Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1928 septembrie 19. Este elaborat un plan de dezvoltare al oraşului Sf. Gheorghe. În expunerea de motive care argumentează adoptarea Deciziei nr. 223/1928 a Delegaţiei permanente a Consiliului local Sf. Gheorghe, din 19 septembrie 1928, privind adoptarea „programului general de lucrări pe timp de 8 ani” se spune: „art. 223, din Legea pentru unificarea administrativă prevede ca fiecare comună reşedinţă de judeţ în termen de doi ani de la intrarea în funcţiune a primelor consilii alese pe baza acelei legi, vor întocmi un program general de lucrări ce îşi propun a executa în curs de 8 ani, arătând şi mijloacele pentru realizarea acestui program”
Pe baza acestei prevederi, Delegaţia permanentă a Consiliului local Sf. Gheorghe, în şedinţa sa din 19 septembrie 1928, a aprobat „programul general de lucrări pe timp de 8 ani” care, printre altele, prevedea: întocmirea planului de sistematizare a localităţii, dezvoltarea uzinei electrice „cu turbine pe râul Olt”, dezvoltarea alimentării cu apă potabilă „prin capatarea unui nou izvor”, realizarea canalizării oraşului şi introducerea canalizării în „străzile exterioare” ale acestuia; „pardosirea străzilor principale ale oraşului: general Moşoiu, Regele Ferdinad, general Averescu, Ştefan cel Mare, Cuza Vodă, Regele Carol, Horia, Cloşca şi Crişan, Gării; construirea unui nou local al primăriei, la parterul căruia urma să funcţioneze „cinematograful comunal”; construirea unei şcoli în cartierul Simeria; asigurarea „edificiilor instituţiilor publice ale oraşului”; realizarea „ambelor maluri ale pârâului Debren”; construirea unui abator comunal „ cu instalaţiuni moderne”; construirea de „chioşcuri pentru afişarea publicaţiunilor”.
În documentul menţionat, este motivată fiecare lucrare prevăzută şi stabilite priorităţile de realizare. Astfel, se precizează că „prima lucrare ce trebuie să fie întreprinsă este planul de sistematizare care …este o lucrare matematică precis stabilită, care durează ani de zile şi care costă chiar milioane”. Urmează apoi „lucrări de trebuinţă indispensabile vieţii comunale, precum: iluminatul, fiindcă „aşa cum este astăzi, uzina electrică nu poate prevedea şi satisface toate trebuinţele de iluminat ale comunei”. În rândul priorităţilor urmează „ apeductul (reţeaua de distribuţie a apei potabile -n.n.), canalizarea, pavarea străzilor” şi celelalte lucrări prevăzute.
O bună parte din aceste lucrări au fost executate, până în anul 1940, o mică parte în perioada 1940-1944, altele între anii 1945-1967 şi, cea mai mare parte, după anul 1968, când oraşul a devenit reşedinţa judeţului Covasna. Le place, sau nu, unor analişti şi istorici locali, adevărul este că, cea mai dinamică şi complexă dezvoltarea urbanistică a municipiului Sf. Gheorghe a fost între anii 1968-1989. Indiscutabil, au fost făcute şi greşeli, dar în bilanţul general, realizările sunt cu mult mai mari şi benefice pentru destinul urbei noastre, la scară istorică. (ANC. Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 61/1928)
1928 noiembrie 10. Se formează un guvern naţional-ţărănesc, în frunte cu preşedintele PNŢ, Iuliu Maniu.(„Istoria României în date”, p. 339)
1928 decembrie 12 şi 15-19. Au loc alegeri parlamentare, încheiate cu victoria Partidului Naţional-Ţărănesc (78% din voturi). („Istoria României în date”, p. 339)
1928. În cadrul acţiunilor de „propagandă culturală a Basarabiei în Transilvania”, în vara lui 1928 este prezent în Sf.Gheorghe Teatrul Naţional din Chişinău. (Teatrul Andrei Mureşan-10 ani, p. 12-16)
1928. Primăria difuzează ordinul Prefecturii referitor la participarea la Serviciul divin şi la procesiunea din 6 ianuarie 1928, sărbătoarea Bobotezei. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 22/1928)
1928. Stern Bela cere autorizaţie pentru efectuarea unei demonstraţii, respectiv “ţinerea unei probei de foc pentru a arăta funcţionarea aparatului de stins incendiu “Securitas” . (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 93/1928)
1928. Este publicată decizia Primarului oraşului privind aprobarea Programului general de lucrări edilitar-gospodăreşti ce urmează a fi realizate în perioada 1928-1935. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 61/1928)
