Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1930. Din tabelul nominal al proprietarilor de radio existenţi în Sf. Gheorghe, în anul 1930, rezultă că la data respectivă 107 locuitori ai oraşului erau abonaţi radiofonici. Printre aceştia se aflau: Moldovan Costache (notar public -n.n.), Adrian Corvin, Kozma Andrei, Sera Ştefan, Axente Gheorghe, Luca Silviu, Nistor Aurel (protopopul de Sf. Gheorghe), Petru Marcu (directorul Gimnaziului de băieţi.), Liviu Stănescu (farmacist), Ioan Vintilă (jurist), Ioan Perşinaru, Aurel Ticuşan, Alexandru Radocea, Victor Romulu, Gheorghe Stoiceanu, Miron Creţu (medic) ş.a. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 335/1933)
1930. Publicul din Sf. Gheorghe participă la un spectacol jubiliar ocazionat de împlinirea a 30 de ani de activitate artistică a tenorului Nicu Corfescu. (Teatrul Andrei Mureşan-10 ani, p. 12-16)
1930. Prefectura solicită înaintarea unor situaţii privind rambursarea de către Primăria oraşului a unor împrumuturi contractate, la unele bănci din Ungaria, înainte de 1918. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 158/1933)
1930. Primăria aprobă „angajarea muzicii militare pentru cinematograful comunal”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos.25 /1930)
1930. Ministerul de Interne transmite o telegramă conducerii Primăriei Sf. Gheorghe prin care funcţionarii sunt felicitaţi „pentru munca rodnică depusă în anul trecut (1929 -n.n.) în interesul administraţiei”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos.26 /1930)
1930. Prefectura aprobă delegarea Preşedintelui Comisiei Interimare (primarului) Maiorescu Victor şi a lui Căpuşean Teodor (secretarului) oraşului Sf. Gheorghe, la Bucureştii, pentru soluţionarea unor probleme curente ale primăriei. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos.44 /1930)
1930. Primăria aprobă decizia referitoare la „comandarea, achziţionarea şi folosirea dinamitei în cariera de piatră „Orko”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos.71 /1930)
1930. Primăria trimite spre aprobare Ministerului Finanţelor Regulamentul de pensionare a funcţionarilor Consiliului local Sf. Gheorghe. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos.78 /1930)
1930. Primăria aprobă cerere pentru eliberarea unei autorizaţii pentru „organizarea unui curs de dans, de către Kovacs Nicolae”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos.164/1930)
1930. Primăria urmăreşte realizarea ordinelor şi dispoziţiilor referitoare la alegerea consilierilor comunali. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos.178/1930)
1930. Primăria aprobă înfiinţarea pepinierei oraşului. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos.232/1930)
1930. Primăria aprobă deciziile referitoare la funcţionarea cinematografului orăşenesc. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 241/1930)
1930. La primărie este înregistrată cererea Universităţii Populare „Nicolae Iorga” Bucureşti pentru acordarea unui ajutor bănesc. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 356/1930)
1930. Primăria aprobă funcţionarea şi apoi renunţarea de către numita T. A. la Casa de prostituţie, în favoarea cetățenului F. M.”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe)
1930. Primăria aprobă cererea văduvei Sibianu Ana, pentru modificarea brevetului industrial eliberat pentru firma „Cultura Românească” (librărie şi papetărie). (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos.376/1930)
1930. Este afişată circulara privind organizarea în toată ţara a „Săptămânii poeziei”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 381/1930)
