Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului „Mesagerul de Covasna”, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, din anii 1956-1989.
Pe baza unei ample documentări, lucrarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1974 decembrie 31. Se înfiinţează o hală nouă a Întreprinderii de Industrie Locală Mobila cu o capacitate de 102,8 milioane lei / an producţie industrială. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1974. Întreprinderea Textilă „Oltul” obţine titlul de Întreprindere Fruntaşă pe Ramură şi Ordinul Muncii Clasa I-a. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1974. Se face prima racordare a oraşului Sf. Gheorghe la sistemul naţional de alimentare cu gaz metan. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1974. În cadrul I.C.I.L. Sf. Gheorghe se înfiinţează secţia de lapte praf (ANC, Fond B.J.A.N. Covasna, dosarul creatorului de arhivă)
1974. Se dă în folosinţă Complexul comercial din zona Gării. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1974. Se dau în folosinţă creşele de copii din cartierul Ciucului şi str. Banki Donath. (azi, Centrul de Recoltare a Sângelui) (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1974. Lucrarea Fototeca Muzeului din Sf. Gheorghe redă denumirea a 1000 de fotografii de: clădiri de interes public, personalităţi locale, evenimente din viaţa comunităţii, monumente de for public etc. Iată câteva exemple: locul tezaurului de la Crasna Buzăului, Casa cu paie a lui Dragomir Janos din Ilieni, grup din zona Buzăului, pasul de la Măreşti, obiceiuri populare la Zăbala, Cheile Bicazului, Munţii Sibiului, case vechi din Sf. Gheorghe, ouă încondeiate, Cetatea Făgăraş, grup de vizitatori la Ocna Sibiului, satul Oituz, pasul Buzăului, vedere din Zagon, turişti la Vâlcele, tineri excursionişti la Bucureşti, nuntă la Dobârlău, planul înclinat de la Covasna, vederi din Braşov, Malnaş Băi, Şugaş Băi, Băile Balvanyos, Lacu Roşu, Oituz şi Breţcu, prima expoziţie de fotografii din România la Braşov, Castelul Peleş – fotografie premiată executată de Papp Ferencz, adunarea fotografilor în Braşov, ştrandul LIDO din Covasna ş.a. (Fototeca Muzeului din Sf. Gheorghe, Foriş Pal.)
1974. Din iniţiativa muzeografului Nicolae Moldovan, la Araci s-a înfiinţat Societatea Culturală „Romulus Cioflec”, iar mai târziu se va ridica bustul scriitorului în faţa şcolii din satul natal (azi Şcoala „Romulus Cioflec”). (Românii din Covasna şi Harghita)
1974. Apare lucrarea Buletin informativ editată de Consiliul Teritorial de Organizare al Judeţului Covasna. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1974. Peretele frontal al sălii de sport situată în curtea Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” este decorat cu compoziţia metaloplastică „Jocuri sportive” a artistului Kis Bela. (Torok Arapad, Ghid al municipiului Sf. Gheorghe, Sf. Gheorghe, 2009, p.59 -60)
1974. Caracteristici socio-demografice: Populaţia: 29.535 locuitori, născuţi 753, decedaţi 232, căsătorii 348, divorţuri 16, sosiţi 1396, plecaţi 336. Personal muncitor 18.150, muncitori 13.844, în industrie 7.567. Caracteristici economico-sociale: 1. Industrie: investiţii 320 mil. lei, 147 C+M, s-au construit 1003 apartamente. 2. Agricultură: producţia agricolă: cereale 1675 to., cartofi 7478 to., bovine 5609 cap., porcine 2656 cap., ovine 5216 cap. 3. Existau 804 gospodării. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1974. În revista Aluta, anuarul Muzeului din Sf. Gheorghe, sub semnătura lui Szekely Zoltan, apare un articol în memoria arheologului Ioan Nestor (1905-1974), în care se menţionează: „Muzeul din Sf. Gheorghe, în profesorul Ioan Nestor, şi-a pierdut un prieten sincer, care a urmat tradiţia moştenită de la Vasile Pârvan încă din timpul lui Fr. Laszlo, o colaborare fructuoasă care a dat rezultate bune în desluşirea multor probleme din istoria ţării. Om de ştiinţă cu mare prestigiu, care timp de aproape 40 de ani a fost un sprijin real în activitatea arheologico-istorică a Muzeului din Sf.Gheorghe, ai cărui lucrători îl stimau. (Szekely Zoltan, Ioan Nestor (1905 – 1974),în Aluta/1973, 237 -238)
1974-1975. În Aluta, vol. VI-VII, sub semnătura lui Zagoni Jeno, a apărut articolul Studii şi comunicări în publicaţiile Muzeului din Sf. Gheorghe (1954-1974). (Biblioteca CEDMNC)
