Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1924. Prefectura aprobă cererea de majorare a taxelor de închiriere a sălii cinematografului orăşenesc, ca urmare a cererii adresate în acest sens: „Ca urmare a hotărârii Consiliului orăşenesc adusă în şedinţa ţinută, la 8 decembrie 1923, cu onoare Vă încunoştiinţăm că cinematograful orăşenesc va ţine săptămânal 3 reprezentaţiuni adică: mierciri, sâmbătă şi duminică, afară de aceasta şi în fiecare zi de sărbătoare. Având în vedere, că suntem siliţi a ne îngriji de acoperirea cheltuielilor mari cu renovarea sălii, plata curentului electric, vă rugăm să aprobaţi mărirea taxei de închiriere a sălii, pentru zilele în care nu se ţine reprezentaţiune cinematografică de la 2000 la 5000 lei pe zi”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 107/1924)
1924. În informarea Inspectoratului Şcolar Braşov adresată Ministrului Învăţământului referitoare la împotrivirea unor preoţi faţă de şcolile de stat, se menţionează: „Domnule Ministru, În judeţul Trei Scaune se face în toate comunele, o agitaţie sălbatică împotriva şcoalelor de stat, deşi acestea sunt cu limba de predare maghiară, făcându-se fel şi fel de presiuni asupra părinţilor, ca să nu–şi dea copiii „în şcolile valache”, ci în cele confesionale.” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 108/1924)
1924. Comunitatea israielită din jud. Treiscaune, cu sediul în Sf. Gheorghe, avea comunităţi filiale în Tg.Săcuilor, Baraolt şi Boroşneul Mare. Comunitatea, înfiinţată în anul 1848, avea statut de organizare în curs de aprobare, nu avea rabin şi era formată din „93 de capi de familie cu 360 de suflete”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 117/1924)
1924. Printr-un ordin al M.I., din 19 ianuarie 1922 „s-a pus în vedere care anume sărbători naţionale fixate prin Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 461 din 17 martie 1921 trebuiesc respectate şi ţinute de instituţiile publice şi întreprinderile particulare din judeţ, respectiv: I. oficierea de Te-Deumuri cu suspendarea serviciului: Unirea Principatelor (24 ian./6 feb.), Ziua Eroilor, Proclamarea Independenţei (10 mai); 2. aniversările şi onomasticile familiei regale la care se oficiază Te-Deum fără suspendarea serviciului. Programe pentru sărbătorirea: ziua naşterii Majestăţii Sale Regele Ferdinand I (24 ), şase ani de la realipirea Basarabiei la Patria Mamă (în 9 aprilie 1924), botezul Mântuitorului (în 6 ianuarie 1924), ziua de 24 ianuarie, sărbătoarea naţională de 10 mai, serbarea de aniversare a biruinţei de la Mărăşeşti din 19 august 1924 (excursie la Mărăşeşti cu un tren special), anul nou 1925. Elevii şcolilor minoritare erau obligaţi să participle la manifestările organizate de sărbătorile oficiale, fiecare la confesiunea sa. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 125/1924)
1924. Prefectura jud. Treiscaune primeşte buletine de informare, întocmite zilnic de Compania de jandarmi, referitoare la evenimentele care au avut loc în localităţile judeţului. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 129/1924)
1924. În judeţul Treiscaune funcţionau, pe lângă Despărţământul Central al ASTREI cu sediul în Sf. Gheorghe, încă trei despărţăminte: Tg. Secuiesc, Covasna şi Ozun. (Valer Moga, ASTRA şi societatea, p. 302)
1924. Unităţile hoteliere şi cele balneare întocmeau periodic tabele nominale privind turiştii cazaţi în staţiune. S-au păstrat asemenea tabele însoţite de regulamentul staţiunilor balneare ŞUGAŞ-BĂI, VÂLCELE, MALNAŞ – BĂI, „FORTYOGO” şi „BALVANOS”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 146/1924)
1924-1940 Demersuri pentru obţinerea terenului, a autorizaţiilor şi a fondurilor necesare pentru construirea unei biserici greco–catolice în Sf.Gheorghe. În Memoriul mitropolitului greco-catolic de BLAJ, VASILE SUCIU adresat Prefectului jud. Treiscaune, se solicită sprijin pentru repararea bisericilor greco-catolice din judeţ: „Domnule Prefect, Reîntorşi din vizitaţia canonică, făcută în parohiile noastre din judeţul pe care-l conduceţi, ne gândim cu multă durere la mizeriile şi lipsurile mari experiate (identificate-n.n.) în cele mai multe parohii. Ne gândim însă în aceeaşi vreme şi la bunăvoinţa şi la dragostea cu care am fost primiţi pretutindeni din partea administraţiei locale şi în deosebi din partea D-voastră D-le prefect, şi faptul acesta mângăitor ne umple de încredere şi de nădejde, că având şi pe mai departe sprijinul atât de preţios al Domniei Voastre, vom putea asana cu încetul toate rănile bisericilor noastre de acolo, care în aceeaşi vreme sunt şi răni nespus de dureroase ale vieţii româneşti din părţile acelea.
