Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
* * *
1920 ianuarie 5. Prin telegrama Preşedinţiei Consiliului Dirigent, transmisă Prefecturii judeţului Treiscaune, în 5 ianuarie 1920, se comunica faptul că „pentru sărbătorirea zilei de 24 ianuarie stil nou, guvernul a stabilit următorul program: În toate oraşele şi satele din întreaga Românie, steagurile naţionale vor fi arborate pe clădirile publice şi casele particulare; Cafenelele şi toate localurile publice vor fi închise de la orele 9-12 şi de 14 -17; La orele 9, se vor oficia Te-Deumuri în toate bisericile, la care vor asista profesorii şi elevii tuturor şcoalelor împreună cu părinţii lor, purtând cu toţii la butonieră sau la braţul drept tricolorul ţării. La ora 10, se vor ţine de către directorii şcoalelor respective, sau de către profesorii delegaţi în acest scop, conferinţe asupra însemnătăţii zilei de 24 ianuarie, ca zi a unirii Principatelor şi a tuturor românilor; La orele 14, vor avea loc conferinţe asupra însemnătăţii zilei în localuri publice, administrative sau culturale, ţinute de preşedinţii secţiunilor liniei culturale sau de preşedinţii altor societăţii naţionaliste; în lipsa acestora autorităţile vor desemna un alt conferenţiar; De la 16 -17, muzicii (fanfare – n.n) vor cânta în pieţele publice cântece naţionale şi se va juca hora unirii”. La rândul său, Prefectura judeţului Treiscaune, a transmis telegrama menţionată, spre aplicare „către toţi primpretorii, şefii poliţiilor de stat, comandantului Companiei de jandarmi şi comenduirii garnizoanelor militare Sf. Gheorghe şi Tg. Secuiesc”. (Arhivele Naţionale Covasna, în continuare, ANC, Fond Prefectura Treiscaune, Dos. Nr.148/1920 ).
1920 ianuarie 26. A început acţiunea de depunere a jurământului funcţionarilor de stat, după următorul text: „Eu…..jur credinţă şi supunere Maiestăţii Sale Regelui Ferdinand I al României şi Consiliului Dirigent Român, voi ţine legile şi ordonanţele, voi apăra cinstea, demnitatea şi interesele ţării şi ale cetăţenilor ei, voi păstra secretul oficial. Aşa să-mi ajute Dumnezeu.” – În cazul pădurarului Ştefan Kondor, pe exemplarul jurământului este menţionat: „Jurământul s-a depus înaintea mea în limba română şi paralel s-a tradus şi s-a depus şi în limba maghiară. Sf. Gheorghe, 26 ianuarie 1920, Director regional, inspector silvic, Baiu Crăciun”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 82/1920)
1920 ianuarie. Resortul Internelor, din cadrul Consiliulului Dirigent a transmis Prefectului jud. Treiscaune, următoarea circulară: „Am onoarea a vă comunica că Marele Stat Major, având în vedere marile greutăţi ce întâmpină organizarea serviciilor publice în Ardeal, aprobă în mod cu totul excepţional, mobilizarea pe loc a tuturor tinerilor ce aparţin contigentelor 1916, 1917 şi 1918, chiar dacă aceşti tineri nu sunt cu termen redus şi orice fel de funcţiune ar îndeplini”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 81/1920)
1920 ianuarie. Resortul Afacerilor, din cadrul Consiliului Dirigent, trimite tuturor prefecturilor din Ardeal următoarea circulară: “Asociaţiunea pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, Vă va trimite prin tipografia “Libertatea” din Orăştie dicţionarele numirilor de localităţi cu denumirea română, necesare pentru întreg judeţul, şi anume:” urmează consemnarea celor 24 de judeţe ardelene, cu menţionarea numărului de exemplare, pentru fiecare judeţ în parte. Pentru judeţele din sus-estul Transilvaniei sunt cuprinse următoarele informaţii: Braşov -31 expl., Ciuc -56 expl., Odorhei -63, Sibiu -92, Mureş-Turd? -70, Treiscaune -69”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune , dos. 129/1920
1920 martie 9. În adresa Revizoratului Şcolar Trei Scaune referitoare la pedepsele pentru absenţele şcolare, transmisă Primăriei oraşului, se spune: “Învăţătorii vor prezenta la timp evidenţa absenţilor primăriilor comunale. Acestea vor proceda în toate cazurile în termen de 8 zile la încasarea pedepselor”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune , dos. 386/1920)
1920 martie. Prefectura judeţului Treiscaune trimite primpretorului plăşii Buzăului Ardelean, ordinul Ministerului de Interne, prin care se abrobă, schimbarea numelui lui Alexa Ola, „vardist în Poliţia de stat din Sfântu Gheorghe, născut la 2.05.1888 din părinţii Alexe şi Domnica Ola şi al fiului lui, din comuna Buzăul Ardelean, în Roman”.? În motivarea cererii adresată de petent, în acest sens, ministrului, se spune: „cuprins fiind de simţământul naţional, cu deosebit respect înaintez rugarea mea, prin care vă rog ca numele de familie Ola al meu şi al fiului meu, să mi se preschimbe în „Roman”.? (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos.299/1920)
1920 martie. Primăria Sf. Gheorghe dispune “închiderea câinilor pe 90 zile, pe raza oraşului Sfântu Gheorghe, în urma cazurilor de muşcături de câini turbaţi”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos.409/1920)
1920 martie. Societatea Anonimă Transilvăneană de Asigurări “România”, Reprezentanţa Generală Braşov transmite oferta sa, pentru asigurarea imobilelor şi averilor publice comunale din localităţile judeţului. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos.433/1920)
1920 martie. Prefectura judeţului Treiscaune transmite tuturor instituţiilor publice din judeţe, ordinul Consiliului Dirigent, Resortul Afacerilor Interne, referitor la începerea anului bugetar la 1 aprilie şi nu la 1 iunie, cum era sub regimul maghiar. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune , dos.511/1920)
1920 martie. Primăria oraşului primeşte adresa Consiliului Dirigent referitoare la înaintarea tabloului despre toate persoanele în vârstă de 10-30 ani lipsite de vedere (orbi), în vederea plasării lor la instruire la şcoala profesională pentru orbi din Timişoara. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos.516/1920)
1920 martie. Prefectul jud. Treiscaune dispune “identificarea cantităţilor de metal cu conţinut de cupru (alamă, aramă, bronz) sau a celor care provin de la armata austro-ungară (“tuburi de granate de cartuşe”) de pe teritoriul judeţului Trei Scaune, ca urmare a lipsei de sulfat de cupru, necesar stropirii pomilor roditori şi a viţei de vie.” (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos.572/1920)
1920 martie – 1939. În calitate de conferenţiar al ASTREI, protopopul Aurel Nistor expune învăţătorilor români din Treiscaune, la Sfântul Gheorghe, despre metodologia propagandei culturale la sate prin biblioteci populare, şezători culturale, prelegeri etc. O contribuţie remarcabilă la cunoaşterea profundă a realităţilor convieţuirii interetnice din zonă, finalizată cu judicioase propuneri, este broşura lui Aurel Nistor, Problema românească în ţinuturile secuizate şi Biserica ortodoxă, tipărită la Sibiu, în 1939. (Aurel Nistor, O pagină din istoria Bisericii şi Neamului, Editura Carpaţii Răsăriteni, Sf. Gheorghe, 1999, volum alcătuit şi îngrijit de Ioan Lăcătuşu, p. 47)
1920 aprilie 24. La Oficiul Stării Civile, din cadrul Primăriei oraşului Sf. Gheorghe, s-a oficiat căsătoria subprefectului judeţului Victor V. Roman, “greco-ortodox, născut în 20 septembrie 1882, în Sf. Gheorghe, fiul lui Ioan Ola – Roman şi Ana, născută Bobeş, cu Elena Vodă, gr. ortodoxă, născută 15 decembrie 1898, în Poiana Mărului.” Căsătoria a fost încheiată de Dr. Zaharia Crişan, primarul oraşului. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos.693/1920)
1920 aprilie. Prefectura judeţului Treiscaune transmite o circulară către toate primăriile din judeţ, în care se dispune: “În baza ordinului n. 1243/1920 al Ministerului de Interne, Vă invită ca să atrageţi atenţiunea autorităţilor şi organelor Dv. subalterne, să evite orice ingerinţă în luptele politice”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune , dos.661/1920)
1920 aprilie 29. Prefectura judeţului Treiscaune, transmite o circulară către toate primăriile din judeţ, prin care se face următoarea comunicare: “Consiliul Dirigent, prin telegrama nr. 27/107, a conces (aprobat- n.n.) muncitorilor sărbătorirea Zilei de 1 Mai. Deci muncitorii nu pot fi siliţi să lucreze în această zi. Întrunirile sub cerul liber sau demonstrările pe stradă sunt interzise. Autorităţile militare pot permite întruniri în localuri închise sau afară din oraş, care nu vor dura mai târziu, ca până la 6 ore seara. Să se ia măsuri pentru menţinerea ordinei la orice caz”. (ANC,Fond Prefectura Treiscaune, dos.709/1920)
1920 mai 1. Fabrica de ţigarete a fost preluată de „Instituţia Monopolurilor Statului Român”. Între anii 1920-1925 au fost înlocuite vechile utilaje cu utilaje moderne. S-au instalat cinci maşini de tăiat tutun Müller Dresda; 21 maşini de înfundat ţigarete cu carton Universalle; 19 maşini de confecţionat tuburi; patru maşini de înfundat ţigarete fără carton record, una maşină de tăiat hârtie, una maşină de rituit; una maşină de tăiat colţuri pentru hârtie; două maşini tipografice.În anul 1922 au fost instalate în uzina electrică două motoare de 80 de cai putere şi a fost dotat atelierul mecanic cu maşini unelte strict necesare.
