Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1926 ianuarie 4. Parlamentul votează îndepărtarea prinţului Carol de la succesiune şi recunoaşterea prinţului Mihai ca principe moştenitor al României. Pe timpul minoratului lui Mihai s-a instituit o regenţă formată din patriarhul Miron Cristea, preşedintele Înaltei Curţi de casaţie, Gheorghe Buzdugad şi prinţul Nicolae de Hohenzollern. (Istoria României în date, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1971, p. 333)
1926 martie 10. Comandamentul Garnizoanei Sf. Gheorghe, printr-o adresă înaintată Tribunalului Sf. Gheorghe, semnată de generalul Mihai Todicescu, solicită recunoaşterea Cercul Militar din Garnizoana Sf. Gheorghe ca persoană juridică. Sunt anexate „procesul-verbal de constituire şi Statutele Cercului Militar”. Din procesul verbal al şedinţei de constituire, rezultă că la această şedinţă au participat 44 ofiţeri (8 au fost absenţi). Cu această ocazie a fost ales un comitet de direcţie, condus de Lt. Col. Ioan Şteflea. Până la obţinerea altui sediu, Cercul urma să funcţioneze în incinta Cercului de Instrucţie al Infanteriei, în trei camere, puse gratuit la dispoziţia sa. Potrivit statutului aprobat de către participanţii la adunarea de constituire, Cercul Militar din Garnizoana Sf. Gheorghe avea următorul scop: „să ofere ofiţerilor de toate armele din garnizoană un loc de adunare unde să aibă ocazia să se cunoască, să stabilească şi să strângă relaţiuni camaradereşti; să le pună la dispoziţie prin biblioteca sa, mijlocul de a-şi îmbogăţi cunoştinţele militare şi instrucţia generală, prin conferinţe, reviste, cărţi de studiu etc, care să-i pună la curent cu progresele ştiinţei; să le înlesnească distracţiuni şi contactul cu lumea civilă, corespunzătoare situaţiei lor sociale”. Serviciul Contencios, din cadrul Ministerului de Război, în 1 aprile 1926, „cu onoare” face cunoscut preşedintelui tribunalului Trei Scaune faptul că „Ministerul de Război îşi dă asentimentul pentru constituirea ca persoană morală a Cercului Militar din Garnizoana Sf. Gheorghe, întrucât statutele s-au întocmit conform legei şi regulamentului în vigoare” În sentinţa adoptată de Secţia a II-a a Tribunalului Trei Scaune, completul de judecată format din M. Ţigoian – preşedinte, C. Pildner – judecător şi J. Varga – grefier, se spune: „Astăzi, 5 Iulie 1926, procedând ca instanţă penală pentru înscrierea persoanelor juridice asupra cererii înaintate de „Cercul Militar” al Garnizoanei Sf. Gheorghe, în urma verificării actelor în camera de consiliu şi a dezbaterilor ce au avut loc în şedinţa publică, în prezenţa Ministerului public reprezentat prin D-l Teodor Nicolau, iar din partea Cercului Militar prin D-l maior Ciordacici şi D-l avocat Olteanu, După ascultarea concluziilor procurorului şi ale delegatului s-a dat următoarea Hotărâre: În baza dispoziţiunilor articolelor 87, 88, 89 şi 90 din legea pentru persoanele juridice, Admite cererea de înscriere în registrul persoanelor juridice al Tribunalului Sf. Gheorghe a Cercului Militar- Garnizoana Sf. Gheorghe”. Acesta este „actul de naştere” al Cercului Militar din Garnizoana Sf. Gheorghe, instituţie care în toţi anii de existenţă, cu excepţia anilor 1940-1944, a desfăşurat o rodnică activitate culturală şi civică, fiind o prezenţă distinctă în peisajul cultural al municipiului reşedinţă de judeţ. (ANC, Fondul Tribunalul Treiscaune, Dos. 125/1926, p. 2)
1926 martie 26. Se adoptă o nouă lege electorală pentru Adunarea Deputaţilor şi Senat, potrivit căreia partidul care întruneşte cel puţin 40% din voturile exprimate primeşte, pe baza unui sistem de prime majoritare, 70% din locurile din parlament. (Istoria României în date, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1971, p. 334)
1926 martie 30. Se formează un nou guvern, prezidat de generalul Alexandru Averescu. (Istoria României în date, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1971, p. 334)
