Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului „Mesagerul de Covasna”, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucrarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1951 mai 18. Un nou „memoriu justificativ” este elaborat de către „Comitetul de Construire a Monumentului Sovietic, din oraşul Sf. Gheorghe”, semn că iniţiativa a fost aprobată de forurile abilitate. În documentul respectiv sunt precizate detalii privind proiectul monumentului preconizat a se ridica, după cum urmează: „Pe baza iniţiativei Comitetului P.M.R. al raionului Sf. Gheorghe s-a hotărât executarea unui monument grandios în centrul parcului oraşului Sf. Gheorghe, pentru cinstirea Eroilor sovietici, care au căzut sacrificând viaţa lor pentru libertatea nostră. Monumetul va fi executat din piatră indigenă trachit de Stânceni şi andezit din carierele Malnaş şi Bicsad, raionul Sf. Gheorghe. Pisele vor fi cioplite şi bucerdate. … (Arhivele Naţionale Covasna, Fond 554, Secţia Secretariat, Dos.1/II, p. 2)
1951 iunie 20. Într-un alt Memoriu, redactat în 20 iunie 1951, sunt prezentate informaţii noi privind motivaţia amplasării monumentului în centrul parcului ( în locul unde „în timpul erei maghiare”, între anii 1940 –1944, fusese ridicat „suportul pavilion cu tendinţe revizioniste”), privind materialele folosite, fondurile necesare şi modul lor de asigurarea etc. Dar iată conţinutul documentului: „Sfatul Popular al Raionului Sft. Gheorghe, Comitetul pentru construirea Monumentului Sovietic, Nr…/1951. Memoriu În parcul oraşului Sft. Gheorghe din Regiunea Stalin a fost ridicat încă în timpul stăpânirii fasciste (formularea iniţială era “în timpul erei maghiare” –n.n.), între anii 1940 –1944 un suport pavilion cu tendinţe revizioniste (orszagzaszlo alap) şi ură rasială. Acest monument a avut ca scop aţâţarea popoarelor conlocuitoare între ele, iar până azi a servit ca o unealtă în mâinele duşmanului regimului nostru. (Arhivele Naţionale Covasna, Fond 554, Secţia Secretariat, Dos.1/I, p. 69-70)
1951 iunie-august. În perioada iunie – august 1951, au prestat „servicii de muncă voluntară”, zilnic, în jur de 10 – 15 persoane. La finalul perioadei de construcţie, fiecare participant a primit o dovadă din care rezulta perioada cât a lucrat efectiv la ridicarea monumentului. Pe statul de plată din lunile iulie şi august 1951, figurează 17 cioplitori în piatră din Malnaş. (Arhivele Naţionale Covasna, Fond 554, Secţia Secretariat, 554, Dos.1/I, p. 9).
1951 august 23. Se dezveleşte momumentul eroilor sovietici din parcul central al oraşului. Dintr-o scrisoare adresată Ministrului Finanţelor, de Comitetul Raional pentru Construirea Monumentului Eroilor Sovietici din Sf. Gheorghe, Regiunea Stalin, în 20 Februarie 1952, rezultă că pentru finalizarea construcţiei momunetului s-a primt, din partea Ministerului Finaţelor, o subvenţie de 2.500.000, solicitându-se scutirea de impozit, pentru suma aferentă salariilor muncitorilor, după cum urmează: „Tovarăşe Ministru, În cinstea aniversării zilei de „23 August” data eliberării Patriei noastre de sub jugul fascist de către GLORIOASA ARMATĂ SOVIETICĂ, din iniţiativa Organizaţiei Raionale de Partid am format un comitet pentru construirea unui Monument în amintirea EROILOR SOVIETICI – monument ce s-a şi ridicat pe ziua de 23 August 1951 în centrul parcului oraşului nostru. …(Arhivele Naţionale Covasna, Fond 554, Secţia Secretariat, 554, 1/I, p. 3 şi 38)
1951 iulie 23. Redăm un fragment din articolul Staţiunile balneoclimaterice din sud-estul Transilvaniei în sinteze informative ale Securităţii. „Direcţiunea Generală a Securităţii Statului Stalin, Către, Direcţiunea Generală a Securităţii Statului Bucureşti, La ordinul Dvs. nr. 242/226.964 din 10 iul. a.c., cu privire la situaţia aprovizionării staţiunilor balneo-climaterice, raportăm: (…) În raza raionului Sf. Gheorghe sunt 3 staţiuni balneoclimaterice care sunt în patrimoniul Sfatului Popular Sf. Gheorghe şi anume: Băile Şugaş, sunt sub alocaţie cooperativei „Gabor Aron” din Sf. Gheorghe, având restaurant cooperatist, preţurile practicate sunt identice cu cele din oraş. Aprovizionarea cu alimente şi altele sunt asigurate de către sindicalişti şi funcţionarii diferitelor instituţii aflaţi în concediu mai mult din raza raionului. Lipsuri în ceea ce priveşte aprovizionarea cu alimente până în prezent nu s-a constatat, însă menţionăm că drumul care merge din Sf Gheorghe până la această staţiune este stricat în aşa fel încât nu se poate umbla cu autovehiculele. Deşi se cunoaşte această problemă de către organele competente, nu s-a luat nici o măsură până în prezent. (Vasile Valentin, CNSAS Bucureşti, Staţiunile balneoclimaterice din sud-estul Transilvaniei în sinteze informative ale Securităţii (1951), în “Angvstia”, nr. …)
1951 august 23. La Muzeul Naţional Secuiesc din Sf. Gheorghe s-a organizat o expoziţie specială cu ocazia aniversării zilei de 23 august 1944. Expoziţia a fost vizitată de numeroase delegaţii de ,,oameni ai muncii de la oraşe şi sate”. (Aspecte din viaţa rurală a judeţului Trei Scaune în perioada 1945-1952”, Mircea Bodnari, pag. 146)
1951. Oraşul Sfântu Gheorghe se racordează la sistemul energetic naţional. (Arhiva CDNC, Fond Manuscrise, Dos. 15)
1951. Are loc extinderea corpului de clădiri a Şcolii Textile (azi, Liceul Kos Karoly). (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 19/1951)
1951. Prin H.C.M. nr. 474/1951 se înfiinţează Inspectoratul Statistic Raional Sfântu Gheorghe şi se desfiinţează Oficiul Censor Statistic din Sfântu Gheorghe. (Arhiva CDNC, Fond Manuscrise, Dos. 15)
1952 ianuarie 24 – 2011. Unirea Principatelor Române a fost sărbătorită la Sf. Gheorghe, chiar şi în timpul Regiunii Autonome Maghiare, din iniţiativa distinsului dr. Ilie Olteanu. Manifestările consacrate zilei de 24 ianuarie, din perioada 1968 -1989, au fost continuate şi amplificate, după decembrie 1989, din iniţiativa societăţii civile româneşti, cu sprijinul şi participarea Prefecturii judeţului Covasna şi a Garnizoanei militare Sf. Gheorghe. (Ioan Lăcătuşu, Sărbătorirea Unirii Principatelor, la Sfântu Gheorghe, de-a lungul vremii, în în „Condeiul ardelean”, Anul V, Nr. 119 (154), 22 -28 ianuarie 2009, p. 3)
1952 martie 4. În dare de seamă a Comitetului Raional Sf.Gheorghe al Frontului Plugarilor sunt menționate localităţile unde ,,teza problemei naţionale este mai ascuţită” şi se arată că în organizaţiile Zagon şi Dobolii a fost prelucrat materialul în legătură cu problema naţională fiind demascate elementele şovine, numai din rândul populaţiei româneşti.(Angv. nr.13, p.257)
1952 iunie 3. Reorganizarea justiţiei făcută după Legea nr.5 din 3 iunie 1952 a stabilit noul conţinut al activităţii tribunalelor axat pe apărarea orânduirii socialiste de stat, pe apărarea drepturilor cetăţenilor şi întreprinderilor şi pe asigurarea respectării legilor. Vechile instanţe au fost înlocuite cu tribunalele populare, iar Tribunalul judeţean Trei Scaune a primit denumirea de Tribunalul popular al raionului Sf. Gheorghe. (Îndrurmător Arhivistic, p. 70).
