Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1922 ianuarie 19. Se formează un guvern liberal în frunte cu I.I. C. Brătianu. (Istoria României în date, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1971, p. 325)
1922 mai 6. Cu prilejul sfinţirii bisericii din Sfântu Gheorghe, mitropolitul ortodox al Ardealului, Nicolae Bălan, a distribuit 595 de cărţi şi calendare ale „ASTREI”, întemeind în zonă cercuri culturale. În 1924, el a înfiinţat 30 de cercuri culturale şi biblioteci poporale în Protopopiatul Geoagiu de Jos, judeţul Hunedoara. (Valer Moga, „ASTRA şi societatea”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003, p. 83)
1922 aprilie 1. Apare Gazeta Oficială a jud. Treiscaune, ediţie bilingvă româno-maghiară; în perioada 1926-1938, a apărut sub denumirea Monitorul oficial al judeţului Treiscaune; Redactor şef Pompeiu Pop. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 329/1921)
1922 aprilie 9. În adresa Comisiunii Monumentelor Istorice, Secţia Regională pentru Transilvania Cluj, transmisă Prefectului judeţului Treiscaune, se menţionează: „Suntem informaţi că în multe locuri ţăranii pe al căror loc se găsesc ruine antice, scot din pământ, fie pentru a netezi locul, fie pentru a-şi îndestula nevoile lor, materialele ruinilor: piatra şi cărămida. În felul acesta pe lângă că se strică ultimele resturi ale clădirilor ridicate de strămoşi, dar se pot pierde din ignoranţă sau din lăcomie o sumă de obiecte antice, ce eventual se pot descoperi printre ruine. Pentru evitarea acestui rău, rugăm să binevoiţi a impune autorităţilor din subordinile Dvoastră, ca să fie cu toată luarea aminte la lucrări de săpături de tot soiul care se fac în raza sferei lor de activitate pentru a împiedica distrugerea nemotivată a ruinelor şi pentru a lua imediate măsuri de păstrare a obiectelor antice ce s-ar descoperi, anunţându-ne în acelaşi timp şi pe noi, pentru a lua măsuri de conservare şi studiere a lor. Cluj, 9 aprilie 1922”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 261/1920, f. 1)
1922 mai 13. Are loc şedinţa Consiliului Parohial din Sf. Gheorghe, ţinută în prezenţa mitropolitului Ardealului, Nicolae Bălan, la care s-a luat hotărârea de a se înfiinţa protopopiat ortodoxla Sf. Gheorghe. În fruntea acestuia a fost ales pr. Aurel Nistor din Araci. (Arhiva Centrului de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”)
1922 iunie 15. Este ales Comitetul şcolar al Şcolii Normale de Învăţătoare „Regina Maria” din Sf. Gheorghe, format din 11 membri. Din comitet făceau parte: col. Mihail Todicescu (comandantul Garnizoanei Militare Sf. Gheorghe) – preşedinte, Blanche Ianculescu, directoarea şcolii – casieră, Octavia Corodeanu şi Toma Mohora – din partea cadrelor didactice, preoţii Ghe. Lincu şi Petru Mihail – din partea părinţilor, Grigore Păltineanu (subprefect), Eugen Popescu (revizor şcolar) – membri activi, I. Daiciu (directorul Băncii Centrale) – delegat din partea Ministerului Justiţiei şi Dr. Victoria Cărbunescu (medicul şcolii şi profesoară de igienă)- cenzor. În articolul despre activitatea gospodărească şi educativă a Comitetului Şcolar se precizează: „Comitetul Şcolar are un dublu scop: unul moral şi altul material. Comitetul Şcolar constituie o forţă mai mare în conducerea şcolii pentru răspândirea culturii în popor; el priveghează la dezvoltarea sentimentelor naţionale şi religioase