Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului „Mesagerul de Covasna”, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucrarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
Anul 1947
În anul 1947 parohia ortodoxă avea o suprafaţă de 37 ha teren agricol, din care 9 ha pădure, două case parohiale (una donată de pr. Iosif Popovici), o casă centrală şi una a clopotarului.
Pentru salvarea catedralei ortodoxe, protopopul Petru Boeriu face numeroase demersuri la forurile eclesiastice şi laice. Mult timp, în centrul oraşului Sfântu Gheorghe a existat, sub aspect strict material, o ruină plină de bălării şi pomi, la subsolul căreia funcţiona un depozit de legume şi fructe. În anii 1960-1962 parohia ortodoxă Sfântu Gheorghe a fost obligată să cedeze din terenul bisericii suprafaţa pe care s-au clădit blocurile menite a masca catedrala. (Românii din Covasna şi Harghita, p. 89 )
1947 august 14-21. Reforma monetară pregătită în secret, timp îndelungat, a fost anunţată pe neaşteptate, constituind o surpriză pentru populaţia judeţului. Reforma s-a derulat rapid în decurs de numai o săptămână 14-21 august 1947. …Scopul proclamat al reformei monetare a fost asigurarea stabilizării leului, relansarea economică, o lovitură decisivă dată speculei şi speculanţilor, prosperitatea „maselor largi populare“. În realitate reforma a realizat un prim atentat la proprietatea tuturor cetăţenilor ţării. Vor urma naţionalizările firmelor şi caselor, apoi colectivizarea. Jaful practicat de puterea comunistă a constat în faptul că nu au fost schimbaţi toţi banii oamenilor, ci numai o cotă-parte fixată diferenţiat de la o categorie socială la alta. Economiile populaţiei, depuse la băncile particulare şi de stat, au fost blocate. Ţăranii au fost favorizaţi întrucâtva prin faptul că puteau schimba o sumă de cel mult 5 milioane de lei vechi pe cap de familie, iar muncitorii puteau să schimbe maximum 3 milioane de lei vechi. Toţi cei care locuiau la ţară erau asimilaţi agricultorilor. Orfanii şi văduvele de război puteau schimba tot 3 milioane de lei vechi. Militarii schimbau numai 1,5 milioane de lei vechi.
Peste aceste cote populaţia rămânea cu leii vechi în buzunar, fără a-i putea folosi şi trebuind să-i predea ca pe nişte hârtii fără valoare. Cursul de schimb a fost de 20000 de lei vechi pentru 1 leu nou. Cursul de schimb al leului nou faţă de dolar era de 150 de lei noi pentru 1 dolar american. (…) În august 1947, puterea comunistă din România a înfăptuit o reformă monetară, cu scopul de a depăşi criza economică postbelică şi a-şi întări controlul asupra economiei naţionale. ( Maria Costea, Aspecte privind aplicarea reformei monetare din 1947 în jud. Mureş, mms )
1947 decembrie 5. A fost înfiinţată instituţia asesorilor populari la tribunale şi parchete. (Îndrumător Arhivistic, p. 72).
1947 decembrie 20. Din „situaţia asupra populaţiei jud. Treiscaune la 1 ianuarie 1947, după apartenenţa naţională şi limba maternă, în plasa Sf. Gheorghe”, situaţia era următoarea: populaţie totală – 26893, din care: români – 5583, unguri – 20028, ţigani – 1252 şi alţii 30” (practic populaţia evreiască a dipărut aproape în totalitate, iar numărul românilor a scăzut drastic). (CDMNC, Fond Manuscrise, dos. 20, f. 24)
1947 decembrie 31. Prefectura judeţului Treiscaune transmitea Ordinul 13.013, de distrugere a tuturor portretelor şi însemnelor regale din instituţii. Aplicarea ordinului s-a făcut foarte uşor; explicaţia o găsim în adresa de răspuns transmisă la 13 ianuarie 1948, Primăriei Sfântu Gheorghe, de Uzinele textile din oraş: „Vă aducem la cunoştinţă că în întreprinderea noastră nu se găsesc insigne portrete, statuete regale de nici o natură. Toate acestea erau nimicite încă din anul 1940 -în urma Arbritajului de la Viena- iar după realipirea Ardealului la Vechiul Regat nu s-au procurat asemenea lucruri”. Iar primarul Miklos Imre transmitea lui Petru Groza o telegramă de felicitare: „Populaţia oraşului de reşedinţă Sfântu Gheorghe a luat la cunoştinţă cu însufleţirea cea mai mare că s-a eliminat un obstacol din drumul realizării statului socialist şi s-a proclamat Republica Populară. Vă asigurăm de sprijinul nostru până în ultima clipă şi strigăm din tot sufletul: Trăiască Republica realizată de Guvernul nostru democrat!”. Totodată, era trimisă o telegramă şi lui Luká László, fiu al judeţului Trei Scaune: „Populaţia oraşului reşedinţă Sfântu Gheorghe vă salută ca pe unul dintre realizatorii Republicii Populare Române. Vă asigurăm că vom lupta şi pe mai departe alături de dvs. pentru realizarea scopului final, pentru statul socialist”. (Petre Ţurlea, „Români şi unguri”, Editura Karta-Graphic, Ploieşti, 2011, p. 510-511)
