Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1924 februarie 24. Apare Legea privind dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, urmată de regulamente de aplicare. (Istoria României în date, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1971, p. 329)
1924 mai 24. Este afişată „Publicaţiunea”, Poliţiei de Stat Sf. Gheorghe, prin care „se ordonă tuturor proprietarilor şi chiriaşilor care locuiesc în străzile Piaţa Regina Maria, Str. Carei, Bulevardul Ferdinand, Str. Regele Carol, Regina Elisaveta, Ştefan cel Mare, Cuza Vodă, Piaţa Avram Iancu, Str. D. Cantemir, Piaţa Unirii, str. Lascăr Catargiu, ca în ziua de 25 mai 1922, ziua aniversării eroilor morţi pentru patrie, de la orele 20 ½ până la 23, cu ocaziunea retragerii cu torţe, să-şi ilumineze toate ferestrele locuinţelor”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 247/1920, f. 2)
1924 iunie 7. Este adoptată Legea privind comercializarea şi controlul întreprinderilor economice ale statului, prin care acestea se împart în întreprinderi de interes general (CFR, PTTR, RMS, Atelierile Armatei etc.) şi care nu erau numai întreprinderi de stat şi celelate întreprinderi (minere, metalurgice, transport etc.), care puteau fi exploatate şi în asociaţie cu capitalul privat. (Istoria României în date, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1971, p. 329)
1924 iunie 23. Este adoptată Legea privind organizarea armatei, lege care prevedea durata serviciului militar activ şi în rezervă. (Istoria României în date, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1971, p. 329)
1924 iunie 26. Este adoptată Legea pentru învăţământul primar al statului (prin care se dă învăţământului primar o organizare unitară şi se prevede obligativitatea şi gratuitatea acestuia) şi a învăţământului normal primar (pentru pregătirea personalului didactic). Prin această lege învăţământul primar constituia prima treaptă a învăţământului şi cuprindea: şcoala de copii mici (grădiniţele de copii), şcoala primară, şcolile şi cursurile de adulţi şi şcolile speciale pentru copiii debili şi anormali educabili. (Istoria României în date, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1971, p. 329)
1924 august 1. Fondul arhivistic „Camera de Comerţ şi de Industrie Braşov – Oficiul Registrului Comerţului, aflat în păstrare la Arhivele Naţionale Covasna cuprinde şi dosarul societăţii Ioan Colan, fond din care am reţinut următoarele date: Cererea de înmatriculare a firmei la Registrul Comerţului. „Subsemnatul Ioan Colan, domiciliat în Sf.Gheorghe, str. Ştefan cel Mare nr.45, cer înmatricularea în registrul comerţului, cu următoarele menţiuni: Numele comercial (firma): Ioan Colan; Emblema: Trei stejari; Obiectul comerţului: exercitarea industriei de vânzare a mâncărurilor calde şi reci pe cont propriu”; data începerii comerţului: 1 august 1924”. Datele din Buletinul de înscriere la Biroul de populaţie: Colan Ioan, comerciant, vârsta 57 de ani, statura mijlocie, părul suriu (cărunt), ochi căprui, nasul normal, barba rasă, semne particulare „o cicatrice vindecată pe vîrful nasului, şi între spate o adunătură de carne foarte puţin observată”; vorbeşte limbile română şi ungureşte?, căsătorit cu Axente Elena. (ANC, Fond Camera de Comerţ şi Industrie Târgu-Mureş, Dos. 233)
1924 decembrie 10. Poliţia oraşului Sf. Gheorghe previne şi anunţă că a găsit afişate pe străzile de la periferia oraşului „manifeste incendiare comuniste”, din acelea care s-au mai găsit şi în alte oraşe din Transilvania, precum Cluj sau Oradea. (Îndrumător Arhivistic, p. 64).