1930. Este afişată circulara cu privire la punerea în circulaţie a noilor monede metalice de 5 şi 20 lei. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 423/1930)
1930. Pe baza ordinului Ministerului de Interne, în toate bisericile ortodoxe din judeţ s-a oficiat „Serviciul divin şi colectă pentru victimele catastrofei din comuna Costeşti, jud. Argeş când în urma incediului produs în biserică, la slujba Deniilor din Săptămâna Mare, au decedat peste 100 de persoane. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 430/1930)
1930. Prefectura difuzează circulara Ministerului de Interne, prin care se dipune „înapoierea fără răspuns a corespondenţelor ungare, trimise direct autorităţilor locale şi nu prin Ministerul Afacerilor Străine, conform uzanţelor”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 497/1930)
1930. Primăria Sf. Gheorghe adoptă mai multe decizii referitoare la dezvoltarea staţiunii Şugaş-Băi. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 633/1930)
1930. Liga Culturală Germană din România trimite Primăriei Sf. Gheorghe invitaţie la o „excursiune pentru studierea problemelor comunale”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 641/1930)
1930. Primăria răspunde la adresa prin care se solicită date referitoare la alimentarea cu apă potabilă a oraşului, de către Confederaţia Generală Fascistă a Industriei Italiene. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 675/1930)
1930. Banca Naţională a României comunică Primăriei, faptul că a primit prin cumpărare imobilul Băncii Generale a Ţării Româneşti, din Sf. Gheorghe cerând a se face menţiunile cuvenite în cartea funciară. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 704/1930)
1930. Este difuzat ordinul referitor la controlarea şi amendarea „cârpacilor” (muncitori necalificaţi care prestează meserii fără autorizaţii). (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 727/1930)
1930. Prefectura dispune „repetarea jurământului funcţionarilor”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 778/1930)
1930. Primăria aprobă autorizaţia pentru efectuarea lucrărilor de amenajare a clădirii Băncii Naţionale a României, filiala Sf. Gheorghe. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 812/1930)
1930. Primăria aprobă „edificarea unui pavilion pentru muzica de fanfară, în parcul oraşului, la cererea conducerii Garnizoanei Militare, pe baza proiectului prezentat”. „Domnule primar, În aşteptarea angajării muzicei noastre şi pentru sezonul 1929 –se spune în adresa Detaşamentului de Instrucţie, din cadrul Centrului de Instrucţie al Infanteriei din Sf. Gheorghe – am căutat ca pe lângă studierea unui repertoriu bogat s-o înzestrăm cu instrumente noi şi să o echipăm cu o ţinută îngrijită. Deşi resursele ce le avem sunt mici, totuşi Detaşamentul de Instrucţie a făcut mari sacrificii şi aceasta numai pentru a produce onoratului public din Sf. Gheorghe deplină mulţumire, refuzând chiar angajamente de la alte staţiuni, ce ne-au oferit sume destul de frunoase. Credem că, şi D-voastră, veţi aprecia efortul făcut şi veţi supune în Consiliul Comunal chestiunea de a se face un pavilion pentru muzică, fiind o podoabă frumoasă pentru oraş şi nu ne îndoim un moment că, D-voastră de acord cu domnii consilieri, să nu găsiţi necesitatea acestei cerinţe şi în consecinţă a lua măsuri ca, execuţia pavilionului să înceapă de urgenţă. Primiţi, vă rog, Domnule Primar, asigurarea deosebitei noastre consideraţiuni”. Comandantul Detaşamentului de Instrucţie, Maior, ss indescifrabilă”.