În anul 1930, au fost introduse şase maşini de tăiat tutun Müller şi în anul 1931 una maşină de confecţionat ţigarete Malins. Tot în această perioadă a fost construită o instalaţie de ventilaţie în atelierul de tăiat tutun şi au fost introduse sortimentele Carpaţi, Mărăşeşti şi Naţionale. În anii 1926-1927 a fost construită noua clădire a uzinei electrice din beton armat cu uşi şi ferestre duble. În anii 1932-1933 a fost construit depozitul de tutunuri brute cu subsol, parter, trei etaje, care a fost dotat cu două ascensoare automate în anii 1937 şi 1939. La 1 aprilie 1939 Fabrica de ţigarete avea 628 de angajaţi, din care 537 muncitori, 66 erau calificaţi, şi 91 funcţionari. Între anii 1940-1944, producţia zilnică a fabricii era de 2.000.000 ţigarete şi 2.800 kg. tutun împachetat. Maşini noi nu au fost aduse în această perioadă. La 1 noiembrie 1944, fabrica şi-a încetat activitatea, din cauza lipsei de materie primă şi a fost reluată în anul 1945. La 1 octombrie 1966 a fost desfiinţată fabrica de ţigarete din Cluj şi producţia ei aproape în întregime a fost preluată de fabrica din Sf. Gheorghe (1300 tone ţigarete pe an). Cu aceasta producţia fabricii a crescut la 4.000 tone pe an. A fost generalizat schimbul doi, iar numărul salariaţilor a crescut la 447. În anii 1969-1970 Fabrica de ţigarete a făcut parte din Combinatul Industriei Alimentare Covasna. În această perioadă investiţia cea mai importantă s-a făcut în montarea instalaţiei de condiţionat aer în cadrul secţiei de confecţionat ţigarete. Cu introducerea unor noi utilaje a fost mărită capacitatea atelierului mecanic. (Îndrurmător Arhivistic, p. 89-90-91)
1920 mai 19. Prefectul judeţului Treiscaune, Vasile Pop a trasmis suprefectului Victor Roman, în 19 mai 1920, următorul ordin: “ Prin telegrama de astăzi nr. 83/163 a secretarului general de la Minsterul de Interne, suntem avizaţi că Dl General Averescu Prim Ministrul al României Mari şi Ministrul de Interne va sosi în oraşul nostru la 25 Mai a.c. la ora 10 a.m. În vederea primirii Înaltului oaspete, Vă invită ca să ordonaţi de urgenţă ca primarii oraşelor, primpretorii, secretarii comunali şi cerculari, cu câte doi delegaţi dintre săteni şi alţi funcţionari subordonaţi administraţiei Dv. să se prezinte în ţinută de sărbătoare. Primirea va fi la poarta de trimf ridicată înaintea primăriei oraşului. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos.739/1920)
1920 mai 25-27. Au loc alegeri parlamentare, încheiate cu victoria Partidului Poporului (42% din voturi). (Istoria României în date, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1971, p.319)
1920 mai 29. Secretariatul General din Cluj, din cadrul Ministerul Finanţelor, printr-o publicaţie transmisă tuturor prefecturilor, anunţă condiţiile de retragere a coroanelor din circulaţia monetară. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos.826/1920)
1920 mai. Printr-o telegramă a Ministerului de Interne se aduce la cunoştinţă publică, faptul că publicistul englez Scotus Viator a primit “concesiune din partea guvernului de a cerceta diferite localităţi din Ardeal”. În acest sens, Prefectura judeţului Treiscaune solicită tuturor primării lor din judeţ ca, „în cazul în care dânsul va trece şi prin judeţul nostru, să-i dea toate relaţiunile ce se vor cere”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos.823/1920) (Va urma)
Dr. Ioan LĂCĂTUŞU