1924. În bugetul oraşului Sf. Gheorghe, pe anul 1924 şi în anii următori, au fost prevăzute sumele aferente pentru „plata împrumuturilor datorate către bănci ungare”, împrumuturi contractate pentru următoarele obiective de investiţii: “apeductul” (reţeaua de alimentare cu apă potabilă a oraşului-n.n.), Şcoala Normală de Fete (azi Colegiul Naţional Mihai Viteazul), Liceul Szekeley Miko, “Depozitul de armăsari” – azi cazarma de Vânători de Munte, Abatorul, Orfelinatul de băieţi, Fondul Didactic al jud. Treiscaune. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 158/1933)
1924. În rapoartele periodice transmise Prefecturii jud. Treiscaune, de către poliţiile oraşelor SF. GHEORGHE şi TG. SECUIESC, referitoare la evenimentele deosebite petrecute în oraşele respective, de regulă se raportau date despre: respectarea programului de închidere a restauranelor, persoanele marcante sosite şi plecate din cele două oraşe, spectacolele şi manifestările publice, tăierile de animale în abatoare etc. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 4/1924)
1924. Prefectura jud. Treiscaune primea informări privind desfăşurarea conferinţelor administrative lunare. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 9/1924)
1924. Teatrul Naţional din Cluj a prezentat în Sf. Gheorghe, spectacolul cu piesa de mare succes „Sărutul morţii”, adaptare de dr. Aurel Vaina după Laic le Gauriadec. (Teatru Andrei Mureşan -10 ani, p. 12-16)
1924. Este publicată deciziei privind organizarea pe lângă şcoli a loturilor agricole şcolare şi numirea „pentru fiecare judeţ câte un învăţător agricol ambulant pentru îndrumarea învăţătorilor privind cultura zarzavaturilor, grădinăritul, pomăritul, stupăritul etc.” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 12/1924)
1924. Situaţiile privind resursele umane şi materiale existente (mobilizabile şi nemobilizabile), trimise periodic Cercului de Recrutare BRAŞOV cuprindeau informaţii despre: „populaţie, trăsuri, vite, produse agricole, fabrici, ateliere” etc. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 21/1924)
1924. Prefectura jud. Treiscaune şi primăriile din judeţ sunt atenţionate să achite costurile anunţurilor apărute în „Gazeta oficială a jud. Treiscaune” . (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 42/1924)
1924. La Prefectura judeţului Treiecaune au fost centralizate tabelele nominale, pe localităţile judeţului, privind „morţii, dispăruţii şi invalizii din primul război mondial.” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 46/1924)
1924. În Sf. Gheorghe au prezentat spectacole Teatrul „Regina Maria” condus de V. Bulandra, trupa artistică Petre Sturdza de la Teatrul Popular şi cea a lui Atanase (Tase) Moşoianu, toate din Bucureşti. (Teatrul Andrei Mureşan -10 ani, p. 12-16)
1924. Printr-un ordin al Ministerului de Interne a fost aprobată mărirea salariului primarului oraşului Sf. Gheorghe – IZIDOR RAUCA-RĂUCEANU. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 65/1924)
1924. În anul 1923, în jud. Treiscaune erau înregistrate în circulaţie 35 de autovehicole (23 turisme, 10 camioane şi 2 motociclete). (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 68/1924)
1924. Din tabelele nominale referitoare la deţinătorii de permis portarmă din jud. Treiscaune, rezultă următoarele date statistice: în Expozitura Pretorială Buzăul Ardelean – 63 de posesori, plasa Aita Mare-115, Plasa Tg.Secuiesc -84, Plasa Covasna -157, Plasa Sf.Gheorghe -97, total jud. Treiscaune -516. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 69/1924)
1924. Prefectul judeţului aprobă o „reprezentaţie cinematografică” în folosul personalului poliţienesc din Sf.Gheorghe, ca urmare a cererii adresate în acest sens de către Poliţia oraşului Sf. Gheorghe, document în care se menţionează: „Domnule Prefect, În vederea Sfintelor Sărbători, deoarece salariul pe luna decembrie a.c. a fost distribuit, faţă de scumpetea traiului şi greutăţilor familiale a întregului personal, personalul nostru nu numai că nu mai au nici un ban, dar unii sunt chiar lipsiţi şi de îmbrăcămintea de iarnă. Ne având cum să le vin în ajutor, pentru a nu intra în sărbători lipsiţi de toate mai ales că muncesc din greu, numărul lor fiind redus la mai puţin de jumătate din numărul prevăzut în buget. Şi pentru a nu fi expuşi tentaţiunei bacşişurilor, ce se obişnuiesc de sărbători, mai ales de anul nou, cu onoare vă rog să binevoiţi a ne autoriza să dăm o reprezentaţiune cinematografică în sala Teatrului primăriei, şi a le distribui suma de bani ce va rezulta.” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 71/1924)