în modul cel mai intens. Comitetul Şcolar are sub ocrotirea sa părintească pe elevele Şcoalei şi pentru a alina suferinţele celor îndureraţi, el contribuie la susţinerea prestigiului moral al Şcoalei şi urmăreşte a conduce interesele de ordin superior ale ei, atunci când ar fi atacate. Comitetul compus din toţi membrii săi împreună cu directorul şi corpul profesoral, constituie pentru elevii pe care-i conduce un sprijin moral putând ţine locul părinţilor în această mare familie şcolară. Scopul material ce revine în sarcina comitetului este acela de a se interesa de nevoile de existenţă a elevelor de şcoală căutând să completeze bugetul neîndestulător, prin mijloace ce va crede de cuviinţă”. (Anuarul Şcolii Normale „Regina Maria”, din Sf. Gheorghe, p. 21-22)
1922 iunie 22. Prefectura primeşte dispoziţii pentru a întocmi tabele nominale referitoare la cetăţenii români din localităţile jud. Treiscaune, care au fost arestaţi sau au avut de suferit, din partea autorităţilor maghiare, în perioada 1916-1918. „Domnule Prefect, Ministerul Afacerilor Străine ne aduce la cunoştinţă prin adresa No. 30846 din 20 iunie c. că, cu prilejul şedinţelor Societăţii Naţiunilor ce se vor ţine în Septembrie la Geneva, se va discuta şi primirea Ungariei în această Societate şi în vederea desbaterilor ce se vor ivi cu această ocaziune, e necesar ca delegaţiunea ţărei noastre să aibă la dispoziţie, între altele, informaţii exacte despre suferinţele ce au îndurat în temniţele ungureşti acei cetăţeni români, cari fără nici un motiv au fost arestaţi în Ungaria şi au fost puşi în libertate, abia în urma schimbului de prizonieri politici. Pentru aceasta, avem onoare a vă ruga să luaţi măsuri ca primarii şi şefii poliţiilor din acel judeţ, să ceară tuturor acestor foşti prizonieri cari se găsesc în localitate, declaraţii amănunţite, în forma unui proces verbal, despre suferinţele lor, arătând cauza invocată de autorităţile ungare pentru arestare, mersul eventualei proceduri judiciare, viaţa petrecută în temniţă şi tot tratamentul nedemn la cari au fost supuşi. În aceste declaraţiuni vor fi evitate exagerările -se stipulează în documentul menţionat- şi vor trebui afirmate numai faptele strict adevărate. Pentru obţinerea acestor declaraţiuni vă rugăm să puneţi cea mai mare grabă şi să ni le înaintaţi cel mai târziu până la 25 August a.c.” (ANC, Fond Prefectura jud. Treiscaune, dos. 829/1922)
1922 iulie 9. Poliţia oraşului Sf. Gheorghe înaintează Prefecturii jud. Treiscaune următoarea adresă: „Domnule Prefect, La ordinul D-voastră No.6849 din 9 iulie 1922, Avem onoarea a vă înainta alăturat în dublu exemplar 4 declaraţiuni a Dlor Ilarie Aleman, Gheorghe Arsenie şi a preoţiilor Popovici Iosif şi Nicolae Rădoi, despre modul cum au fost trataţi în temniţele ungureşti.” (ANC, Fond Prefectura jud. Treiscaune, dos. 829/19222)
1922 octombrie 14. În cererea Consiliului parohial al Bisericii ortodoxe române din Sf. Gheorghe adresată Direcţiei Generale a Companiei Autonome a Monopolului Statului, din Bucureşti, prin care se solicită acordarea unui sprijin financiar pentru repararea bisericii şi buna funcţionare a parohiei, sunt prezentate problemele cu care s-au confruntat românii ortodocşi din Sf. Gheorghe, până la Marea Unire, de la 1 decembrie 1918. (File de istorie a Bisericii Ortodoxe din Sfântu Gheorghe şi judeţul Covasna, Gheorghe Vasilescu, mms.)