Din partea noastră, suntem gata să facem absolut tot posibilul, pentru a reface viaţa bisericii noastre în judeţul D.voastră, şi vom căuta să obţinem în scopul acesta şi pe viitor sprijinul puternic al guvernului ţării. Dumnevoastră d-le prefect, ne sunteţi însă mult mai aproape şi ajutorul pe care ni-l puteţi da, ne-ar fi nespus de binevenit. Cu toată încrederea Vă rugăm deci să binevoiţi a lua măsările ce veţi găsi de cuviinţă, ca în parohiile: Sfântu–Gheorghe, Aita Seacă, Arcuş, Ghelinţa, Ilieni, Boroşneul Mare, Poian, Lemnia, Lisnău şi Turia, pentru care am scris şi On. Consilieratului Agricol al judeţului D-voastră, spre a le exopera (asigura, acorda -n.n.) pământul necesar zidirii bisericilor respective, a caselor parohiale la loc potrivit şi de cinste – să ni se dea din partea comunelor politice, care pot să facă aceasta, lemne şi alt material la zidire, acordându-ne eventual ceva ajutor şi din fondurile judeţene centrale de care aţi dispune şi a căror menire ar permite sprijinirea bisericilor româneşti în acele părţi atât de înstrăinate pentru sufletul neamului nostru.
Fiind siguri, că şi D-Voastre D-le prefect veţi face tot ce vă stă în putere penntru a scoate la lumină bisericuţele noastre umilite şi pe alocurea chiar batjocorite de acum vă rog să binevoiţi a ne pune la timpul său în curent cu paşii ce-I veţi fi făcut în favorul nostru. Primiţi, Vă rog, Domnule Prefect asigurarea deosebitei stime ce vă păstrăm. Blaj, la 26 octombrie 1923, Arhiepiscop şi Mitropilit de Alba-Iulia şi Făgăraş, Dr. Vasile Suciu”. Răspunsul prefectului Izidor Rauca-Răuceanu, “Înalt Preasfinţite, La adresa Dv. nr. 5091 Avem onoarea a Vă comunica că din partea noastră s-a dat ordin Preturilor ca şi comunelor menţionate în adresa Dv să se dea tot sprijinul solicitat, intervenind totodată şi pe lângă Consilieratul agricol. În ceea ce priveşte ajutorul din fondurile acestui judeţ, încă ne vom da toată silinţa ca să putem ajuta biserica greco-catolică română, din localităţile menţionate, în cadrele posibilităţii.”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 525/1924)
1924. Tribunalul judeţean Treiscaune a aprobat statutele unor “societăţi, asociaţii, sindicate, reuniuni, federaţii, cluburi, cercuri, casinouri” care funcţionau în Sf. Gheorghe. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 188/1924); Cooperativa HANGYA. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 195/1924); Cooperativa de Consum. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 196/1924); Casinoul din SF. GHEORGHE. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 196/1924); Societătea Sportivă a Muncitorilor. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 198/1924); Reuniunea de Binefacere a Femeilor din Sf.Gheorghe. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 199/1924); Clubul Sportiv Concordia din Sf.Gheorghe. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 200/1924); Reuniunea Agricolă din Sf.Gheorghe. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 201/1924); Corul Maghiar din Sf. Gheorghe. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 202/1924); ?Statutul Pompierilor Voluntari din Sf.Gheorghe. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 203/1924); Asociaţia Comercianţilor şi a Tinerilor din Comerţ, din SF. GHEORGHE. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 204/1924).