1926 aprilie 8. Inspectoratul Comercial Cluj, informează conducerea Băncii Comerciale şi Agricole Sfântul Gheorghe despre faptul că „Ministerul de Industrie şi Comerţ, în urma avizului Comisiunii Speciale Economice pentru examinarea societăţilor prin deciziunea nr. 26356/926 a aprobat ca societatea anonimă „Banca Comercială şi Agricolă” din Sfântul Gheorghe să funcţioneze cu un capital de două milioane lei şi să-şi înregistreze firma la Tribunalul respectiv cu condiţiunea însă de a introduce în statute următoarele completări: 1. ¾ din membrii Consiliului de administraţie să fie români; 2. 2/3 din acţiuni să fie date românilor; 3. Această proporţie de capital şi membri în Consiliul de administaţie se va menţine permanent orice modificări s-ar aduce statutelor precum şi în caz de sporiri de capital; 4. Transmiterea acţiunilor nu se poate face fără aprobarea Consiliului de administraţie avizându-se despre aceasta şi ministrul”. Respectând aceste prevederi, componenţa membrilor fondatori, prevăzută în actul constitutiv era următoarea: Irimie Coveşan, Dr. Ioan Popa, Leon Daiciu, Maria Coveşan, Marioara dr. Popa, Traian Coveşan, Ioan Pârvu, Aron Coveşan, Irimie Coveşan jr. şi Voicu Popa. Potrivit statutului, aprobat prin decizia Tribunalului Sfântul Gheorghe, scopul principal al Băncii era de a favoriza „dezvoltarea comerţului, industriei şi agriculturii”. (în Angvstia nr. 11, 2007, p. 187-194)
1926 aprilie 25. În circulara transmisă tuturor instituţiilor, şcolilor, asociaţiilor şi societăţilor din Sf. Gheorghe, de către primarul oraşului, se menţionează: „Avem onoarea a Vă face cunoscut, că potrivit avizului telefonic al Domnului Prefect al judeţului, mâine 25 aprilie 1926, la orele 8,37 soseşte în localitate Dl. Subsecretar de Stat la Interne Dr. Constantin Bucşan. Comunicându-Vă acest lucru, Vă invităm a lua parte în corpore la primirea ce se va face la arcul de triumf din colţul de la Liceul Reformat şi farmacia Stănescu, la orele 8. Localul fiecărei corporaţiuni se va delega la faţa locului. Primar.” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 86/1926)
1926 mai 27. Dintr-o încheiere a Tribunalului Treiscaune rezultă că, la acea dată în Sf. Gheorghe funcţiona o agenţie a Băncii Naţionale a României, a cărui director era Vasile Gh. Manolescu, născut la 25 decembrie 1897, la Tg. Jiu. Agenţia din Sf. Gheorghe a Băncii Naţionale a fost înregistrată în 30 decembrie 1931, având sediul în strada General Moşoiu nr. 8, fiind condusă de „agentul-delegat” Ioan Cimpu.În anul 1946, au fost reactivate sucursalele şi agenţiile din Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc şi Covasna. Conducerea Agenţiei Sf. Gheorghe a Băncii Naţioanle a României era formată din: Feneşan D. Ioan-director, Bălan P. Ioan-contabil şi Haşdeu P. Andrei –locţiitor casier. (în Angvstia nr. 11, 2007, p. 187-194)
1926 mai 29. La spectacolul cu piesa „Antonia”, prezentat de Teatrul Naţional din Cluj, la sugestia directorului Sică Alexandrescu, primarul oraşului a invitat toate notabilităţile, fiind apreciat mesajul reprezentaţiei „în interesul apropierii româno-maghiare şi al unei armonioase convieţuiri dintre cele două etnii”. ) (TAM-10 ani, p. 12-16)
1926 mai. Au loc alegeri parlamentare încheiate cu victoria Partidului Poporului (53,5% din voturi). (Istoria României în date, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1971, p. 334)
1926 iunie. Actorul Constantin Nottara „societar de onoare” al Teatrului Naţional din Bucureşti susţine în Sf. Gheorghe un spectacol extraordinar. (Teatrul Andrei Mureşan -10 ani, p. 12-16)
1926 iunie 27. O trupă bucureşteană condusă de actorul V.Brezeanu a susţinut un spectacol pe scena din Sf.Gheorghe. (Teatrul Andrei Mureşan -10 ani, p. 12-16)