1922 octombrie. Printr-o circulară Prefectul judeţului este înştiinţat că împreună cu legea contabilităţii publice care se aplică începând cu data de 1 decembrie 1920, cu data de 24 iunie 1921 au intrat în vigoare şi legea sanitară şi regulamentul de aplicare al acesteia. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1148/1920, f. 1)
1922. În circulara referitoare la „fixarea stemei Regatului României întregit cu ţările surori unite”, se menţionează: „Domnule prefect, În Monitorul Oficial din 29 iulie 1921, a publicat Legea pentru fixarea stemei Regatului României întregit cu ţările surori unite. Deoarece este de dorit ca în timpul cel mai scurt posibil să se înlocuiască vechea stemă, am onoarea a vă ruga să binevoiţi a lua măsuri să se procedeze la această operaţiune.” (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 4/1922)
1922. Este publicat ordinul referitor la obligaţia folosirii limbii române, în corespondenţa oficială şi a căilor diplomatice în relaţia cu anumite instituţii şi societăţi din Ungaria. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 47/1922)
1922. În judeţul Treiscaune, existau şase „tipografii şi stabilimente grafice”, din care:două în Sf.Gheorghe şi două în Tg.Secuiesc.(ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 81/1922)
1922. La Tipografia Jokai din Sf. Gheorghe a apărut Anuarul Şcolii Medii de Stat pentru Fete, cu limba de predare maghiară, din Sf. Gheorghe, redactat de Teodor Benedek, director. În darea de seamă a directorului referitoare la „istoria anului şcolar 1921-22”, se arată: „Cu anul şcolar trecut 1921/22 am închis al 44-lea an al şcoalei. ”Faţă de 65 de elevi din anul precedent, în acest an s-au înscris 222. p. 5? (…) Din totalul elevilor, 25 % sunt din regiune, dintre care mulţi vin pedestru la şcoală (din Arcuş, Ghidfalău şi Chilieni) cei mai mulţi însă sunt încartiruiţi în oraş.” (Anuarul Şcolii Medii de Stat pentru Fete, cu limba de predare maghiară, din Sf. Gheorghe, p. 7)
1922. Programa şcolară a elevelor Şcolii Medii de Stat pentru Fete, cu limba de predare maghiară, din Sf. Gheorghe cuprindea următoarele materii: religia, limbile română, maghiară, franceză şi germană, Istoria, Geografia, Constituţia, Aritmetica, Desenul, Istoria naturală, Chimia, Igiena, Fizica, Noţiuni de industrie şi economie, Lucru de mână, Muzică vocală, Caligrafia, Gimnastica, Educaţie şi Gospodărire; în medie 33 de ore săptămânal. (Anuarul Şcolii Medii de Stat pentru Fete, cu limba de predare maghiară, din Sf. Gheorghe, p. 17)
1922. Din cuprinsul anuarului menţionat redăm următoarea informaţie:
„Precum şi în anul 1921, şi în acest an, în baza Ord.38831/1921 al Directorului General din Cluj, la Şcoala Medie de Stat pentru Fete, s-a ţinut curs de limba română pentru oficianţii publici de naţionalitate maghiară. Cursul cu durata de la 15 februarie până la 22 mai s-a împărţit în două grupe: grupa începătorilor şi cea a continuatorilor. Săptămânal s-au ţinut trei prelegeri: lunea, miercurea şi vinerea, de la orele 18 la 20. Prelegerile au fost frecventate regulat de 48 auditori, care au obţinut la finalul cursului, certificat de frecventare. Progresul în raport cu timpul scurt a fost îndestulătoriu. Grupa începătorilor a fost condusă de dl. Nicolae Rădoiu, preot greco-ortodox, iar cea a continuatorilor de dl Nicolae Bobeşiu, învăţător de stat”. (Anuarul Şcolii Medii de Stat pentru Fete, cu limba de predare maghiară, din Sf. Gheorghe, p. 12) (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