Dând curs cererii conducerii fanfarei militare, în primăvara anului 1930, primarul oraşului numeşte o comisie „pentru alegerea celui mai nimerit amplasament”, comisie care, în final, optează pentru locul unde se află în prezent chioşcul. În urma licitaţiei publice, primăria refuză oferta lui Aurel Duma, care propunea construirea din fondurile sale a unui pavilion „cu 9 încăperi de diferite mărimi şi terase acoperite, un beci şi un closet”, cu condiţia închirierii acestui local, pe o perioadă de 10 ani. În final, Consiliul local, prin decizia din 2 mai 1930, hotărăşte „construirea pavilionului pentru muzica militară în parcul oraşului, la locul destinat, conform planurilor şi pe baza devizelor, prin licitaţie publică, conform prevederilor legale”. Proiectul şi devizul pavilionului au fost elaborate de ing. Ştefan Szasz, şeful serviciului tehnic al primăriei. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 881/1930)
1930. Sunt difuzate ordinele cu privire la formalităţile ce trebuiesc îndeplinite cu ocazia înfiinţării stabilimentelor industriale. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 913/1930)
1930. Se înregistrează la Tribunalul Trei Scaune, ca persoană juridică, Societatea Corală ,,Renaşterea” din Sf. Gheorghe. (ANC, Fond Tribunalul Trei Scaune, Inv. nr. 6, u.a. 651/1930)
1930. În Sfântu Gheorghe, desfăşura o bogată activitate Societatea Corală Renaşterea a învăţătorilor de stat din Treiscaune. O fotografie înfăţişează membrii acestei societăţi: o parte cu costume populare, dar o parte cu costume nemţeşti cu cravată, aceasta fiind ţinuta obligatorie pentru profesori. Despărţământul ASTRA din Trei Scaune a organizat în Sfântu Gheorghe mai multe conferinţe, cum a fost şi cea din 1 Decembrie 1934, ţinută la teatrul din localitate, cu tema: „Lupta românilor pentru dezrobirea Ardealului”. (Românii din Covasna şi Harghita).
1930. Este transmisă circulara privind „întrebuinţarea limbei de comandă la Pompierii voluntari”, în funcţie de compoziţia etnică a localităţilor”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 891/1930)
1930. Feder Calman, comerciant, cere permis pentru aşezarea unei mese în faţa prăvăliei, pentru vânzarea jucăriilor pentru copii. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 977/1930)
1930. Este afişat ordinul referitor la respectarea prevederilor legale privind „inscripţionarea automobilelor autorităţilor publice”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 988/1930)
1930. Primăria primeşte spre executare Decizia Judecătoriei Mixte Sf. Gheorghe privind întabularea dreptului de proprietate a Ministerului de Război, asupra pădurii expropriate din Sf. Gheorghe. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1058/1930)
1930. Din lucarea, mografică a Asociaţiunii ASTRA aflăm că „mai dispuneau de cinematografe proprii despărţămintele Râşnov, Caraş (Oraviţa), Topliţa, Târnava Mare (Sighişoara), Trei Scaune (Sfântu Gheorghe), Turda etc. (Valer Moga, „ASTRA şi societatea”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003, p. 338)
1930. Relaţiile de colaborare dintre oamenii de cultură români şi cei aparţinând minorităţilor naţionale sunt reliefate şi de corespondenţa dintre compozitorii Tiberiu Brediceanu din Braşov şi Carol Molnar din Sf. Gheorghe. În Fondul „Colecţia achiziţii de la persoane fizice”, aparţinând Arhivelor Naţionale Covasna, a fost depistat un volum de colinde cu următoarea dedicaţie: „Colinde culese şi întocmite pentru voce şi piano sau piano solo (ad. lib) de Tiberiu Brediceanu. Proprietatea autorului. Toate drepturile rezervate. De vânzare la toate librăriile româneşti. Aceste colinde, întâia oară publicate, fac parte din colecţiile mele de cântece poporale. Le-am adunat din ţinuturile de dincoace de munţi şi anume: nr. 1, 5 şi 16, din Bârgău, jud. Bistriţa-Năsăud; nr.3, 8, şi 9 din Strâmtura, jud. Maramurăş, nr. 4 din comuna Berbeşti, jud. Maramurăş, nr. 6 din Săcel, jud. Maramurăş, nr. 7, din Botiza Maramurăş, nr. 10, 14 şi 17 din Lugoj, jud. Caraş-Severin, nr. 12 şi 13 din Balinţ, jud. Caraş-Severin, nr. 15 din Rama, jud. Caraş-Severin şi nr. 18 din Zlatna, jud. Alba Inferioară. Braşov, 1924. Broşură, format A4, 20 file. Pe prima copertă, următoarea dedicaţie autografă: “Domnului Carol Molnar, În semn de aducere aminte şi mulţumită pentru preafrumoasa dedicaţie. Tb. Brediceanu, Braşov”. (A.N.C., Colecţia achiziţii de la persoane fizice, dos. 306, p. 1)
