Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1922. În ordinul circular privind sărbătorirea zilei de 1 Mai, se dispune : „Nu se va permite să se facă manifestaţiuni de stradă, parcurgerea în cortegiu a stradelor oraşului, nici inscripţii pe placarde socialiste sau steaguri roşii, acestea neputând fi purtate nici chiar individual. Se va permie însă petreceri câmpeneşti, sub cerul liber. …La locul de petrecere nu se va permite să se ţină întruniri şi nici să nu se facă manifestaţiuni…” (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 617/1922)
1922. Este adus la cunoştnţa publică ordinul referitor la tipărirea publicaţiilor afişate în spaţiul public, în care se precizează: „Atunci când se fac în mai multe limbi…tipărirea în toate limbile să se facă cu caractere de aceleaşi dimensiuni, căutându-se ca şi traducerea să fie exactă şi redactată corect”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 624/1922)
1922. În anul 1922, în administraţia judeţeană lucrau 71 funcţionari, după cum urmează: 25la Prefectura jud. Treiscaune, 13la Sedria orfanală, 11la Pretura Sf. Gheorghe, 10 la cea dela Tg. Secuiesc, 7la Covasna şi 5la Aita Mare. Murvay Andrei era subprefect, Grigore Păltineanu, primnotar I, Poparadu Ioan conducea Sedria orfanală, Dr. Vicenţiu Rauca era pretorla Sf. Gheorghe, Andraşy Albertla Tg. Secuiesc, Baternay Alexandrula Covasna şi Nicolae Râmbeţiula Aita Seacă. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 634/1922)
1922. Direcţia Administraţiunii Ţinuturilor Alipite şi Unificării Administrative, din cadrul Secretariatului de Stat de pe lângă Ministerul de Interne, înştiinţează Prefectura despre donarea a şase pachete cu cărţi româneşti de propagandă naţională. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 642/1922)
1922. Este afişat programul vizitei Mitropolitului NICOLAE BĂLAN, în jud. TREISCAUNE, şi a sfinţirii bisericii ortodoxe din SF. GHEORGHE, după terminarea lucrărilor de reparaţie a stricăciunilor provocate în timpul primului război mondial. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 651/1922)
1922. Prefectul propune acordarea unei subvenţii Clubului Sportiv „Concordia”, din Sf.Gheorghe, club înfiinţat cu un an în urmă. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 656/1922)
1922. Funcţionari Prefecturii care se ocupau de întocmirea situaţiilor statistice erau funcţionarii Direcţiei Generale ai Statisticii, în teritoriu. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 658/1922)
1922. Este adus la cunoştinţa publică ordinul referitor la demersurile ce trebuiesc întreprinse de foştii cetăţeni austro-ungari, deveniţi cetăţeni români, pentru recupearea depunerilor băneşti la băncile austro-ungare. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 661/1922)
1922. Prefectura este informată despre ordinele şi deciziile privind aplicarea tratatului de pace cu Austria referitoare la transferarea în proprietatea statului român a întreprinderilor de utilitatea publică. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 672/1922)
1922. Este afişată decizia privind aprobarea efectuării unei colecte publice în scopul achiziţionării unui clopot, de către Parohia reformată din Sf. Gheorghe. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 677/1922)
1922. Se aprobă înfiinţarea, finanţarea şi editarea ziarului „SZEKELY UJSAG”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 676/1922)
1922. Pe baza Legii pentru încurajarea culturii pământului prin mijloace mecanice (…) „se înfiinţează Comisia judeţeană pentru Motocultură”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 689/1922)
1922. Prefectura trimite în teritoriu ordinul privind interzicerea distribuirii calendarului „Az idok Jelei” (Semnele vremii) editat la Budapesta. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 690/1922)
1922. Prefectul dispune soluţionarea reclamaţiei fostului primar al oraşului Dr. ZAHARIE CRIŞAN, privind repararea străzii pe care locuieşte acesta, respectiv str. Simion Bărnuţiu. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 706/1922)
1922. Potrivit prevederilor ordinului privind îmbunătăţirea comerţului cu lapte şi derivatele acestuia, comercianţii, inclusiv cei ambulanţi, trebuiau să aibă autorizaţii din partea medicilor veterinari. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 709/1922)