1952 iunie 12. Într-o altă întrunire a conducerii comuniste, la 12 iunie 1952, se adopta prima variantă din propunerile consilierilor sovietici, cea restrânsă, cu unele modificări de înființare a Regiunii Autonome Maghiare. RAM trebuia să cuprindă raioanele Ciuc, Târgu Secuiesc, Sfântu Gheorghe, Odorhei, partea răsăriteană a raionului Racoş – luate de la regiunea Stalin (căreia i se va da în schimb, aproape tot teritoriul Regiunii Sibiu) şi majoritatea teritoriului Regiunii Mureş (cu excepţia raionului Luduş şi a câtorva comune din vestul Reghinului, care urmau să treacă la Regiunea Cluj); de asemenea, RAM mai lua şi raionul Târnăveni de la Regiunea Sibiu. (Petre Ţurlea, „Români şi unguri”, Editura Karta –Graphic, Ploieşti, 2011, p. 539)
1952 iulie 1. Se înfiinţează Întreprinderea Comercială Raională. (Arhiva CDNC, Fond Manuscrise, Dos. 15)
1952 august 12. Mitropolitul Nicolae Bălan solicita rapoarte depre „capitolul însemnat din trecutul românesc al acestei regiuni”, reprezentat de suferinţele credincioşilor în anii de ocupaţie 1940-1945. „ Aceste date trebue culese fără întârziere, precum şi trecerile forţate la alte confesiuni. Datele matriculare de botez şi cununii vor fi însemnate cu multă grije. – 19 XI 1949”. „Din raportul Nr. 758 din 7 VIII a.c. şi din anexele lui am văzut că noi greutăţi neprevăzute se ivesc pentru instituţiile noastre din acea regiune şi pentru cei-ce sunt în slujba elementului românesc de acolo. Spre a avea elementele necesare unei intervenţii la autorităţile centrale, ne vei procura datele asupra parohiilor şi a personalului eclesiastic, lovite de măsurile arbitrare ale autorităţilor locale. Cei năpăstuiţi să intervie înscris pe lângă autorităţi, iar răspunsurile eventuale să ni se trimită în copie aici. În ceea-ce priveşte ajutorarea materială a celor năpăstuiţi – nu dispunem de mijloace. (Ioan Lăcătuşu, Preocuparea Mitropolitului Nicolae Bălan privind situaţia românilor ortodocşi din ţinutul Harghitei şi Covasnei, în “Revista Teologică”, Serie Nouă, Anul XV (87), nr. 3, iul – sept 2005, pp. 145 -146)
1952 septembrie 22. Lucrările sesiunii Marii Adunării Naționale se deschid, sub preşedinţia lui Dumitru Coliu, unul dintre cei trei vicepreşedinţi fiind reprezentantul UPM, Juhasz Ludovic. Primul ministru, Gheorghiu-Dej va prezenta proiectul de Constituţie. Crearea Regiunii Autonome Maghiare era prevăzută în articolul 18. Articolul 19 menţiona raioanele acesteia, iar articolul 20 preciza: „Legile RPR, hotărârile şi dispoziţiile organelor centrale ale Statului sunt obligatorii pe teritoriul RAM”. Un regulament special de funcţionare trebuia alcătuit. (Petre Ţurlea, „Români şi unguri”, Editura Karta –Graphic, Ploieşti, 2011, pp.541 – 543)
1952 septembrie. Regiunea Autonomă Maghiară, cu o suprafaţă de 13 500 km pătraţi, cuprindea judeţele Treiscaune, Odorhei, Ciuc şi Mureş. Dintr-o cercetare sociologică, pentru subiecţii români, perioada Regiunii Autonome Maghiare a fost dificilă: ei vorbesc despre un sentiment permanent de ameninţare şi despre faptul că nu se puteau descurca fără cunoştinţe de limbă maghiară.(Codrina Şandru, Comunităţi etnice şi elite locale, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2007, p.113)
1952 octombrie 25. Pagini din conviețuirea interetnică: „Tovarăşul Curta Ştefan, responsabil cu educaţia în comitetul raional Sfântu-Gheorghe al Frontului Plugarilor: „Problema naţională se manifestă din partea românilor, în urma trecutului din 1940 şi 1945, cu cedarea Ardealului, spunând românii că au fost batjocoriţi de maghiari şi astăzi tot ei conduc comuna. (Vasile Stancu, Poziţia partidului Frontul Plugarilor din raioanele Sfântu-Gheorghe şi Târgu-Secuiesc privind înfiinţarea Regiunii Autonome Maghiare, mms )
1952 decembrie 30. Se înfiinţează G.A.C. „30 Decembrie” cu sediul în Chilieni, având o suprafaţă de 575 ha. teren arabil, cu 107 familii şi fonduri fixe în valoare de 96.380 lei. (Arhiva CDNC, Fond Manuscrise, Dos. 15)
1952. Prin legea pentru înfiinţarea şi organizarea Procuraturii R.P.R., parchetele au fost desfiinţate şi se constituie procuraturile. (Îndrurmător Arhivistic, p. 72)
1952. Se înfiinţează Întreprinderea de Construcţii nr. 4 Sf. Gheorghe, din cadrul Trustului Regional de Construcţii Braşov. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
( va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
