Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1922. Prefectura a primit oferta de cumpărare a cărţilor „Curs de gramatică metodică” şi manualul de „Conversaţie maghiaro-română întocmite de Dr. Gh. Ivanovici şi apărute la „Minerva”, Institut de Literatură şi Tipografie. Societate pe Acţii din Cluj. Conţinutul acestor manuale -se menţionează în ofertă- “este foarte bogat şi la scrierea lor s-a utilizat numai limba literară română. Amblele sunt necesare pentru toţi funcţionarii unguri, rămaşi în serviciul Statului român şi pentru toţi care doresc a învăţa limba literară română.” (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 818/1922)
1922. În ordinul circular referitor la ridicarea nivelului artistic al instituţiilor de cultură, se solicita comunicarea unor date despre „ce sume s-au dat în ultimii 10 ani pentru arta şi industria casnică şi pentru serbările încoronării”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 819/1922)
1922. Prefectura a centralizat datele din tabele nominale referitoare la cetăţenii români care au fost arestaţi sau au avut de suferit, din partea autorităţilor maghiare, în perioada 1916-1918. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 829/1922)
1922. Prefectura jud. Odorhei solicită efectuarea unei colecte în vederea strângerii de fonduri pentru ajutorarea cetăţenilor care au avut de suferit în urma unei ploi cu grindină. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 831/1922)
1922. Prefectura jud. Treiscaune dispune implicarea autorităţilor publice locale în aplicarea amenzilor prevăzute de lege pentru absenţele şcolare. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 841/1922)
1922. Dr. IOAN POPA este numit în Comisia de Disciplină, post rămas vacant în urma numirii dr. Vicenţiu Rauca-Răuceanu, în funcţia de prefect al judeţului Treiscaune. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 842/1922)
1922. În Monitorul oficial al jud. Treiscaune sunt publicate hotărârile de numire a noi membri în Comisia Spitalului Judeţean şi în cea a Casei Cercuale, în urma numirii dr. Grigore Păltineanu, în funcţia de subprefect. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 843/1922)
1922. Este aprobată pensionarea numitului ARON POPARADU, preşedintele Sedriei Orfanale a judeţului Treiscaune. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 845/1922)
1922. Este adus la cunoştinţă publică ordinal circular referitor la încasarea poliţelor de asigurare dela Societăţile de Asigurare din Ungaria. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 851/1922)
1922. Prefectul judeţului Treiscaune este de acord cu propunerea de organizare a unui Congres naţional al reprezentanţilor tuturor judeţelor din ROMÂNIA. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 859/1922)
1922. Primăria sprijină cazarea în Sf.Gheorghe, a unui grup de excursionişti format din profesori din judeţul Constanța. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 867/1922)
1922. Este transmis în teritoriu ordinul circular referitor la sistarea tăierilor necontrolate a pădurilor. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 869/1922)
1922. Răspunsul prefectului la adresa referitoare la eventualele distrugeri ale monumentelor maghiare, după decembrie 1918, este următorul: „În judeţul Treiscaune, nu avem monumente distruse şi nici monumente ridicate şi duse în Ungaria.” (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 870/1922)
1922. Este afişată următoarea scrisoare de intenţie primită la Prefectură: „Stimate Coleg! Advocaţii şi magistraţii din Ardeal şi Banat nu au nici un organ care să apere interesele lor şi care să le dea informaţiunile de care au nevoie. În starea haotică a dreptului nostru, cu drept cuvânt advocaţii şi magistraţii se plâng de o generală nesiguranţă de drept. Sunt în vigoare o mulţime de legi din vechiul Regat, extinse asupra Ardealului şi Banatului dar nepublicate şi necunoscute aici; legile noi nu ţin socoteală de cele vechi; sunt în vigoare multe ordonanţe şi deciziuni ministeriale pe care aproape nimeni nu le cunoşte; nici chiar cele publicate zilnic nu pot fi cunoscute, pentru că “Monitorul Oficial” este redactat aşa că s-ar cere zilnic ceasuri întregi pentru a-l citi numai. În astfel de împrejurări am hotărât să scoatem cu începere de la finele lui August 1922 o revistă juridică cu totul practică, al cărui scop este: 1. să fie un indicator practic pentru toate chestiunile juridice; 2. să dea rezumate regulate asupra tuturor legilor şi ordonanţelor noi; 3. să publice articole cu totul practice; 4. să publice toate plângerile obiective şi subiective ale advocaţilor şi magistraţilor şi să apere interesele lor; 5. să dea rezumate asupra practicei judecătoreşti. Revista va avea un contact viu şi continuu cu cititorii şi se va orienta numai după trebuinţele şi interesele lor….Revista va avea trei părţi. Revista de drept, redactată de Ştefan Laday, consilier; Revista advocaţilor şi magistraţilor, redactată exclusiv de advocaţi; Revista de Finanţe, redactată de C. Simionescu, director general de finanţe, Cluj. Revista va purta titlul comun Revista de drept şi finanţe şi va apărea bilunar. Avem de gând să scoatem o ediţie română şi una maghiară”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 936/1922)