1928. Primăria difuzează telegrama Ministrului de interne, prin care se comunică faptul că, deoarece au trecut 6 luni de la moartea regelui Ferdinad I, să se ia măsuri pentru „încetarea corespondenţei oficiale îndoliate. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 79/1928)
1928. Coloman Boer adresează Primăriei oraşului cererea de a înfiinţa o „orchestră a oraşului” formată din 18 muzicanţi. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 80/1928)
1928. Primăria difuzează adresa Şcolii Primare de Stat din Sf. Gheorghe referitoare la organizarea unor cursuri de limba română pentru funcţionari publici. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 83/1928)
1928. Camera de Comerţ şi Industrie recomandă achiziţionarea monografiei referitoare la industria şi bogăţiile naturale din Ardeal şi Banat. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 84/1928)
1928. Ministerul Agriculturii şi Domeniilor trimite trei exemplare din Deciziunea Ministerială referitoare la „noile condiţii de export pentru animale, valabilă de la 1 martie 1928.” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 171/928)
1928. Este înregistrată reclamaţia lui Ioan Siko „contra funcţionării în Delegaţia permanentă a Dr. Gyarfas Albert, deoarece este rudă cu mai mulţi funcţionari.( ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 521/928)
1928. Prefectul dispune întocmirea proiectului de regulament pentru funcţionarea Serviciului sanitar comunal şi judeţean. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 680/928)
1928. Primăria primeşte adresa Prefecturii jud. Treiscaune prin care se recomandă acordarea sprijinului cercetătorilor Richard Bolcsey şi Gustav Schongut, pentru a se documenta, în vederea redactării unei cărţi despre ţara noastră. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 777/928)
1928. Primăria aprobă cererea de închiriere a sălii festive pe data de 1 decembrie 1928 pentru serbarea organizată cu „ocazia aniversării a 10 ani de la unirea Ardealului şi Banatului cu Patria Mamă”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 778/928)
1928. În buna tradiţie a democraţiilor europene, în perioada interbelică, în deschiderea fiecărei sesiuni parlamentare, era prezentat mesajul Regelui, document care cuprindea priorităţile puse în faţa clasei politice de către Casa Regală. Redăm conţinutul mesajului tronului din anul 1928, purtând semnătura Regenţei instituită după abdicarea Regelui Carol al II-lea.
„Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi,
Aceasta a doua sesiune ordinară a Corpurilor Legiuitoare este menită să asigure un pas nou în dezvoltarea României întregite şi anume desăvârşirea operei de consolidare monetară şi financiară. Într-adevăr, după zece ani de muncă şi de jertfe, am putut dobândi condiţiile interne cerute pentru stabilizarea monetară şi cele externe necesare pentru obţinerea concursului din afară. Tratativele ce au urmat cu ajutorul principalelor Bănci de emisiune au ajuns într-un stadiu care ne dă nădejdea să putem în curând duce la deplină înfăptuire consolidarea noastră monetară. Întârzierea ce s-a ivit în îndeplinirea acestei mari nevoi, prelungirea din această cauză a unei circulaţiuni monetare reduse, au sporit însă greutăţile situaţiei interne aşa încât stabilizarea se înfăţişează azi nu numai ca o adevărată operă de consolidare naţională, dar şi ca o condiţie însăşi a progresului, ca nevoie urgentă de îndeplinit. Să nădăjduim deci că în jurul ei se va face solidarizarea conştientă a tuturor fiilor ţării.
Aşa fiind, prima datorie a acestei sesiuni trebuie să fie votarea legiuirilor menite să pregătească şi să înfăptuiască operaţia stabilizării, precum şi legile chemate să-i asigure urmările pe viitor, ca de pildă: legea contabilităţii şi a controlului preventiv al banului public. Alături de aceste legiuiri veţi avea să vă ocupaţi şi de bugetul anului 1929. La votarea lui nu ne îndoim că vă veţi arăta însufleţiţi de aceeaşi grijă de buna gospodărie financiară şi economică care ne-a îngăduit să avem şi în trecut finanţe ordonate şi bugete echilibrate.