Anul 1948
1948 ianuarie 1. Populaţia oraşului Sf. Gheorghe: 13 679 locuitori. (Arhiva CDNC, Fond Manuscrise, Dos. 15)
1948 ianuarie 1. Se înfiinţează Întreprinderea de Industrializarea Cărnii. (Arhiva CDNC, Fond Manuscrise, Dos. 15)
1948 februarie 8. Are loc la Sf.Gheorghe şedinţa pentru instalarea Comitetului Judeţean al Partidului Unic Muncitoresc. Şedinţa a fost condusă de ,,tovarăşul” Francisc Szolnoki, delegat al P.U.M. (Aspecte din viaţa rurală a judeţului Trei Scaune în perioada 1945-1952”, Mircea Bodnari, pag. 118)
1948 februarie 12. Are loc alegerea Comitetului judeţean Treiscaune al Partidului Muncitoresc Român. (Arhiva CDNC, Fond Manuscrise, Dos. 15)
1948 mai 17 – 1949 ianuarie 4. Cu toate greutăţile şi frământările anilor de după război, premergători instalării regimului comunist, Vlădicul Nicolae Bălan îndemna necontenit la întărirea vieţii bisericeşti, apreciind modul cum s-au desfăşurat conferinţele bisericeşti. „La raportul P.C. Tale Nr. 631/948 cunoaşte, că am luat act de lucrările conferinţei preoţeşti a tractului Sf. Gheorghe, dela 17 Mai a.c. Am remarcat cu mulţumire seriozitatea şi ţinuta demnă a acestei conferinţe. Ne bucurăm că preoţimea noastră din acele părţi îşi dă toată silinţa pentru a corespunde pe deplin marilor ei îndatoriri. Desbaterea atât de amplă asupra predicei în limba română şi limba maghiară am găsit-o binevenită, actuală şi necesară. Am aprobat îndrumare P.C. Tale dată preoţilor în conferinţă, ca în ce priveşte limba în care urmează a se rosti predica, să se ţină seamă de tradiţia locală. Pentru conferinţa preoţească de toamnă, am aprobat programul prezentat, cu tema generală, despre sfintele taine. – 3 VI 1948”. „La raportul P.C. Tale Nr. 1187/948 cunoaşte, că am luat act de lucrările conferinţei preoţeşti din acel protopopiat, ţinută la 25 Noemvrie 1948. Ne-am bucurat văzând însufleţirea preoţimei noastre în faţa problemei misionare, atât de actuală în zilele noastre. Aşteptăm de la toţi preoţii desfăşurarea unei activităţi cât mai intensive. – 4 I 1949 . (Ioan Lăcătuşu, Preocuparea Mitropolitului Nicolae Bălan privind situaţia românilor ortodocşi din ţinutul Harghitei şi Covasnei, în „Revista Teologică”, Serie Nouă, Anul XV (87), nr. 3, iul – sept 2005, p. 146)
1948 iunie 4. Casa de păstrare din Treiscaune S.A. Sfântu Gheorghe. A funcţionat între anii 1876 şi 1948. Documentele create conţin date interesante cu privire la viaţa economico- financiară a oraşului Sf. Gheorghe, valoarea opraţiunilor de credit şi destinaţia lor, registrul cu acţiunile proprii ale societăţii, registrul jurnal cu împrumuturile făcute şi debitorii, precum şi documentele create de consiliul de administraţie şi de către adunarea generală a acţionarilor. Prin decizia nr. 260 din 4 iunie 1948 a Curţii Superioare Bancare, s-a hotărât intrarea în lichidare a Casei de Păstrare Sf. Gheorghe. Societate pe Acţiuni, fiind numit ca lichidator Dimitrie V. Lefter, directorul Băncii Naţioanle din Sf. Gherorghe. (ANC, Fond Camera de Comerţ şi Industrie, inv .3, dos.54, p.4)
1948 iunie 11. Are loc naţionalizarea întreprinderilor și societăţilor comerciale. „Proces verbal nr.1 Astăzi anul 1948 luna Iunie ziua 11 orele 4. Noi, Comisia Judeţeană de Naţionalizare a judeţului Treiscaune, formată din domnii Schosler Carol, delegate al Comisiei Superioare Economice în calitate de preşedinte, Kovacs Francisc subprefectul judeţului Treiscaune, Steinberger Leopold preşedintele Consiliului Judeţean Sindical şi Moscu Gerard delegat al Direcţiei Generale al Controlului Economic, îndeplinind şi funcţia de secretar al acestei Comisiuni, ne-am întrunit astăzi în sediul Judeţenei P.M.R. din oraşul Sf. Gheorghe în prima şedinţă de constituire, pentru a discuta măsurile ce trebuiesc luate, pentru aducerea la îndeplinire a dispoziţiunilor primite de la Consiliul Economic Superior.