1926 noiembrie 28. A avut loc „serbarea instalării primului protopop ortodox român din Sf. Gheorghe”, ca urmare a înfiinţării protopopiatelor Sf. Gheorghe şi Oituz (Tg. Secuiesc), prin reorganizarea protopopiatului ortodox Treiscaune. În invitaţia întocmită de „Comitetul organizator este redat promgramul serbării: „la ora 9, oo plecarea de la Oficiul protopopesc din str. Ştefan cel Mare nr. 12, la biserică, urmat de membrii Consiliului protopopesc, de delegaţii parohiilor ortodoxe din Protopopiat, precum şi de alţi participanţi. După „terminarea serviciului religios şi după primirea felicitărilor va avea loc la ora 13, în sala festivă a judeţului, banchetul dat în favoarea protopopului”. Cu acest prilej, protopopul Aurel Nistor a primit următoarea telegramă: „Regret că nu pot lua parte personal la introducerea Sfinţiei tale în scaunul protopopesc; urez pe această cale izbândă deplină în noul oficiu şi viaţă lungă cu sănătate. Minisitrul Cultelor şi Artelor, Vasile Goldiş”. (Centrul de Documentare Mitropolit Nicolae Colan, Fond Manuscrise, dos. 20, f. 21)
1926 decembrie 15-16. Un adevărat eveniment artistic şi o fericită ocazie „când o trupă românească a propagat cultura neamului”, l-au constituit reprezentaţiile Companiei de operă comică şi operetă din Bucureşti. (Teatrul Andrei Mureşan -10 ani, p. 12-16)
1926. Un alt spectacol care s-a bucurat de succes a susţinut, în Sf. Gheorghe, în toamna anului 1926, de trupa Teatrului Naţional din Bucureşti condusă de Maria Filotti. (Teatrul Andrei Mureşan-10 ani, p. 12-16)
1926. S-a înfiinţat Serviciul de salubritate a oraşului Sf. Gheorghe. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 123/1939)
1926. Iată doar câteva nume româneşti a unor locuitori din Chilieni: Baba, Boer, Borcsa, Dinu, Dani, Fula, Iuga, Cricsa, Komsa, Mark, Nika, Olah, Orot (Urât), Plugor, Raduly, Roska, Todor. (Sabin Opreanu, Ţinutul Săcuilor, p. 111)
1926. Primăria a închiriat sala orăşenească personalului Fabricii „Henry Klinger” pentru a reprezenta piesa „Concediatul”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 39/1926)
1926. Este afişată Harta generală a României cu noua împărţire administrativ-teritorială. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 98/1926)
1926. Ioan Pasco solicită organizarea unui bal în Băile Şugaş. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 144/1926)
1926. Foştii membri ai Consiliului orăşenesc Sf. Gheorghe depun o declaraţie împotriva fostului primar Izidor Rauca-Răuceanu. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 145/1926)
1926. Primăria achită factura referitoare la medicamentele acordate săracilor din oraş, de către farmacistul Stănescu Liviu. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 217/1926)
1926. Primăria Sf. Gheorghe aprobă atribuirea unei suprafeţe de teren în staţiunea Şugaş, Asociaţiei Funcţionarilor Administrativi, în vederea construirii unei vile. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 3/1926)
1926. Primarul aprobă Raportul privind activitatea cinematografului orăşenesc, în anul 1926. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 27/1926)
1926. Pentru cunoaşterea mesajelor electorale de acum aproape nouă decenii, redăm sinteza discursului electoral al lui Octavian Goga adresat ardelenilor, în campania electorală pentru alegerile parlamentare din anul 1926, publicată în afişele electorale ale guvernului condus de generalul Averescu, guvern în care Octavian Goga, îndeplinea funcţia de ministru de interne:
„CUVÂNT către cetăţenii alegători din Ardeal, Banat, Crişana şi Maramureş. În preajma alegerilor generale, politica ţării se găseşte la o răspântie nouă. Privirile mele îmbrăţişând tot cuprinsul românesc, se îndreaptă iarăş spre pământul de care mă leagă deopotrivă amintirile trecutului şi răspunderile zilei de mâine. După şapte ani de dibuiri Ardealul se găseşte astăzi în pragul unor schimbări hotărâtoare. Nu e acum ceasul potrivit pentru răscolirea greşelilor de ieri. Biruinţele mari se împotmolesc cu blândeţă şi se întăresc prin iertare. Să nu reînviem deci patima luptelor apropiate şi să nu căutăm vinovaţi pentru anii fără roadă în care ni s-a risipit mândria şi s-au nesocotit problemele mari ale existenţei noastre. Astăzi începe o pagină proaspătă în istoria Ardealului. Noul guvern al Măriei Sale Regele, întemeiat pe ideea unităţii naţionale, îşi dă seamă că numai o împlinire dreaptă a revendicărilor locale poate consolida ţara. De aceea prin însăşi constituirea lui dă cea mai deplină garanţie acestui program.