1974-1975. Muzeul judeţean Sf. Gheorghe funcţiona cu secţii de: istorie, etnografie, artă plastică, ştiinţele naturii, laborator foto şi bibliotecă. În subordinea sa se aflau următoarele unităţi: Casa memorială „Gyarfas Jeno” din Sf. Gheorghe, Muzeul oraşului şi a breslelor din Tg. Secuiesc, Colecţia muzeală etnografică din Cernat şi Casa memorială Benedek Elek din Băţanii Mici. În anii respectivi au fost executate săpături arheologice şi cercetări etnografice organizate mai multe simpozioane şi dezbateri ştiinţifice, expoziţii, cât şi manifestări aniversare şi comemorative ale unor personalităţi şi instituţii locale. (Cronică muzeală, aniversări culturale covăsnene 1974-1975, în Aluta VI/VII, 1974 /1975, p, 487 / 500)
1974-1975. În parcul din faţa şcolii „Varody Joszsef” se află monumentul lui Varadi Jozsef, realizat de Gyorgy Benedek şi bustul luptătorului comunist Lazar Mihaly (1898-1941), realizat de Jecza Peter. (Torok Arapad, Ghid al municipiului Sf. Gheorghe, Sf. Gheorghe, 2009, p.93 – 94)
1975 ianuarie 1. Se înfiinţează Întreprinderea de Transport Auto. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1975 mai 30. Au loc festivităţile de inaugurare a Casei de Cultură a Sindicatelor din Sf. Gheorghe, director prof. Petre Străchinaru. (Vox Humana, Sf. Gheorghe, 1993, p.3)
1975 iulie 14. Se înfiinţează Oficiul de Gospodărire a Apelor. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1975 octombrie 1. Se înfiinţează Oficiul Teritorial de Calcul Electronic. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1975 octombrie. Se dă în folosinţă un nou spital cuplat cu policlinică având o capacitate de 436 paturi. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1975. Se dă în folosinţă un grup şcolar, Liceul industrial nr.1. -azi Liceul „Puskas Tivadar” (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1975. Se dă în folosinţă noi spaţii de depozitare a cerealelor (Silozul de la gară). (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1975. Se înfiinţează Fabrica de Nutreţuri Combinate, din Sf. Gheorghe. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1975. Are loc conectarea abonaţilor din oraş la reţeaua telefonică automată interurbană. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1975. Sub semnătura lui Pricăjan Artemiu, la Sf. Gheorghe, apare lucrarea Apele minerale din judeţul Covasna şi propuneri privind dezvoltarea exploatării acestora. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1975. La Editura Academiei RSR, din Bucureşti a apărut volumul Judeţul Covasna. Monografie, de Pisotă I, Mihai Elena şi Ivănescu Maria . (Biblioteca CEDMNC)
1975. Caracteristici socio-demografice: Populaţia: 31.116 locuitori, născuţi 797, decedaţi 239, căsătorii 414, divorţuri 44, sosiţi 1615, plecaţi 283. Personal muncitor 19.467, din care muncitori 15.075, în industrie 8.641. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1975. Caracteristici economico-sociale: 1. Industrie: 10 întreprinderi, producţia industrială 1 miliard lei, investiţii 379 mil. lei, 172,5 mil. lei C+M, s-au construit 1141 apartamente, hotel cu 210 locuri (Bodoc), două oficii PTTR, o centrală telefonică automată cu 3000 de numere. 2. Agricultură: producţia agricolă: cereale 922 to., cartofi 2911 to., sfeclă de zahăr 3897 to., bovine 5777 cap., porcine 2111 cap., ovine 5871 cap. 3. Comerţ: 149 unităţi comerciale: 49 alimentare, 51 nealimentare, 40 unităţi de alimentaţie publică, 483 mil. desfaceri de mărfuri. 4. Învăţământ: 18 şcoli, 8450 elevi, 480 cadre didactice, 2137 preşcolari. 5. Cultură: o casă de cultură, 11 echipe artistice, 131 spectacole, 54,5 mii spectatori; un teatru, 256 spectacole, 110 mii spectatori; un muzeu cu 19 mii vizitatori; 71 biblioteci cu 356 volume; 8552 abonamente la radio şi radioficare, 8373 abonamente TV. 6. Asistenţă sanitară: un spital cu 674 paturi, 6 dispensare medicale, 5 creşe cu 408 locuri, 96 medici, 21 farmacişti, 444 personal mediu sanitar.7.Amenajări edilitar-gospodăreşti: 61 km. străzi, 40,6 km. reţea apă. 8. Transporturi: 33 autobuze, 52 km. traseu, 8,4 mil. călători, 10 taximetre. 9. Existau 846 gospodării. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1975-1985. În anul 1975, Fabrica de Ţigarete din Sf. Gheorghe primeşte titlul de „Fruntaş pe ramură”, iar în 1985 „Ordinul Muncii” clasa a II-a. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1976 ianuarie 1. Se înfiinţează Şantierul de Construcţii Industriale Covasna – T.C. Ind. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1976 septembrie. Încep lucrările de construcţii la Fabrica de motoare electrice. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1976. Se modernizează străzile Ciucului şi Lunca Oltului. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1976. Se dau în folosinţă primele cămine de nefamilişti din str. Pescarilor cu 380 locuri. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1976. A fost dat în folosinţă noul pod peste râul Olt, podul vechi, construit în 1906, fiind demolat. (Torok Arapad, Ghid al municipiului Sf. Gheorghe, Sf. Gheorghe, 2009, p.44)
1976. Caracteristici socio-demografici: Populaţia: 33.006 locuitori, născuţi 845, decedaţi 262, căsătorii 439, divorţuri 52, sosiţi 1992, plecaţi 291. Personal muncitor 21.110, din care muncitori 15.970, în industrie 9.092. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1976. Caracteristici economico-sociale: 1. Industrie: 10 întreprinderi, producţie industrială 1,2 miliarde lei, investiţii 484 mil. lei, 206 mil. lei C+M, 792 apartamente, 19 case noi. 2. Agricultură: producţia agricolă: cereale 1949 to., cartofi 11801 to., bovine 5543 cap., porcine 3714 cap., ovine 7253 cap. 3. Existau 2452 gospodării. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1976. În faţa hotelului Bodoc a fost amplasată statuia Fata salutând, opera lui Vetro Artur. (Torok Arapad, Ghid al municipiului Sf. Gheorghe, Sf. Gheorghe, 2009, p.106)
1976. Se înfiinţează echipa de hochei pe gheaţă a Asociaţiei Sportive „Unirea” Sf. Gheorghe, echipă care după un an a promovat în prima divizie. (Judeţele patriei. Covasna. Monografie, Editura Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1980, p. 213)
1976. La Editura Muzicală din Bucureşti apare lucrarea Béla Bartók şi muzica românească, ediţie îngrijită şi prefaţă de Francisc László. Volumul conţine informaţii despre prezenţa lui Béla Bartók la Sf. Gheorghe unde „concertează şi culege folclor”. (Tezaur de etnografie şi folclor din judeţele Covasna şi Harghita, de Nicolae Bucur şi Constantin Catrina)
1976. Consiliul Judeţean pentru Educaţie şi Sport Covasna editează Calendarul competiţiilor sportive. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1976. La Editura Politică a apărut volumul Răscoalele secuieşti, în a doua jumătate a sec. al XVI-lea, Demeny Lajos (Biblioteca CEDMNC)
1976. Apare Anuarul statistic al judeţului Covasna editat de Direcţia Judeţeană de Statistică Covasna. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1976. Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă Covasna editează catalogul Expoziţia de mobilier ţărănesc, de Gazda Klara şi Nicolae Moldovan. (Arhiva CDMNC, Colecţia Documente. Localităţi, Dos. 16-18)
1976-1980. Profilul Întreprinderii de aparataj electric auto s-a completat cu Secţia de motoare electrice mici, iar platforma industrială a oraşului are o unitate de primă mărime – Întreprinderea de maşini agregat şi subansamble auto. (Judeţele patriei. Covasna. Monografie, Editura Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1980, p. 100)
1977–1986. În perioada 1977-1986, la Sfântu Gheorghe a apărut publicaţia Orizontul, supliment social-politic, de cultură şi artă al ziarului „Cuvântul Nou”. Colecţia de presă şi publicaţii aflată în păstrare în Arhiva Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” cuprinde şi 16 numere ale publicaţiei respective, donate de distinsul publicist Horia C. Deliu. Parcurgerea paginilor îngălbenite de timp, oferă cititorilor o lectură deosebit de interesantă. Astfel, se poate observa că, pe lângă articolele „comandate” politic, reprezentând „tributul” plătit de toate publicaţiile editate în regimul trecut, revista conţine pagini de cultură autentică, impunându-se prin numărul şi notorietatea colaboratorilor, în rândul cărora regăsim cunoscuţi academicieni, scriitori, critici literari, cercetători, din principalele centre culturale ale ţării, precum şi cei mai cunoscuţi intelectuali români şi maghiari, din zonă.