1922. Prefectura trimite la primăriile subordonate următoarea circulară: „Domnule Prefect, Dl Ministru de Interne din Bucureşti a admis, ca în teritoriul administrat de noi să se înfiinţeze cu începere de la 1 septembrie (eventual 1 octombrie) 1922 un curs administrativ pentru pregătirea candidaţilor de notar communal. Având în vedere nevoia de unele date necesare cu înfiinţarea cursului amintit Vă invităm să publicaţi imediat în Gazeta Judeţului cât şi în jurnalele ce eventual apar în judeţul Dv, astfel: “Tinerii, care doresc a se decide carierei notariale comunale şi a-şi însuşi calificaţia necesară, vor înainta până la 20 august 1921 cererile instruite cu următoarele documente: certificate şcolare; certificate communale despre: moralitate, cetăţenie, naţionalitate, limbi vorbite, situaţia militară, situaţia materială; certificate despre practica administrativă. Cursul va dura 9 luni. Indivizii cu etate de peste 40 de ani nu se primesc la curs”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 997/1922)
1922. Revizoratul şcolar al jud. Treiscaune a convocat „membrii corpului didactic primar şi al grădiniţelor de copii titulari şi provizorii, atât de la secţia română cât şi de secţia maghiară a şcolilor de stat, pentru zilele de 10-11 septembrie 1922. În programul conferinţei s-au prezentat temele: „Grădiniţele de copii din Ardeal şi din Vechiul Regat” Studiul comparativ. Au fost abordate probleme precum: „etatea copiilor la intrare, obligativitatea, programa, regulamente, vacanţe, legătura cu şcoala primară, recrutarea şi pregătirea personalului didactic, organele de control ş.a”. „Şcoala primară din Transilvania şi din Vechiul Regat”. Studiul comparativ. Au fost dezbătute probleme precum: „etatea copiilor la intrare, durata cursurilor, programa, învăţământul alternativ, şcoala model etc”. „Cursurile complementare din Vechiul Regat şi Şcolile de repetiţie generale, economice din Transilvania”. Studiul comparativ. „Învăţământul normal”, “Controlul învăţământului primar şi normal”, “Mişcarea pedagogică literară mai nouă, română şi străină”, “Expozeul revizorului şcolar asupra învăţământului primar din judeţ”, “Eventuale propuneri indepentente”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1013/1922)
1922. La Prefectura jud. Treiscaune s-a primit următoarea scrisoare: „Domnule Subprefect! În baza concursului Dv. publicat în „Gazeta Oficială” a judeţului Treiscaune sub no. 11204/1922, privitor la postul de primnotar I judeţean, la subprefectura judeţului Treiscaune, vă rog cu onoare să prezentaţi şi cererea mea dl Ministru de Interne. Motive: 1. Posed limba statului în grai, cât şi în scris în mod perfect, despre care împrejurare v-aţi convins atât Dvs cât şi toţi superiorii mei. Nimeni din judeţul acesta -de naţionalitate maghiară- nu posedă limba română, în aşa măsură ca mine, deoarece eu nu din silă, ci din dragostea limbii am învăţat limba română, încă în regimul unguresc, pe când nimeni din unguri nu s-a folosit de limba română. 2. Posed o calificaţie …Sunt doctor în drept şi în ştiinţele de stat; 3. am serrviciul de stat, 8 ani; 4. Pe când s-a preluat Imperiul Român, eu singur am fost dintre funcţionarii maghiari, care nu am refuzat depunerea jurământului de fidelitate faţă de Statul Român, ci de la sine m-am prezentat şi am depus jurământul, rămânând în serviciul României Mari; 5. Sunt de 45 de ani….; 6. Deşi sunt de naţionalitate secui, nu numai cu populaţia secuiească, ci şi cu populaţia română am o cunoştinţă foarte favorabilă, în acest judeţ, astfel încât cunoscând viaţa şi situaţia poporului, mai în mod avantajos le-aş putea rezolva acuzele ivite….8. În fine mă provoc la suferinţele mele, pe care le-am purtat în vremurile pe când s-a clădit România Mare, şi pe care am fost silit a le suporta din partea ungurimei de aici, pentru că n-am refuzat depunerea jurământului, ci am rămas şi mai departe în serviciul statului nou…”.(ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1102/1922)
1922. Este comunicată celor interesaţi decizia „privind acordarea unui ajutor lunar provizoriu „vardiştilor” dela Poliţia de Stat”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 895/1922)
1922. Este afişat ordinal circular privind interzicerea intrării în ţară a ziarului SZOBODZA, tipărit în limba maghiară în KOSICE, CEHOSLOVACIA. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 898/1922)
1922. Prefectul judeţului primeşte cererea de acordare a unor scutiri funcţionarilor publici, care servesc masa la restaurantele din oraşul Sf.Gheorghe. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 927/1922)
1922. Prefectura înaintează Ministerului de Interne tabelele nominale privind „străinii stabiliţi în localităţile judeţului, de la data de 15 iulie 1914”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 931/1922)