1930. Prefectul judeţului Treiscaune îi scrie lui Constantin Moisil, la Direcţiunea Generală a Arhivelor Statului din Bucureşti, despre intenţia de a preda arhiva administrativă din anii 1850-1875, pe care o posedă Prefectura, Muzeului Naţional Secuiesc. În răspunsul său, Constantin Moisil comunică prefectului jud. Treiscaune, următoarea precizare: „…În conformitate cu Legea de organizare a Arhivelor Statului materialul arhivistic mai vechi de 30 de ani şi în special cel din anii 1850-1875 (epoca lui Bach) pe care-l posedă Prefectura urmează a fi depus neapărat la Direcţia Arhivelor Statului din Cluj. În nici un caz acest material -afirmă cu claritate C. Moisil- nu poate fi încredinţat Muzeului Secuiesc din localitate, deoarece cuprinde acte şi documente care sunt proprietatea Statului şi deci nu pot fi încredinţate unei instituţii particulare”. (Arhivele covăsnene: 55 de ani de activitate instituţională, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2008, p. 18-19)
1930. S-a terminat construcţia Şcolii Elementare reformate, construcţie proiectată de Kos Karoly, în care astăzi funcţionează Palatul Copiilor şi Elevilor. (Torok Arapad, Ghid al municipiului Sf. Gheorghe, Sf. Gheorghe, 2009, p. 126)
1930-1935. Preocuparea administraţiei publice a oraşului Sf. Gheorghe pentru gestionarea corespunzătoare a problemelor de dezvoltare urbanistică a localităţii. Din analiza conţinutului unor documente, identificate cu ocazia prelucrării arhivistice, respectiv transformarea registrelor contemporane de evidenţă în inventare arhivistice a fondurilor Prefectura judeţului Treiscaune şi Primăria Sf. Gheorghe au rezultat câteva concluzii: au sporit preocupările privind perfecţionarea administraţiei şi apropierea ei de cerinţele şi aşteptărilor cetăţenilor: se profesionalizează activitatea de încadrare, evaluare, promovare şi perfecţionarea pregătirii funcţionarilor publici; primele conferinţe administrative transmise la radio; introducerea maşinilor de calcul a datelor etc.
Este perioada de manifestare plenară a efectelor crizei economice; de subliniat şansa oraşului de a avea două mari fabrici -cea de textile şi de ţigarete-, la care se adaugă puternica reţea de meşteşugari; sporesc preocupările pentru asigurarea disciplinei în construcţii; pentru profesionalizarea corpului tehnic al primăriei; se dezvoltă utilităţile oraşului: reţeaua de apă şi canalizare, cea de alimentare cu energie electică; apar primele reclame luminoase; se acordă atenţie arhitecturii peisagistice, prin transormarea pieţii centrale, din târg de animale şi cereale, în parc; asistăm la câştigarea definitivă a ofensivei automobilelor, în defavoarea birjelor; sunt organizate primele mitiguri aviatice şi raliuri automobilistice; nu lipsesc aspectele ce vizează gestionarea unor probleme grele vizând asigurarea spaţiului locativ, aprovizionarea populaţiei cu unele produse agricole, integrarea populaţiei de rromi ş.a. (Ioan Lăcătuşu, Din preocupările administraţiei publice a oraşului Sf. Gheorghe, jud. Covasna, pentru gestionarea problemelor economice, sociale, culturale şi de dezvoltare urbanistică a localităţii, în perioada 1930-1935. Contribuţii documentare, în „ Acta Bacoviensia V/2010, p. 363-386) (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