Pentru ca roadele consolidării financiare să poată să fie depline, se impune însă şi mai hotărât continuarea operei de consolidare urmată de la război încoace, în deosebi în trei mari direcţii: culturală, juridică şi organizare de Stat. Cea culturală, pentru a pregăti elementele necesare dezvoltării viitoare a ţării. Legea învăţământului profesional şi a învăţământului superior vor răspunde acestor nevoi. Cea juridică, pentru a unifica legislaţiunile azi încă deosebite. În acest scop, veţi avea a cerceta proiectul codului penal şi al codului comercial; iar pentru a desăvârşi organizarea de Stat, Guvernul va supune Domniilor-Voastre modificarea legii administrative, reorganizarea poliţiei şi jandarmeriei, legile de organizare ale diferitelor Departamente, precum şi cele chemate să desăvârşească această organizare. În sfârşit, legea drumurilor, a muncii, a pescăriilor, a viticulturii, a asigurării vitelor, vor fi chemate să ajute economia naţională prin înlesnirea transporturilor şi prin crescânda şi metodica dezvoltare a diferitelor ramuri ale producţiei.
În relaţiile sale cu celelalte State, România continuă să păşească pe calea ce şi-a tras în scopul unei colaborări cât mai eficace pentru consolidarea păcei şi pentru dezvoltarea relaţiilor culturale şi economice între popoare. Credincioşi principiilor Societăţii Naţiunilor şi alianţelor noastre defensive, am căutat să întărim şi mai mult siguranţa păcii, aderând la tratatul de renunţare la răsboi, semnat în 27 August la Paris. În acelaşi spirit, un tratat de conciliere şi de arbitraj a fost semnat între România şi Grecia, iar altul va fi semnat zilele acestea cu Statele Unite ale Americii. Negocieri au fost începute la Berlin in vederea unei înţelegeri privitoare la litigiile izvorâte din război. Guvernul Nostru, doritor să ajungă la relaţiuni normale, cari nu pot fi decât in folosul ambelor economii naţionale, nădăjduieşte să ducă aceste negocieri la bun sfârşit.
Veţi avea, nu ne îndoim, tot aşa de vie, astăzi ca şi în trecut, grija înzestrării şi bunului mers al scumpei noastre armate, care merită în toate împrejurările dragostea şi via noastră solicitudine. Legea recrutării va fi supusă în curând cercetării Domniilor-Voastre.
Zece ani după întregirea neamului, convieţuirea noastră cu diferitele minorităţi a risipit multe neînţelegeri şi prejudecăţi şi a dovedit că, în cadrul intereselor superioare de Stat şi pe deasupra luptelor de partide, se poate urmări tot mai mult o politică de reciprocă încredere şi de hotărât liberalism. Orice măsuri în această direcţie vor fi deci bine venite.
Convinşi că strâns uniţi în jurul Guvernului veţi închina puterile Domniilor-Voastre marilor interese ce vă sunt încredinţate, rugăm pe cel A-tot-Puternic să binecuvânteze lucrările Domniilor-Voastre. În numele MAIESTĂŢII SALE REGELUI M1HAI I,
Declarăm deschisă sesiunea ordinară a Corpurilor Legiuitoare.
NICOLAE, Principe al României, Dr. MIRON CRISTEA, Patriarh al României, GHEORGHE BUZDUGAN. (membrii Regenţei -n.n.)
Preşedintele Consiliului de Miniştri şi Ministrul de Finanţe, VINTILĂ I, C. BRĂTIANU, Ministrul Instrucţiunii, Dr. C. ANGELESCU, Ministrul de Interne, I. G. DUCA, Ministrul Agriculturii şi Domeniilor şi ad-interim la Afacerile Străine, C. ARGETOIANU, Ministrul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, I. INCULEŢ, Ministrul Lucrărilor Publice, I. NISTOR, Ministrul Muncii, Cooperaţiei şi Asigurărilor Sociale, Dr. N. LUPU, Ministrul Justiţiei, STELIAN POPESCU, Ministrul Cultelor şi Artelor, AL. LAPEDATU, Ministrul de Răsboi, GENERAL DE DIVIZIE ADJUTANT PAUL ANGELESCU, Ministrul Comunicaţiilor, C. D. DIMITRIU, Ministrul Industriei şi Comerţului, L. MRAZEC. Bucureşti, 15 Octombrie 1928”.
Din lectura documentului prezentat, lesne se poate observa faptul că, atunci când clasa politică ştie să mobilizeze toate resursele naţiunii, spre realizarea unor obiective de interes naţional, crizele politice şi cele economice pot fi gestionate corespunzător, în interesul majorităţii populaţiei. (Ioan Lăcătuşu, Mesajul Tronului prezentat Parlamentului României, în anul 1928, în „Condeiul ardelean”, Anul V, Nr. 124 (159), 26 februarie – 4 martie 2010) (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu