Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
***
1920 septembrie 28. S-a constituit în Filiala din judeţul Treiscaune a Societăţii Naţionale de Cruce Roşie a României.„Comitetul Central dela Bucureşti – se menţionează în Apelul adoptat cu această ocazie – a confirmat noua înfiinţată filială şi a întărit alegerea Comitetului ei de 25 de membrii. Astfel avem azi Filiala Sfântu –Gheorghe cu cercul de activitate asupra întregului judeţ al Treiscaunelor. Comitetul filialei, întrunindu-se deunăzi în prima sa şedinţă, şi-a stabilit şi votat programul de muncă pentru cel mai apropiat viitor”. Prioritare erau „îmulţirea membrilor filialelor, sporirea averei şi înfiinţarea unei secţii de „Ocrotiri Sociale”. Punctul de plecare al activităţii şi totodată ca centrul al singuratecelor acte şi fapte de caritate şi de umanitate, s-a ales frumoasa Şcoală Normală cu internat (Regina Maria –n.n.)”. Documentul paortă următoarele semnături: Eugenia Dr. Vecerdea, preşedintă, Valentina Gr. Păltineanu, secretară şi Marioara Coveşan, casieră. (ANC,Fond Prefectura Treiscaune, dos.711/1920,dos.1190, fila 109 verso şi dos. 1235/1920, f. 15 verso)
1920 septembrie. Membrii Biroului Electoral Central al Judeţului Treiscaune, înainte de a începe activitatea de pregătire şi organizare a alegerilor parlamentare din septembrie 1920, au depus, în faţa prefectului Vasile Pop, următorul jurământ: “Jur, ca în toate lucrările, cu care legea investeşte pe biroul electoral central, voi proceda cu conştienciozitate, fără părtinire, având înaintea ochilor binele statului şi al cetăţenilor. Aşa să-mi ajute Dumnezeu” . (ANC,Fond Prefectura Treiscaune , dos.711/1920)
1920 octombrie 16. Mitropolitul Nicolae Bălan adresează protopopului Gheorghe Negoescu o adresă cu următorul conţinut: „Multonorate părinte ! G h e o r g e N e g o e s c u, “În chestia regulării sediului protopresbiteral şi a întregirii tractului Treiscaunelor, în şedinţa plenară de azi s–au luat următoarele dispoziţiuni:1. Având în vedere interesele vitale ale bisericii şi interesele naţionale–culturale ale credincioşilor noştrii, precum şi importanţa ce o are oraşul Sfântul Gheorghe ca centru administrativ, declarăm parohia Sfântul Gheorghe ca parohie centrală şi ca sediu protopopesc. 2. Se constată necesitatea de a se activa în parohia centrală protopopească locuinţă potrivită pentru protopop şi pentru cancelarie protopopească. În scopul acesta se va face apel la credincioşii din parohie şi din protopopiat.Şi până când parohia centrală va deveni vacantă, protopopul va locui în sediul protopopiatului. 3. Fiindcă concursul la postul de protopop s–a publicat cu comuna Breţcu ca sediul protopopiatului –un lucru acesta contra concluzului sinodal Nr. 107 punct VI din anul 1900, care concluz a decretat ca centru pentru Treiscaune comuna Vâlcele– concursul publicat se anulează dimpreună cu urmările lui, şi se dispune publicarea unui concurs nou cu indicarea comunei Sfântul Gheorghe, ca sediu protopopesc.
Acestea Ţi-se aduce la cunoştinţă în legătură cu raportul din 8 Septembrie a.c. Nr. 538 având a lua măsuri pentru publicarea altui concurs nou cu observarea normelor din acest ordin consistorial.S i b i i u, din şedinţa plenară a Consistoriului arhidiecezan, ţinută la 16 Octomvre 1920. Nicolae (Bălan –n.n.), arhiepiscop şi mitropolit. . (File de istorie a Bisericii Ortodoxe din Sfântu Gheorghe şi judeţul Covasna, Gheorghe Vasilescu, mms)
1920 noiembrie 3. Este afişată publicaţia Garnizoanei militare Sf. Gheorghe, semnată de comandantul garnizoanei col. M. Todicescu, referitoare la hotărârea Consiliului de Miniştri, prin care întreg prsonalul Căilor Ferate Române, de pe întreg teritoriu ţării este militarizat, cu începere din data de 3 noiembrie 1920, punându-se sub ordinele directe ale Comandamentelor militare din regiunea respectivă. (ANC,Fond Prefectura Treiscaune , dos.101/1921)
1920 decembrie 22. Ordinul Circular nr. 27444 din 22 decembrie 1920 a Comandamentului Corpului de Jandarmi. “Comandamentul a constatat că deşi prin toate ordinele şi instrucţiunile se prevede ca comandanţii companilor de jandarmi şi subalternii lor, sunt obligaţi a întreţine continu raporturi de serviciu, cu celelate organe administrative şi în special cu acelea de care depend direct, totuşi în multe judeţe aceste relaţii sunt cu totul anormale şi condamnabile, din cauza unei complete lipse de tact şi bunăvoinţă din partea jandarmilor, şi chiar a ofiţerilor. Din această cauză a rezultat o ştirbire a încrederii şi nădejdei pe care celelate autorităţi puneau în concursul Jandameriei.
Această stare de lucruri, ne prejudiciază cu atât mai mult azi, când suntem în preajma organizării şi unificării administrative, reformă care într-o destul de largă măsură, va atinge şi instituţia Jandarmeriei. Pentru ultima dată, Comandamentul reaminteşte ofiţerilor şi jandarmilor, spiritul clar şi precis al articolelor 3 şi 4 din Legea de organizare a corpurilor şi ordonă tuturor a se conforma pe viitor întocmai, iar pentru a îngrădi independenţa manifestată din partea comandanţilor de companii şi jandarmi, în conformitate cu principiile de ordine şi condescendenţa ce stau la baza disciplinei şi educaţiei militare, al cărui tribut trebuie să concure ca factor esenţial în caracterul acestei instituţii, ordon următoarele:
- Toţi comandanţii de companii se vor prezenta şi vor da zilnic raportul prefecţilor de judeţ, la ora stabilită de comun acord, cu care ocazie îi va comunica evenimentele în legătură cu ordinea şi siguranţa publică şi orice informaţie relativă la executarea legilor şi dispoziţiilor date, constatate în ultimile 24 de ore. Rapoartele de evenimente se vor confirma prefecturilor şi prin rapoarte scrise, odată cu acele ce se fac regimentelor.
- Comandanţii de companii sau locţiitorii lor, vor comunica din ajun Domnilor prefecţi ai judeţelor, ziua plecării lor în inspecţii, în delegaţii, în permisii şi concedii; în aceste cazuri, comandantul de pluton de la reşedinţă se va prezenta a da raportul zilnic de evenimente.
- Cazurile importante şi urgente, se vor raporta Domnilor prefecţi imediat telefonic de la locul constatării faptului, comunicând măsurile luate şi cerând avizul de noi dispoziţii.
- Comandanţii de secţii, vor da zilnic Domnilor Administratori de plasă raportul de seară primit de la posturi. Când reşedinţa plăşii este aceiaşi cu a secţiei, raportul se va da verbal şi personal, iar când este în alt sat, se va da telepfonic şi confirma prin raport scris:
- Şefilor de posturi şi jandarmilor din fiecare comună, li se reaminteşte obligaţia de a se prezenta la trecerea prin comună a tuturor organelor administrative şi judecătoreşti, dând fără ezitare tot concursul legal ce li s-ar cere.
Vor avea şi o deosebită grijă să menţie cele mai bune raporturi de serviciu cu ceilalţi funcţionari comunali, dându-şi reciproc tot concursul necesar. Comandantul Corpului de Jandarmi, General Racoviţă, Şeful Serviciului de Comandament, Colonel Gh. Băteseu”.
Compania de Jandarmi Treiscaune, făcea parte din Regimentul 8 Jandarmi Braşov. “Buletinul informativ de evenimentele întâmplate în raionul acestei companii, în perioada …., avea următoarele capitole: crime de înaltă trădare; crime şi delicate contra Constituţiei; crime şi delicate contra intereselor publice; fapte demne intervenirii; succese în urmări diverse; spiritul trupei şi moralitatea; nemulţimiri faţă de administraţia locală; nemulţuniri faţă de jandarmerie; alimentarea jandarmilor. Cele mai multe informaţii, din anul 1921, în fiecare buletin sunt cuprinse în capitolul “fapte demne intervenirii”. La rubrica “alimentarea jandarmilor” –de regulă este consemnat acelaşi înscris – foarte slabă. (ANC, Fondul Prefectura jud. Treiescaune, Dos. Nr.42/1921)
1920. Compania de Jandami Treiscaune, cu sediul în Sf. Gheorghe, era compusă din 24 jandarmi, din care: doi plutonieri, un sergent instructor şi 21 de sergenţi. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1405/1920). Conducerea Companiei solicită sprijinul Prefecturii, în obţinerea unui nou sediu, deoarece cel în care funcţionează este total necorespunzător. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1672/1920)
1920. Prefectura jud. Treiscaune, trasmite ordinul circular referitor la “aprobarea elevilor plutonieri din fosta armată austro- ungară, de a fi primiţi în armata română. Pe lângă actele solicitate, fiecare doritor trebuia să depună o “declaraţie prin care renunţă la orice supuşenie străină şi în care va descrie unde a petrecut timpul de la revoluţie până în prezent”. ( ANC, Fond Prefectura Judeţului Treiscaune, dos. Nr. 1489/1920)
1920. În telegrama Ministrului de Interne Argentoianu, adresată prefecţiilor de judeţ şi de poliţie, se face un apel la devotamentul acestora şi a funcţionarilor din subordine pentru ţară, de munca acestora depinzând „operaţia mare a unei noi aşezări administrative pe bazele unificării naţionale şi a descentralizării”. (ANC,Fond Prefectura Treiscaune , dos.918/1920)
1920. În telegrama de mulţumire adresată subprefectului jud. Trei Scaune şi corpului funcţionarilor din subordine de către Preşedintele Consiliului de Miniştri şi Ministru secretar de stat, General A. Averescu, la retragerea sa din Ministerul de Interne, se spune:“pentru felul cum v-aţi îndeplinit îndatoririe atât de anevoioase, în vremurile grele prin care trecem”. (ANC,Fond Prefectura Treiscaune , dos.923/1920)
1920. Din tablou despre medicii veterinari din judeţul Trei Scaune, rezultă că în anul 1920, în judeţul menţionat existau şapte asemenea medici, din care doi în Sf. Gheorghe. Dos. 936/1920
1920. Primăria primeşte mai multe adrese referitoarela Organizarea Direcţiunii Generale a Statisticii (inclusiv Decretul lege din anu l919 publicat în Monitorul Oficial nr. 50 din 20 iunie 1919), precum şi instrucţiuni privnd modul de întocmire şi culegere a datelor statistice. (ANC,Fond Prefectura Treiscaune , dos.953/1920)
1920. Potrivit Ordinului Prefecturii jud. Treiscaune, din 11 iunie 1920, erau interzise cântecele “interpretate în mod demonstrativ şi cu vădită tendinţă împotriva unităţii statului şi a ordinii publice”. (ANC,Fond Prefectura Treiscaune , dos.967/1920)