1924. Sunt aduse la cunoştinţa publică prevederile legale referitoare la dobândirea naţionalităţii şi cetăţeniei române de către cetăţenii din provinciile care s-au unit cu ţara mamă, în anul 1918. Potrivit Regulamentului pentru constatarea naţionalităţii române, “numai românilor de origine din teritoriul fostului imperiu rus şi celelate teritorii alipite, li se cere o declaraţie de opţiune pentru naţionalitatea română. Persoanale de naţionalitate străină nu au nici o obligaţie legală de a face declaraţiuni pentru naţionalitatea română, asemenea declaraţii nu le sunt de nici un folos. Aceste persoane au obţinut de drept şi fără nici o formalitate cetăţenia română.” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 73/1924)
1924. Prefectura este informată despre activitatea Fundaţiei Culturale „Principele Carol”. Printre altele, în documentul primit se menţionează faptul că „Fundaţia a înfiinţat o secţie cinematografică al cărei scop este răspândirea culturii în toate straturile poporului nostru, prin reproducerea filmelor culturale, ştiinţifice şi naţionale, şi cum toate organele administrative sunt datoare să colaboreze la această operă de ridicare morală şi culturală, vă rog să binevoiţi a da un nemărginit concurs reprezentanţilor fundaţie”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 81/1924)
1924. Sunt afişate ordinele privind „propaganda religioasă nepermisă”, respectiv activitatea sectelor „adventistă, baptistă şi nazareană cu bani primiţi din străinătate pe căi lătularnice”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 82/1924)
1924. Prefectura solicită intensificarea măsurilor vizând înfăptuirea reformei agrare în localităţile judeţului Treiscaune. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 83/1924)
1924. Sunt afişate deciziile şi copiile de acte de stare civilă referitoare la “nimicirea căsătoriilor ilegale” (în mod deosebit a văduvelor de război). (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 87/1924)
1924. Din tabelele privind morile ţărăneşti existente în localităţile jud. Treiscune rezultă următoarele date: Sf. Gheorghe -4 mori, din care trei de apă şi una sistematică; Plasa Tg. Secuiesc -88 de mori (din care Cernat -27, Lemnia -24, Ojdula -13, Mereni -9, Breţcu şi Estelnic -4, Sânzieni -3, Dalnic -2, Catalina, Poiana Sărată şi Ghelinţa -câte una); Plasa Aita Mare -45 ?(Aita Mare -5, Belin- 16, Căpeni -1, Araci -3, Vâlcele -una, Baraolt -2, Aita Medie 5, Hăghig -1, Aita Seacă -5, Băţanii Mari -2, Bodoş -1, Valea Zălanului -2, Arini -1) Covasna -18 mori, Surcea -8, Zagon -1. Total – 125 de mori. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 90/1924)
1924. Prefectura face demersuri pentru acordarea de ajutoare financiare unor biserici ortodoxe române „sărace” din judeţ. Preotul Iosif Popovici din Sf. Gheorghe, în 17 martie 1924, mulţumeşte Prefectului judeţului Vicenţiu Rauca-Răuceanu, “pentru interesul şi dragostea ce o arătaţi bisericii noastre lipsite de fonduri”. În 12 iunie 1924, subprefectul judeţului Treiescaune, dr. Grigore Păltineanu, informează Consistoriul Arhidiecezan Ortodox Român din Sibiu, că în “bugetul judeţului a fost prevăzută suma de 20.000 lei pentru “ajutorarea bisericilor sărace din judeţ”, sumă care a fost virată parohiilor ortodoxe române din: Sf. Gheorghe, Lunca-Chichişului (Calnicului -n.n.), Chichiş, Dobârlău, Poiana Sărată şi Oficiul Protopopesc Oituz (cu sediul la Tg. Secuiesc -n.n.). În 3 iulie 1924, subprefectul Păltineanu primeşte din partea Mitropoliei din Sibiu o adresă în care se menţionează: „Luând cu plăcere act de raportul D-Voastre din 12 iunie a.c., prin care ne aduceţi la cunoştinţă, că aţi votat pe seama bisericilor noastre din Treiscaune suma de 20.000lei -primiţi domnule subprefect- pe lângă binecuvântarea noastră arhierească şi mulţumita noastră. Al Dtale de bine voitor, Nicolae Bălan, arhiepiscop şi mitropolit”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 91/1924)
1924.Conform informaţiilor referitoare la “statistica demografică a comunelor”, în anul 1923, în judeţul Treiscaune, s-au înregistrat următoarele date demografice: căsătorii -1183, din care, după religie, 845 reformaţi, 753 romano-catolici şi 615 ortodocşi; divorţuri -73; născuţi vii 4253 (2152 băieţi şi 2100 fete); 2613 decedaţi (1368 bărbaţi şi 1245 femei). În luna august 1924, în jud. Treiscaune s-au născut 334 persoane (149 băieţi şi 185 fete) şi au murit 222 peroane (114 bărbaţi şi 108 femei.). Decedaţii sunt grupaţi pe categorii de vârstă. Indicatorii demografici poartă amprenta consecinţelor primului război mondial. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 101/1924) (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