1922. Primarul sprijină efectuarea unei excursii în Ardeal, inclusiv în Sf. Gheorghe, a unui grup de 50 de elevi şi 5 profesori de la Şcoala Comercială din Galați. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 722/1922)
1922. În ordinul referitor la autorizarea jocurilor de noroc, se precizează: „Faţă de numeroasele cereri ce se primesc la Minister (de Interne -n.n.), pentru autorizări de cluburi, în care să se joace cărţi şi diferite alte jocuri la noroc, avem onoarea a vă ruga să puneţi în vedere tuturor persoanelor care solicită intervenirea la Minister, pentru aprobarea statutelor şi aprobarea unor asemenea cluburi, că nu numai că nu li se acordă asemenea aprobări, dar Ministerul interzice ca în staţiunile balneare şi climaterice să funcţionaze asemenea localuri, urmărind pe toţi aceia care vor contraveni acestei dispoziţiuni, luând în acelaşi timp măsuri disciplinare contra autorităţilor care au autorizat funcţionarea lor”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 723/1922)
1922. Prin circulara referitoare la activitatea Direcţiei Sanitar Veterinare Judeţene, se aprobă participarea la şedinţele conducerii instituţiei respective a reprezentanţilor unor asociaţii neguvernamentale a invalizilor, văduvelor şi orfanilor de război. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 726/1922)
1922. În ordinul circular privind încetarea tuturor detaşărilor funcţionarilor poliţişti, se dispune: „Am onoarea a vă încunoştiinţa că Ministerul, în urma controalelor efectuate a constatat că, multiplele detaşări de personal poliţienesc, dintr-o localitate în alta necesită cheltuieli de transport şi diurnă, cheltuieli ce se urcă la o sumă considerabilă pe seama Ministerului de Interne. În consecinţă, a hotărât ca pe ziua de 15 iunie a.c. să revină asupra tuturor detaşărilor, urmând ca fiecare funcţionar poliţienesc, să treacă la postul unde este titular.” (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 728/1922)
1922. Este adusă la cunoştinţa publică oferta pentru cumpărarea lucrării „Colecţiunea în modeluri pentru secretarii urbani, comunali şi cercuali”. În documentul menţionat se spune: „Domnule Subprefect! Cu titlul de Colecţiunea în modeluri pentru secretarii urbani, comunali şi cercuali, dr. Szaboet, preşedinte de tribunal în pensie şi dr. Koşa J., profesor de colegiu, vor da în curând în tipar o operă în limba română şi ungară, care va umple un gol în administraţia noastră. Am examinat şi am cercetat manuscrisul acestei opere şi m-am convins că aceasta surprinde în sine modelurile privitoare la toate lucrările oficioase şi private ale secretarilor, referitoare la cauzele comunale, urbane, de reprezentanţă, administrarea averii, contabilitate, poliţie de câmp, serviciul sanitar-veterinar, de tutelă, spital, paşaport, matricolă, procedură judiciară comunală, matrimoniale, de monopol, industriale, de adopţiune, succesorale, finaciare şi toate actele judiciare aparţinătoare la lucrările private.” (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 729/1922)
1922. Este difuzat ordinul circular referitor la desfăşurarea adunărilor bisericeşti de către „confesiunile recepte”, document în care se precizează: „În baza adresei Ministerului Cultelor şi Artelor…avem onoarea a vă ruga să binevoiţi a lua stricte dispoziţiuni ca următoarele confesiuni şi anume: ortodoxă orientală, greco-catolică, romano-catolică, reformată (calvină), luterană, unitariană şi israelită (mozaică) care potrivit dispoziţiilor legale în vigoare în Ardeal, Banat şi celelalte ţinuturi de sub fostul imperiu maghiar, urmează să fie considerate confesiuni recepte, să-şi poată ţine adunările lor bisericeşti prevăzute în legile (statutele lor de organizare) fără nici o autorizare prealabilă din partea autorităţilor poliţieneşti şi administrative”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 735/1922)
1922. Este comunicată, celor interesaţi, hotărârea referitoare la micşorarea impozitelor unor parohii reformate care sprijină şcolile de stat. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 749/1922)