1922. Este înregistrată telegrama prin care se transmite ordinul conform căruia prefecturile nu mai aveau voie să aprobe apariţia unor noi ziare, fără avizul Ministrului de Interne. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 934/1922)
1922. Prefectura aprobă mărirea sumei destinate „fondului de câini”, din cadrul bugetului Serviciului sanitar-veterinar. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 948/1922)
1922. Este afişat ordinul circular prin care se dispune ca invalizii să nu se mai deplaseze la București, pentru obţinerea ajutoarelor, ci să se întocmească şi să se înainteze documentaţiile respective de către prefecturile judeţene. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 949/1922)
1922. Este difuzat ordinul circular al Ministerului de Interne, prin care se dispune identificarea muncitorilor calificaţi disponibili care vor să lucreze la construirea sediului Ministerului Sănătăţii Publice, al Muncii şi al Ocrotirilor sociale. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 965/1922)
1922. Este adus la cunoştinţa publică ordinul prin care se aduce la cunoştinţă publică înfiinţarea în Sf.Gheorghe, a unui „ambulatoriu policlinic” care acordă consultaţii şi medicamente gratuite tuturor bolnavilor din judeţ „atinşi de boale de sânge şi boale lumeşti”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 969/1922)
1922. Prefectura transmite în teritoriu ordinul privind participarea locuitorilor la lucrările de reparare a şoselelor naţionale şi judeţene. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 976/1922)
1922. Este afişată publicaţia Şcolii de Instrucţie a Infanteriei prin care este adus la cunoştinţă publică zilele când au loc trageri în Poligonul armatei, din Sf. Gheorghe. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 986/1922)
1922. Prefectura afişează ordinul prin care se interzice juriştilor care ocupă funcţii publice de a pleda în procese contra Statului Român. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 996/1922)
1922. Directorul Cursului de Informaţii al căpitanilor aspiranţi la gradul de maior, a trimis prefectului jud. Treiscaune, următoarea adresă: „Urmând ca detaşamentele de trupă ataşate acestui curs să părăsească regiunea Sf. Gheorghe, am onoarea a vă ruga să binevoiţi a dispune să se aducă la cunoştinţa populaţiei, faptul că orice reclamaţie are de făcut, să o facă până joi 7 septembrie inclusiv”. Din răspunsul tuturor pretorilor, rezultă cu nu au existat astfel de reclamaţii. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1012/1922)
1922. Prefectura transmite în teritoriu ordinul privind vânzarea cu prioritate a loturilor de casă invalizilor, văduvelor şi orfanilor de război. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1029/1922)
1922. Cererea de angajare a juristului VALER POP, în funcţia de primpretor la pretura plăşii Sf.Gheorghe, este însoţită de certificatul de serviciu eliberat de pretura Mediaş, document în care, printre altele, se spune:
„În anul 1914 a fost chemat sub arme făcând războiul până în luna mai 1917 când a căzut în prinsoare italiană. În Italia a fost unul din organizatorii legiunii române, reîntorcându-se cu Regimentul I Horea al acelei legiuni”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1034/1922)
1922. Primarul oraşului Sf.Gheorghe acceptă primirea sumei de 50 000 lei, în locul celor 100 de vite care trebuiau livrate de comerciantul braşovean Dumitru Stinghe. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1039/1922)
1922. Prefectura se implică în soluţionarea cererii numitului Louis Cosma, „bărbier” în Sf.Gheorghe, prin care solicită informaţii despre fratele său Ştefan Cosma, domiciliat în America. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1063/1922)
1922. Este transmis ordinul referitor la modalităţile de rechiziţionare a lemnelor pentru Armată. În document, “se recomandă delegaţilor Comandamentului, ca să procedeze cu tact şi să înlăture reclamaţiile ce eventual ar fi înaintate”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1071/1922)
1922. Prefectura a centralizat şi trimis la Bucureşti informaţiile biografice ale conducerii administraţiei publice locale, în vederea întocmirii Albumului Comemorativ al Încoronării Regelui Ferdinand şi Regina Maria,la Alba Iulia, în 2/15 octombrie 1922. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1085/1922)
1922. Printr-un ordin circular Prefectura solicită primăriilor să se implice în „cercetarea frecvenţei elevilor din şcolile judeţului”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1088/1922)
1922. Este înregistrată cererea lui Ilarie Aleman, prin care renunţă la funcţia de şef biroula Prefectura judeţului, pentru postul de profesor de limba română la Şcoala Medie de Stat din Sf.Gheorghe. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1090/1922)
1922. Este difuzat în teritoriu ordinul privind rezolvarea conflictele de muncă dintre patroni şi lucrători. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1105/1922) (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