1924. Este adoptată decizia privind eliberarea abonamentelor cu preţ redus la Cinematogrfaul din Sf. Gheorghe, pentru funcţionarii publici. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 247/1924)
1924. Primăria aprobă organizarea „unui festival de dans de către Cercul Studenţilor din Ţara Bârsei – Cluj-Napoca”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 251/1924)
1924. Este difuzată prevederea legală referitoare la recunoaşterea anilor de război, ca vechime pentru pensionarea funcţionarilor de stat. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 286/1924)
1924. Prefectul transmite hotărârea privind stabilirea sumei alocate primarului oraşului Sf.Gheorghe, pentru cheltuieli de protocol. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 315/1924)
1924. Primăria Sf. Gheorghe achită sumele reprezentând plata concertele susţinute de muzica militară, în parcul oraşului. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 322/1924)
1924. Organizaţia de îngrijire a orfanelor din Judeţul Trei Scaune, cu sediul în Sf. Gheorghe, Azilul ,,Stefania” întemeiat de Szentkereszt Stefania în oraşul Sf. Gheorghe. Societatea Vânătorilor din Sf.Gheorghe se înregistrează ca persoană juridică la Tribunalul Treiscaune. (ANC, Fondul Tribunalul Trei Scaune, Inv. nr. 6, dos. 115/1924, 116/1924, 126/1924)
1924. Lucrarea monografică-întocmită de Valer Moga- referitoare la Asociaţiunea ASTRA redă şi preocuparea Asociaţiunii pentru folosirea aparatelor de proiecţie, în activităţile culturale organizate în perioada interbelică: „Notele de conservatorism ideologic şi etic promovate de instituţiile româneşti ale culturii pentru popor nu au marcat aspectul utilizării unor mijloace tehnice, moderne la vremea lor. Skiopticonul spre pildă, aparat pentru proiecţia diapozitivelor, a fost prezent în activitatea unor despărţăminte ale „Astrei” încă din primii ani ai secolului XX. Aceste dotări au fost utilizate, cu o frecvenţă variabilă, în toate structurile teritoriale ale „Astrei”. Au raportat deţinerea şi punerea lor în valoare despărţămintele Hălmagiu, Beiuş, Almaş, Viştea, Dobra, Maramureş (Sighet), Mureş (Târgu Mureş), Reghin, Trei Scaune (Sfântu Gheorghe) şi Turda.” (Valer Moga, „ASTRA şi societatea”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003, p. 440-442)
1924. Primăria aprobă participarea oraşului Sf.Gheorghe la Expoziţia de industrie casnică de la București. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 3401924)
1924. În sala Primăriei oraşului Sf. Gheorghe are loc o serată, cu tombolă, organizată de către Asociaţia Fetelor Evreice, din Sf.Gheorghe. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 341/1924)
1924. Prefectura jud. Treiscaune dispune „inspectarea automobilelor în vederea cuprinderii lor în evidenţele oficiale”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 416/1924)
1924. Prefectura solicită tabele nominale cu membrii Gărzilor naţionale care au activat în localităţile judeţului în anul 1919. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 422/1924)
1924. În dosarul de pensionare a numitului ANDREI BARABA este prezentată activitatea acestuia ca funcţionar public până la sfârşitul lunei aprilie 1919, când în urma atitudinii solidare a tuturor funcţionarilor administrativi ai judeţului Treiscaune a fost silit a părăsi serviciul.” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 361/1924)
1924. Este aprobat şi afişat Statutul (regulamentul) de folosire a sălii festive a oraşului SF. GHEORGHE. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 368/1924)
1924. Prefectura jud. Treiscaune intervine în soluţionarea unor probleme litigioase apărute în primăria şi poliţia oraşului SF. GHEORGHE. În mai multe cazuri -se menţionează într-un document al primăriei- “Poliţia nu a luat în seamă măsurile stabilite de primăria oraşului pentru asigurarea ordinei publice”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 470/1924)
1924. Sunt publicate circularele referitoare la responsabilitatea autorităţilor locale de a sprijini deblocarea căilor ferate în caz de calamităţi naturale şi la obligaţia acestora de a respecta „repaosul duminical”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 477/1924 şi 478/1924)
1924. Prefectura primeşte spre conformare circulara prin care se dispune ca meseriaşii din vechiul Regat al României să beneficieze de acelaşi tratament nediscriminatoriu la angajare, la fel ca şi meseriaşii din ARDEAL şi BANAT. „Domnule Prefect, Ministrul Muncii, Cooperaţiei şi Asigurărilor Sociale prin adresa nr. 2960/1924 ne arată că, primeşte reclamaţiuni de la meseriaşii din vechiul Regat care au titlurile de capacitate profesională cerute de lege, că sunt împiedicaţi de a lucra în Ardeal şi Banat. Comunicându-Vă aceasta avem onoarea a vă împiedica să binevoiţi a lua dispoziţiile necesare, ca să se aplice meseriaşilor din vechiul regat acelaşi tratament profesional ca şi meseriaşilor care posedă titlurile de capacitate profesională eliberate de către autorităţile în drept din teritoriile alipite”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 492/1924)
1924. Este prezentat spre aprobare proiectul de construire a unui hotel-restaurant, în staţiunea ŞUGAŞ-BĂI. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 495/1924) (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
