Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1922. Este transmis în teritoriu ordinul circular referitor la obligaţia instituţiilor publice din România de a purta corespondenţă cu instituţii şi societăţi din străinătate, numai prin intermediul Ministerului de Externe. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 283/1922)
1922. Prefectul transmite primăriilor din judeţ, ordine şi decizii referitoare la respectarea sărbătorilor oficiale; sunt enumerate 19 sărbători religioase şi naţionale, pe stil vechi. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 312/1922)
1922. Prefectul eliberează un „certificat oficial” prin care se adevereşte că doctorul FOGOLYAN KRISTOFeste medic director al Spitalului Judeţean din Sf. Gheorghe. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 332/1922)
1922. Printr-o telegramă, înregistrată la Prefectura jud. Treiscaune, se comunică ordinul Ministerului Cultelor şi Artelor referitor la posibilitatea organizării „spectacolelor şi reprezentaţiilor de orice fel”, cu excepţia ajunului Bobotezei şi a zilelor din săptămâna mare, premergătoare Paştelui. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 365/1922)
1922. Prefectura trasmite primarului oraşului ordinul referitor la obligaţia funcţionarilor publici de a participa la serviciul divin organizat de Biserica ortodoxă, cu ocazia sărbătorilor naţionale, indiferent de confesiunea acestora. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 368/1922)
1922. Este adus la cunoştinţă ordinul circular referitor la obligaţia servitoarelor de a efectua controlul ginecologic, înaintea angajării la un alt patron, în scopul prevenirii răspândirii bolilor venerice. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 380/1922)
1922. Prefectul jud. Treiscaune aprobă plata cheltuielilor de şcolarizare pentru elevele ANA ŢÂNŢĂREANU şi MARIA VEREGUŢ trimise la cursuri de calificarela Atelierul „Ţesătoria”, din BUCUREŞTI. Condiţiile de selecţionare erau: să fie de naţionalitate română, să nu fie trecute de 14 ani, să fie sănătoase. După terminarea cursului de patru ani, să rămână în judeţ unde să deschidă un atelier „pentru propaganda şi dezvoltarea ţesăturilor naţionale”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 394/1922)
1922. Este transmis în teritoriu ordinul circular al Ministerului de Interne referitor la nulitatea actelor publice pe care sunt aplicate ştampile, în limba maghiară, cu conţinut iredentist: „Ungaria ciuntită nu e ţară”, sau „Ungaria întregită e un rai”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 404/1922)
1922. Este afişat ordinul circular al Ministerului de Interne referitor la depunerea jurământului la ocuparea funcţiilor publice, conform textului: „Jur în numele lui Dumnezeu şi declar pe onoarea şi conştiinţa mea, credinţă MAJESTĂŢII SALE REGELUI, Dinastiei sale şi Constituţiunii Ţării mele, de a aplica legile şi a mă conforma ordinelor. Aşa să-mi ajute Dumnezeu.” (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 405/1922)
1922. Este aprobată decizia referitoare la încadrarea ca funcţionar a numitului CONSTANTIN SĂCUIU, „unul dintre cei mai inteligenţi, cinstiţi şi vechi funcţionari români din administraţia judeţeană centrală”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 410/1922)
1922. Prefectura transmite ordinul circular referitor la „stabilirea pensiunei pe seama urmaşilor funcţionarilor judeţeni, orăşeneşti şi comunali care au denegat jurământul de fidelitate la preluarea imperiului către Statul român”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 411/1922)
1922. Prefectura primeşte oferta referitoare la achiziţionarea lucrării Dicţionarul Transilvaniei, vol.I, II şi III. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 415/1922)
1922. Primăria sprijină găzduirea elevilor Liceului Naţional din IAŞI afaţi în excursie în zonă. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 424/1922)
1922. Prefectura primeşte solicitarea de a asigura un local corespunzător pentru funcţionarea Consilieratului Agricol. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 427/1922)
1922. Este făcut public ordinul circular al Consiliului Dirigent, referitor la plata despăgubirilor de război acordată cetăţenilor din localităţile jud. Treiscaune, pe baza tabelelor nominale întocmite de primăriile locale. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 431/1922)
1922. Prefectura primeşte situaţiile referitoare la efectuarea recensământului agricol. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 439/1922)
1922. Prefectura difuzează telegrama prin care se aprobă prelungirea programului de funcţionare a restaurantelor până la ora 1 „după miezul nopţii”, şi în perioada alegerilor. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 440/1922)
1922. Este publicat ordinul circular referitor la aplicarea prevederilor legale privind obligaţia tipografiilor de a trimite şase exemplare din cărţile tipărite principalelor biblioteci din ţară: Bibliotecii Academiei Române, Fundaţiei Carol, bibliotecilor universitare din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi bibliotecii „V.A. Urechia”, din Galaţi. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 442/1922)
1922. Prefectul transmite ordinul circular şi corespondenţă referitor la depistarea cazurilor în care librarii saşi, unguri şi ruşi refuză vânzarea cărţilor şi publicaţiilor româneşti. „Societatea Scriitorilor Români, prin adresa nr. 1664/1922 ne aduce la cunoştinţă că, în provinciile liberate, cărţile româneşti, care au alcătuit cea dintâi armă de cucerire a sufletului românesc împilat, sunt astăzi prigonite. Atât în Ardeal, cât şi în Bucovina şi Basarabia, librarii saşi, unguri şi ruşi refuză vânzarea cărţilor şi revistelor noastre literare. Unii le ascund în fundul magaziilor, alţii le trimit înapoi aşa cum le-au primit”. Se solicită controale şi măsuri de remediere. În răspunsul Prefecturii se raporta că în judeţul Treiscaune nu au fost depistate asemenea cazuri. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 443/1922)