Pentru întâia oară de la Unire încoace Ardealul poate ceti cu încredere în cartea destinelor sale politice. Oameni din carnea lui, puşi în fruntea trebilor obşteşti, vor răspunde de o mai bună îndrumare. Guvernul de sub conducerea Generalului Averescu călăuzit de ordine şi autoritate, răsplătind cinstea şi pedepsind păcatul, crede în dreptatea lui ca într-o izbândă firească a sănătăţii unui neam. Cu sufletul plin de frământările unei vieţi închinate ideii naţionale, astăzi când soarta mi-a dat putinţa atâtor îndreptări spre binele celor mulţi, gândul meu se întoarce acasă! Resimţând sbuciumări strămoşeşti şi dureri nepotolite încă, mă apropii de poporul Ardealului în care am crezut totdeauna şi-i cer sprijinul pentru o operă de reparaţie şi întărire.
Cetăţeni alegători, Nu ascultaţi glasul neputinţelor sterpe şi daţi la o parte pe dărmătorii fără ispravă. A trecut vremea proorocilor mincinoşi. Strângeţi într-o tabără energiile constructive. După voturile voastre va străluci iarăşi în faţa ţării obrazul Ardealului. OCTAVIAN GOGA, Ministru de Interne” (Ioan Lăcătuşu, Pagini regăsite. Din discursul electoral al lui Octavian Goga adresat ardelenilor, în anul 1926, în „Cuvântul Nou”, Anul XX, Nr. 5455, din 29 iulie 2009)
1926-1927. S-a construit clădirea Şcolii reformate superioară de fete, după proiectul arhitectului Kos Karoly (azi Grupul Şcolar „Kos Karoly”. (Torok Arapad, Ghid al municipiului Sf. Gheorghe, Sf. Gheorghe, 2009, p. 88)
1926-1927. La editura „Ancora” din Bucureşti apare manualul „Geografia judeţului Trei Scaune” pentru clasa II-a primară, de Aurelia Luca, institutoare, fostă invăţătoare la Şcoala de Aplicaţie, şi Vilgil Luca, institutor, director al Şcolii Primare nr. 1 Sf. Gheorghe, fost invăţător la Şcoala de Aplicaţie. (A.N. Covasna, Biblioteca documentară)
1926-1927. Din cuprinsul manualului „Geografia judeţului Trei Scaune” redăm legenda Băilor Şugaş: „De mult, de pe vremea când în aceste părţi venea mândru crai al Moldovei, Petru Rareş, s-a svonit că la locul numit Şugaş, e aur mult. S-au apucat oamenii să sape ca să scoată aurul. Au săpat într-un loc şi au dat de o apă, care nu era ca cea din puţ. Era cam acrişoară şi înţepa la limbă. Au săpat în alt loc şi aur n-au găsit. Aici din pământ a ieşit ceva care nu se vedea, dar care oprea răsuflarea la cei care săpau. Erau nişte gaze. Mulţi din cei care săpau acolo sufereau de câte o boală. Se zice că dăduseră fuga la săpat şi bolovani, când au auzit de aur. Apa şi gazele de acolo le-au făcut foarte bine şi muţi s-au vindecat. De atunci în fiecare vară vin la Şugaş bolnavi unii în cârji, să caute aur, adică sănătatea. Aşadar aur nu s-a găsit la Şugaş, dar cei ce merg bolnavi acolo să facă băi, găsesc sănătatea, care face mai mult ca aurul.(„Geografia judeţului Trei Scaune” pentru clasa II-a primară, de Aurelia Luca şi Vilgil Luca, Bucureşti, 1926-1927, p. 65)
1926-1928. Căminul Meseriaşilor din Sf. Gheorghe a luat fiinţă în anul 1926 ca o asociaţie de ajutor a meseriaşilor. Scopul acesteia era să acorde membrilor săi ajutoare în caz de boală sau de înmormântare, apărându-le interesele. (Îndrumător Arhivistic, p. 119, verso). În anul 1928 se înregistrează la Tribunalul Trei Scaune, ca persoană juridică. (ANC, Fondul Tribunalul Trei Scaune, Inv. nr. 6, u.a. 332/1928) (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