1922. Autorităţile locale sunt invitate să participe la adunarea generală de modificare a componenţei Comitetului Şcolar al Şcolii Normale de Fete, din Sf,Gheorghe. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 754/1922)
1922. Pe baza ordinelor superioare, Prefectura dispune să fie întocmite tabele nominale referitoare la persoanele din jud. Treiscaune care au dobândit cetăţenia română (indigenatul), după 18 noiembrie 1918. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 768/1922)
1922. În ordinul circular referitor la controlul sever al filmelor proiectate în cinematografele orăşeneşti, se menţionează: „Ministerul de Interne, Domnule Prefect, Cinematograful, în primii ani de funcţionare, a fost folosit ca un foarte bun mijloc de educaţie cetăţenească. În special în şcoli, el a complectat, în mod admirabil, metoda intuitivă, proiectând scene din viaţa plantelor, a animalelor şi chiar din istoria popoarelor. În ultimul timp însă, odată cu perfecţionarea şi comercializarea cinematografului, el a pierdut caracterul său educativ. În goana nebună după câştiguri mari, societăţile cinematografice au editat filme menite să aţâţe patimele şi să aprindă imaginaţia, în special a tinerilor şi oamenilor simpli. Astfel sunt filme care priectează scene de desfrâu şi isprăvi rafinate banditeşti. Efectul acestor filme nu a întârziat a se produce şi nu sunt isolate cazurile în care firi impresionabile şi uşoare, sub stăpânirea scenelor văzute pe pânză, au căutat să acţioneze în viaţa reală, potrivit acelor scene. Un interes de ordin educativ şi în special menţinerea ordinei şi siguranţei statului ne îndreptăţeşte să luăm cele mai grabnice măsuri pentru împiedicarea proiectării unor asemenea filme. În acest scop am onoarea a vă ruga să binevoiţi a veghea ca cinematografele din oraşele judeţului Dvs. să nu mai priecteze filme reprezentând scene de desfrâu şi isprăvi banditeşti”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 772/1922)
1922. Este transmis în teritoriu ordinul circular privind elaborarea unui proiect de statut unic al funcţionarilor publici. În document se menţionează: „În vederea elaborării unui proiect de statut unic al funcţionarilor publici din România întregită (funcţionarii Statului, judeţelor, comunelor şi aşezămintele de binefacere sub controlul statului), avem onoarea a vă ruga să binevoiţi a da ordine serviciilor depinzând de Dvs., să completeze cât mai repede şi cu perfectă exactitate, formularele ce vă trimtem odată cu prezenta. Formularele sunt atât de clar alcătuite, încât cu cea mai mare uşurinţă se pot complecta, fără a da naştere la vre-o interpretare greşită. Vă invităm deci ca datele ce ne vor fi trimise să fie supuse unui control riguros şi să se ia măsuri ca să nu se lipsească nici o autoritate netrecută în formular.” Prefectura jud. Treiscaune trasmite Ministerului „tabelele statistice cu funcţionarii primăriilor oraşelor Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc şi de la spitalele judeţene”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 801/1922, f. 1 şi 8)
1922. Este transmis în teritoriu ordinul circular referitor la formularea propunerilor de angajare a funcţionarilor publici, numai în limita posturilor prevăzute în organigramele aprobate. „Domnule Subprefect –se spune în adresa de înaintare– pentru ca Ministerul să se poată pronunţa asupra propunerilor de numiri sau înaintări în cazul personalului oraşelor cu municipiul sau cu consililiul, vă rugăm să nu mai faceţi recomandări decât normativului de salarizare publicat în Gazeta Oficială no. 69/70 din 25 noiembrie 1919, arătându-se în acelaşi timp dacă postul este prevăzut în bugetul definitiv, la ce articol bugetar şi cu ce salariu”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 775/1922)
1922. Potrivit prevederilor ordinului privind încasarea impozitului de lux şi pe cifra de afaceri, taxa timbrului de asistenţă socială se desfiinţează, fiind înglobată în impozitul pe lux şi cifra de afaceri. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 802/1922)
1922. Este afişat ordinul circular referitor la interzicerea reprezentaţiilor de telepatie. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 810/1922) (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