1922. Este afişat ordinul circular referitor la prinderea şi pedepsirea cazurilor de braconaj. „Zilnic ne sosesc denunţuri, că în toate teritoriile de vânat se braconează în măsură extraordinară, că braconerii se recrutează din toate păturile sociale şi că în lipsă de dispoziţiuni mai energice vom ajunge să avem câmpii mănoase, dealuri frumoase şi păduri umbroase dar secătuite de tot vânatul”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 444/1922)
1922. Din răspunsurile primte de Prefectură referitoare la întocmirea situaţiei privind clădirile distruse de război, rezultă că în oraşele Sf. Gheorghe şi Tg. Secuiesc, nu au existat asemenea clădiri. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 445/1922)
1922. Prefectul aprobă acordarea unui „ajutor extraordinar” primnotarului POMPEIU POP, din Sf. Gheorghe. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 447/1922)
1922. Prin ordine ale Ministrului de Interne, a fost numit în funcţia de prefect al jud. Treiscaune, revizorul şcolar EUGEN POPESCU, în perioada 21 martie 1922 – 17 iunie 1922, iar de la această dată, avocatul dr. VICENŢIU RAUCA-RĂUCEANU. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 449/1922)
1922. Prefectul aprobă cererea de avansare a numitului NICOLE CRISBĂŞAN „cancelist la pretura Sf. Gheorge, născut în Buzăul Ardelean, la data de 17 mai 1881”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 452/1922)
1922. Prefectul judeţului aprobă dotarea Oficiului Sanitar judeţean cu mobilierul necesar funcţionării instituţiei. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 466/1922)
1922. Este publicat ordinul referitor la alegerea „membrilor externi din Senatul Sedriei Orfanale”, din Sf. Gheorghe. În rândul acestora, printre alţii, se aflau: preot ortodox Iosif Popovici, preotul greco-catolic Ioan Boteiu, prefectul jud. Treiscaune dr. Vicenţiu Rauca-Răuceanu, şi cetăţeanul Sipos Samu, din Sf. Gheorghe. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 468/1922)
1922. Este adusă la cunoştinţă publicaţia Poliţiei de Stat din Sf. Gheorghe prin care se comunică pedeapsa pentru infracţiunea de rupere a publicaţiilor de pe afişierele publice din oraş. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 483/1922)
1922. Prefectul aprobă propunerile privind transportul porumbului necesar aprovizionării populaţiei judeţului. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 484/1922)
1922. Este transmis către toţi primpretorii şi primarii oraşelor, ordinul circular al Prefecturii jud. Treiscaune referitor la primirea şi soluţionarea în termen a cererilor şi petiţiilor primite de la populaţie. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 486/1922)
1922. Institutul Geologic al României solicită trimiterea unei monografii a jud. Treiscaune. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 494/1922)
1922. Medicului primar al jud. Treiscaune solicită prefectului judeţului să aprobe noua componenţa a Consiliului de Igienă a judeţului. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 499/1922)
1922. Este afişat ordinul circular cu privire la aprovizionarea localităţilor din întrega ţară cu produse petroliere. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 501/1922)
1922. A fost adus la cunoştinţa publică ordinul cu privire la intensificarea exportului de vite. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 502/1922)
1922. Prefectul transmite ordinul cu privire la competenţele de autorizare a „balurilor, chetelor şi altor manifestaţii artistice”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 505/1922)
1922. Primarul oraşului Sf. Gheorghe, dr. IZIDOR RAUCA-RĂUCEANU, şi-a depus demisia din această funcţie. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 508/1922)
1922. Pretorul plăşii Sf. Gheorghe solicită sprijinul experţilor contabili judeţeni, pentru asigurarea gestionării corespunzătoare a banilor publici. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 510/1922)
1922. Prefectura judeţului transmite ordinul privind întocmirea situaţiei „resurselor industriale şi agricole, pentru situaţiile de mobilizare a economiei în caz de nevoie”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 528/1922)
1922. Este difuzat la toate primăriile ordinul privind obligaţia ofiţerilor de stare civilă de a purta eşarfa cu culorile naţionale. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 567/1922)
1922. Prefectul a aprobat acordarea unor premii din fondul şcolar judeţean. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 576/1922)
1922. Sunt afişate deciziile privind majorarea taxelor percepute pentru traversarea şoselelor şi căilor ferate cu diverse conductele (apă, petrol, electrice ş.a.) (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 586/1922)
1922. Prefectul aprobă acordarea permiselor port armă celor 37 membri ai filialei locale Sf. Gheorghe a Societăţii Vânătorilor. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 588/1922)
1922. În Ordinul circular referitor la protecţia siturilor arheologice, se menţionează: „Comisia Monumentelor Istorice, Secţia Regională pentru Transilvania Cluj, Domnule Prefect, Suntem informaţi că în multe locuri ţăranii pe al căror loc se găsesc ruine antice, scot din pământ, fie pentru a netezi locul, fie pentru a-şi îndestula nevoile lor, materialele ruinelor, piatră şi cărămidă. În felul acesta, pe lângă că se strică şi ultimele resturi ale clădirilor ridicate de strămoşi, dar se pot pierde din ignoranţă sau din lăcomie o sumă de obiecte antice de interes istoric şi artistic, ce eventual se pot descoperi printre ruine. Pentru evitarea acestui rău rugăm să binevoiţi a dispune autorităţilor din subordinea Dvoastră, ca să fie cu luare aminte la lucrările de săpături de tot soiul care se fac în raza sferei lor de activitate pentru a înpiedica distrugerea nemotivată a ruinilor şi pentru a lua imediat măsuri de păstrare a obiectelor antice ce s-au descoperit, anunţându-ne în acelaşi timp şi pe noi, pentru a lua măsuri de conservare şi studiere a lor”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 601/1922) (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
