)
1931. Primăria primește oferta pentru abonarea, pe anul 1931, la revista „România Administrativă”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 46/1931) (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