Se remarcă diversitatea genurilor publicistice: reportaje, interviuri, cronici, recenzii, pagini literare, de umor, pagini de cenaclu (ale Cenaclului literar „Orizontul”), note de călătorie, documentare, studii de istorie, de etnografie şi folclor, ştiri, sport, divertisment, rebus. Paginile revistei cuprind articole semnate de academicieni: Virgil Cândea, Alexandru Vulpe, Eugen Simion, Cristofor Simionescu, Horia Hulubei, Alexandru Balaci ş.a., interviuri cu scriitorii Eugen Barbu, Nichita Stănescu, Gabriel Garcia Marquez, sculptorul Ion Jalea, actorul Dem Rădulescu ş.a. Deosebit de valoroase sunt articolele şi studiile semnate de istoricii, arhiviştii şi cercetătorii: Dumitru Almaş, Ştefan Suciu, Constantin Catrina, Dumitru Haşdeu, Nicolae Dunăre, Istvan Koves, Mihai Cruceanu, Ludovic Roman, Szasz Vasilica şi neobositul publicist şi om de cultură Ştefan Pietraru.
Articolele de cultură, critică literară şi ştiinţă poartă semnătura unor cărturari precum Victor Ernest Maşek, Dan Ciachir, Pompiliu Preca, Eugen Mewes, Marin Aiftincăi, Marin Voiculescu, Ion Haneş, Dinu Ianculescu ş.a. Un spaţiu extins este alocat fragmentelor literare, paginilor de proză şi poezie semnate de scriitorii Sorin Teodorescu, Domokos Geza, Vasile Artenie, Radu Selejan, Beke Gyorgy, Horia Tabacu, Szilveszter Lajos, Daniel Drăgan, Radu Dobre, Mihai Bobuţanu, poetul ţăran Ghiţă Baciu ş.a.
Intelectualitatea locală este prezentă prin articole valoroase redactate de medicii: Horia Radu, Benedek Geza jr., Gheorghe Şerban, profesorii: Nicolae Moldovan, Aurel Hulpoi, Narcis Calotescu ş.a., economiştii: Domokos Erno, Ioan Koker şi economistul-publicist Herman Rosner (care publică rezultatul cercetărilor sale privind potenţialul balnear al judeţului, în mod deosebit despre „Covasna – celor 1000 de izvoare de sănătate”), geologul Kisgyorgy Zoltan, arhitectul Oliver Riti şi mulţi, mulţi alţii.
Din nenumăratele articolelor care, prin conţinutul şi mesajul lor, prezintă un real interes şi astăzi, menţionăm: Vasile Pârvan despre judeţul Covasna, Mihai Viteazul şi secuii, Mioriţa în secuime, Bela Bartok la Sf. Gheorghe, Popasuri transilvănene ale lui Mihai Sadoveanu, Folcloriştii Covasnei „Cu Perpessicius despre…”, Picturile murale de la Ghelinţa, Cetăţi dacice în judeţul Covasna, articole despre Romulus şi Virgil Cioflec, Haiducii din Carpaţi, Niţă Coman din Zăbrătău, portrete ale unor oameni de ispravă, precum Arcadie Boroş, Erou al Muncii Socialiste,director al Intrepriderii Miniere Căpeni ş.a.
Principalele materiale de presă, publicate în Orizontul, în decursul celor 10 ani de apariţie, sunt redactate de ziarişti profesionişti, membri ai redacţiei cotidianului Cuvântul Nou, condus de redactorul-şef Constantin Timaru. În semn de respect pentru truda lor jertfelnică, îi menţionăm, în ordine alfabetică: Dorel Andraş, Vasilica Ciobanu, Ioan Drăgan, Marius Deac (R. Brădeanu), Horia C. Deliu, Gabriel Florescu, Iosif Petruţ Gojdo, Aurel Golciu, Aurelia Lojinschi, Dan Manolăchescu, Dumitru Manolăchescu, Ioan Negulici, Niţă Preda, Constantin Niţu, Gheorghe Popiţa, Radu Selejan, Nicolae Stoian, Dumitru Toma, Mircea Zeicu şi artistul fotograf Arpad Bartha.
Prezentând succint această filă din presa românească covăsneană, din deceniile opt şi nouă ale sec. XX, nu ne-am propus o analiză detaliată, care să cuprindă inclusiv raportarea critică la articolele „comandate”, redactate în „limbajul de lemn” specific epocii comuniste. Am selectat articolele care rezistă exigenţelor vremurilor prezente, cât şi celor viitoare, şi care fac parte din moştenirea culturală perenă, creată în această parte din inima ţării. (Dr. Ioan LĂCĂTUŞU, Orizontul–o filă din presa românească covăsneană, în „Mesagerul de Covasna”, februarie 2016) (va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