1920. Prefectura judeţului Trei Scaune transmite în teritoriu o circulară referitoare „la marii proprietari de terenuri de etnie maghiară din Transilvania şi Banat, care au început să-şi vândă pământul în loturi”. (ANC,Fond Prefectura Treiscaune , dos.1035/1920)
1920. Prefectura judeţului Trei Scaune transmite în teritoriu copia ordinului nr. 6992/3 iulie 1920, comunicat de către Ministerul de Război către Consiliului de Recrutare Braşov referitor la „suma de 2000 lei pe care tineri recrutaţi pentru trupa cu schimbul călăre, trebuie să o depună” .(ANC,Fond Prefectura Treiscaune , dos.1037/1920)
1920. Prefectura jud. Treiscaune este înştiinţată de înfiinţarea Reuniunii Funcţionarilor Administrativi şi Comunali, cu sediulla Sibiu, asociaţie care avea ca scop, “ridicarea nivelului administraţiei pe teren teoretic şi practic; îngrijirea intereselor economice şi social- politice a funcţionarilor judeţeni şi comunali şi reprezentarea lor; sprijinirea năzuinţelor legate de dezvoltarea judeţelor şi comunelor ş.a”. (ANC,Fond Prefectura Treiscaune , dos.1056/1920)
1920. Primăria afişeză copia Deciziei ministeriale “privitoare la examenul de admitere în şcolile militare pregătitoare de ofiţeri activi, din Sibiu, Bucureşti şi Iaşi.” (ANC,Fond Prefectura Treiscaune , dos.1075/1920)
1920. Primăria afişeză Decizia Ministerială referitoare la speculă şi preţuri maximale (ANC,Fond Prefectura Treiscaune , dos.1076/1920)
1920. Primăria primeşte oferta de abonare la revista “Poliţia”, “singura revistă românească de specialitate din întreg Ardealul şi Banatul, care tratează chestii de administraţie şi organizaţie poliţienească, atât ca teorie cât şi ca practică, (…) revista având ca scop unificarea administraţiei, în aceste zile grele care bat la uşile tuturor românilor”. (ANC,Fond Prefectura Treiscaune , dos.1092/1920)
1920. La Prefectură este înregistrată cererea proprietarilor de păduri, prin care se solicită “aprobarea dotarii cu arme a paznicilor de pădure pentru a opri furturile de lemne, deoarece “hoţii de pădure şi alte personae fură cum le place”. (ANC,Fond Prefectura Treiscaune , dos.1123/1920)
1920. Este afişată circulară privind respectarea prevederilor “Legii de recrutare, de a nu angaja în funcţii publice tinerii care nu au satisfăcut stagiul militar”. (ANC,Fond Prefectura Treiscaune , dos.1125/1920)
1920. Este publicată circulară privind interzicerea exportului de fier vechi “din întreg cuprinsul ţării, în orice formă şi de orice calitate, deţinut sub orice titlu, fie de particulari, fie de autorităţile de stat, judeţ sau comună, sau societăţi de binefacere. (…) Toţi deţinătorii sunt invitaţi de a vinde uzinelor de fier şi oţel, fierul vechi pe care îl posedă şi care trece peste trebuinţele lor proprii. Fierul vechi destinat uzinelor de fier şi oţel se va transport pe căile ferate cu drept de preferinţă”. (ANC,Fond Prefectura Treiscaune , dos.1129/1920)
1920. Este afişată circulara Societăţii “Sfatul Negustoresc”, din Bucureşti, “privind eliminarea unor greutăţi din activitatea comercianţilor.” (ANC,Fond Prefectura Treiscaune , dos.1132/1920)
1920. Prefectura judeţului Treiscaune transmite primăriilor subordonate circulara “referitoare la prelungirea termenului de de depunere a jurământului de fidelitate de către funcţionari, până la 15 august 1920”.(ANC,Fond Prefectura Treiscaune , dos.1133/1920) (Va urma)
Dr. Ioan LĂCĂTUŞU
