Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1921. Prefectul jud. Treiscaune primeşte informarea unor agenţi ai Brigăzii Speciale de Siguranţă referitoare la organizarea unei manifestaţii cu caracter iredentist de către profesorii şi elevii din Sf. Gheorghe, în grădina Kolcza. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 364/1921)
1921. Prefectura jud. Treiscaune transmite în teritoriu ordinul circular referitor la participarea Serviciului Geografic al Armatei la realizarea lucrărilor de expropiere şi împropietărire. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 369/1921)
1921. Este afişat ordinul circular privind arborarea drapelului românesc cu ocazia sărbătorilor naţionale, drapelul fiind „şi semnul exterior al suveranităţii naţionale”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 383/1921)
1921. Este afişată publicaţia Ministerului Finanţelor referitoare la datoriile şi creanţele instituţiilor publice şi private aflate pe teritoriul României, care au aparţinut fostului stat ungar. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 392/1921)
1921. S-a finalizat colecta publică şi acţiunea de vânzare a broşurei „Avram Iancu”, destinate ridicării statuii lui Avram Iancu, la Cluj. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 395/1921)
1921. În raportul prefectului judeţului Treiscaune, VALERIU NEAMŢU, referitoare la neînţelegerile privind statutul Orfelinatului din Sf. Gheorghe, respectiv dacă această instituţie de stat sau fundaţie privată (aşa cum susţin fruntaşii secui din localitate), se spune: „În judeţ au locuit după recensământul maghiar cca 35 000 de români, fără ca românii să fi avut vreun folos de această instituţie. Oare românii nu puteau plăti şi ei câte 80 de coroane pentru aşa zisul loc de pat ca să fie primiţi în institute şi câte un copil orfan român? dar pe ei nu i-a întrebat nimeni, numai la plata dărilor au fost buni”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 396/1921)
1921. Potrivit recensământului cetăţenilor italieni care locuiesc în jud. Treiscaune, în anul 1921, în judeţul menţionat locuiau 11 italieni, din care: în Căpeni -1 maistru de construcţii; Ghelinaţa -5, din care 2 lucrători şi 3 alte profesii; Sf. Gheorghe -5, din care 4 lucrători. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 397/1921)
1921. În circulara privind obligativitatea oficiilor de stare civilă de a elibera extrasele şi certificatele în limba română, se precizează: „Având în vedere că din mai multe dosare înaintate nouă şi din reclamaţiile diferitelor autorităţi am constatat că unele oficii de stare civilă încă şi astăzi după trei ani de stăpânire şi administraţie românească eliberează extrase şi diferite certificate în limba maghiară, se dispune încetarea acestei stări de lucruri”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 399/1921)
1921. Este adus la cunoştinţa publică ordinul circular privind interzicerea practicării jocurilor de noroc (cărţi, căişori, ruletă ş.a.) de către societăţi constituite pentru scopuri naţionale, sportive sau culturale. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 405/1921)
1921. În oferta de achiziţionare a publicaţiei „Revista Aeronautica”, se menţionează: „Chiar şi în timp de pace aeronautica are un rol civilizator, prin uşurinţa cu care face legătura între diferitele popoare, iar pentru noi ar facilita mult legătura cu popoarele latine, de care ne desparte un cerc de popoare cu origini diferite”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 422/1921)
1921. Prefectura trasmite primăriilor ordinul circular referitor la încetarea plăţii pensiilor urmaşilor celor dispăruţi în război, stabilite de guvernul maghiar şi refacerea documentaţiilor în vederea aprobării de către autorităţile române. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 424/1921)
1921. Subprefectului judeţului Treiscaune VIRGIL IONESCU DÂRZEU adresează un memoriu Comandamentului Corpului de Jandarmi Bucureşti referitor la îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale jandarmilor din judeţ. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 425/1921)
1921. Subprefectul judeţului Treiscaune transmite în teritoriu ordinul privind obligativitatea primăriilor de a confecţiona inscripţionarea denumirii autorităţii publice locale, după modelul anexat: Regatul României, Primăria comunei …., Plasa…., judeţul….” (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 432/1921)
1921. Este transmis ordinul circular referitor la urmărirea propagandiştilor „bolşevici şi comunişti”, intraţi ilegal în ţară, cu sprijinul guvernelor maghiar şi sovietic”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 433/1921)
1921. Prefectura difuzează ordinul circular referitor la valabilitatea actelor normative adoptate de guvernele ţărilor străine, cu referire la „hotărârile date de autorităţile judecătoreşti din timpul guvernului Sfaturilor din Ungaria”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 435/1921)
1921. Prefectura difuzează ordinul circular privind măsurile ce trebuiesc întreprinse de către primăriile locale pentru asigurarea curăţeniei şi igienei publice. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 438/1921)
1921. Prefectul înaintează informarea referitoare la stadiul încheierii contractelor colective de muncă, în localităţile judeţului. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 439/1921)
1921. În adresa Ministerului Cultelor şi Artelor transmisă Prefecturii jud. Treiscaune referitoare la colecta publică iniţiată pentru strângerea fondurilor necesare ridicării statuii lui Mihai Eminescu, din Bucureşti, se menţionează: „Domnule Prefect, Ministerul Cultelor şi al Artelor a luat hotărârea să ridice în centrul capitalei, un monument nemuritorului Mihai Eminescu. Cum un asemenea monument în împrejurările actuale nu se poate face fără cheltuieli mari, e datoria tuturor bunilor români să-şi dea obolul, pentru ca monumentul să aibă un caracter naţional şi să fie o unanimă manifestare de admiraţie, faţă de acela a cărui operă înfăţişează o valoare literară permanentă în viaţa şi educaţia noastră naţională şi artistică.
De aceea, Domnule Prefect, apelăm la bunele D-vostră sentimente, rugându-vă călduros ca în cercul activităţii D-voastră, să binevoiţi a răspândi cât mai mult ideea, că este o datorie ca românii de pretutindeni să contribuie şi să lucreze ca, adunându-se sume suficiente, acest monument să se ridice în cele mai bune condiţiuni artistice, spre a fi astfel o dovadă că ţara noastră ştie să-şi manifeste recunoştinţă faţă de acei care au binemeritat de la neamul românesc. În acest scop, vă alăturăm şi lista de subscripţie cu nr.66. Primiţi, Domnule Prefect, mulţumirile noastre şi asigurarea consideraţiunei ce vă păstrăm. Pentru Ministru, Virgil Cioflec”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 445/1921)
1921. Prefectura a transmis primăriilor subordonate ordinul circular referitor la valabilitatea sentinţelor adoptate de tribunalele din Ungaria în cauze de divorţ şi la valabilitatea căsătoriilor încheiate în străinătate. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 446/1921)
1921. Uniunea Societăţilor Femenine din România adresează Prefecturii jud. Treiscaune solicitarea de a înfiinţa filiale în jud. Treiscaune. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 452/1921)
1921. În lucrarea monografică despre activitatea Asociaţiunii ASTRA, de Valer Moga se menţionează: „Au mai existat între timp situaţii interesante în care unele persoane au adus „Astrei”, în mod benevol, servicii de conferenţiari-propagandişti. În Secuime, a desfăşurat din 1921 o astfel de activitate inginerul Crăciun Baiu, director regional silvic în Sfântu Gheorghe, membru al Subsecţiei silvice a „Astrei”. (Valer Moga, „ASTRA şi societatea”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003, p. 155)
1921-1922. Din volumul amintit, aflăm că, pentru anii 1921-1922, documentele consemnează existenţa Subsecţiei silvice. Nu există date asupra unei activităţi specifice, în cadrul „Astrei”. Sunt evidenţiaţi doar unii membri ai subsecţiei, cel mai reprezentativ fiind cazul inginerului Baiu Crăciun, director general silvic în Sfântu Gheorghe, care a întreprins o campanie susţinută pentru consolidarea activităţii „Astrei” în judeţele Trei Scaune şi Ciuc. Valer Moga, „ASTRA şi societatea”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003, p. 296)
1921-1940. Societatea de tineret „Sfântu Gheorghe” avea filiale în majoritatea localităţilor cu populaţie românească din zonă. Cu ocazia unor evenimente deosebite, erau prezentate programe culturale urmate, de regulă, de baluri, “ceaiuri dansante” şi piese de teatru. Printre titlurile jucate în perioada dintre cele două războaie mondiale de filiala din Araci, erau şi: Un tren domnesc, Jurământul, Ţiganul notăraş, Ţiganul în căruţă, Finanţul, Voiaj de nuntă etc. (Românii din Covasna şi Harghita….) (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