În acest sens s-a dat citire dispoziţiilor primite. Domnul preşedinte al Comisiunii arată cauzele ce au determinat Guvenul nostru să păşească la Naţionalizare, arătând tot odată persectivele de viitor ale Republicei Populare Române, în urma îndeplinirii acestei măreţe opere de naţionalizare. Conform instrucţiunilor primite Dl preşedinte înmânează domnului Subprefect plicul cu dispoziţiunile Ministerului Afacerilor Interne, care dispoziţii sunt apoi cetite de dl. Subprefect, obligându-se tot odată de a le îndeplini întocmai. Deasemenea domnul Steinberger Leopold este însărcinat să mobilizeze masa muncitoare pentru sprijinirea acestei acţiuni, pentru continuarea producţiei, depăşirea programelor precum şi a calităţii produselor. Domnul Moscu Gerard din partea Direcţiei Generale a Controlului Economic este deasemenea însărcinat de a trasmite şi urmări întocmai dispoziţiunile date de Consiliul Superior Economic. S-a elaborat un plan de lucru pentru îndeplinirea primei faze a acestor instrucţiuni. Şedinţa se termină la orele 6 dimineaţă”. (ANC, Fondul Comitetul Judeţean PCR Treiscaune, dos.nr.11/1948)
Întreprinderi şi stabilimente industriale din Sf. Gheorghe, naţionalizate de regimul comunist, în 11 iunie 1948: Fabrici din industria forestieră şi de prelucrare a lemnului: Societatea pe Acţiuni „Danubiana Forestieră”, Sf. Gheorghe – Breţcu; Fabrici din domeniul industriei uşoare (de prelucrare a bumbacului, inului şi cânepei): Uzina Textilă Sf. Gheorghe, Filatură de lână, Sf. Gheorghe; Fabrici din domeniul industriei alimentare: Fabrica de conserve Fraţii Zisu şi H. Peletz şi Fabrica de ghiaţă artificială Elekes Gheorghe şi Laszlo din Sf. Gheorghe; Fabrici de spirt: fabrica Neuman Maximilian şi Csavar din Sf. Gheorghe; Tipografia Jokai din Sf. Gheorghe. (ANC, Fondul Comitetul Judeţean PCR Treiscaune, dos.nr.11/1948)
1948 iunie 11. La sfârşitul zilei de 11 iunie, şeful Serviciului Judeţean de Control Economic, subinspectorul general Fodor Alexandru, întocmeşte un Refereat în care sunt prezentate „rezultatele campaniei de control general la întreprinderile industriale din jud. Treiscaune”. Sunt prezentate sintetic rezultatele de la 34 întreprinderi controlate, după modelul: „La Uzinele Textile Sf. Gheorghe am sigilat toate casele de fier, am închis în dulapuri şi am sigilat toate registrele şi scriptele mai importante ale întreprinderii. Despre operaţiunile noastre am făcut menţiuni amănunţite în Registru unic de control”. (ANC, Fondul Comitetul Judeţean PCR Treiscaune, dos.nr.11/1948, f. 2).
1948 august 23. Se înfiinţează Teatrul Maghiar de Stat, din Sf. Gheorghe. (Arhiva CDNC, Fond Manuscrise, Dos. 15). Állami Magyar Népszinház Sepsiszentgyörgy (sub autoritatea Ministerului Artelor R.P.R.). Primul său director a fost regizorul Bokor Ándras. (ANC, Inventarul colecţiei Afişe nr. 124, prefaţă)
1948 octombrie 29. Salutând „cu deosebită bucurie” revenirea credincioşilor greco-catolici, în sânul Bisericii ortodoxe, de unde plecase, cu 150 de ani în urmă, în condiţiile istorice cunoscute, de la Sibiu sunt transmise în teritoriu precizări asupra modului de integrare a lor în organizarea bisericească a fiecărei parohii. „În raportul P.C. Tale Nr. 981/948 cunoaşte că am luat act cu deosebită bucurie de cele raportate. Întâmpinăm cu toată dragostea pe credincioşii cari se întorc acum la sânul bisericii noastre. În anexare, trimitem confirmarea primirii în biserica noastră a credincioşilor din Sf. Gheorghe, din Aita Seacă şi Ghelinţa. P.C. Ta vei lua măsuri să se întocmească liste complecte despre cei trecuţi şi să fie înaintate. Am aprobat ca foştii curatori ai bisericii unite Dr. Ioan Radu şi Moraru Florian, să fie cooptaţi în consiliul parohial ortodox din Sfântu Gheorghe. Dacă împrejurările vor cere, pot fi cooptaţi şi alţii în Consiliul parohial. Sibiu, la 29 Octomvrie 1948”. (Ioan Lăcătuşu, Preocuparea Mitropolitului Nicolae Bălan privind situaţia românilor ortodocşi din ţinutul Harghitei şi Covasnei, în „Revista Teologică”, Serie Nouă, Anul XV (87), nr. 3, iul – sept 2005, p. 147)
1948 noiembrie 3. Pe baza Decretului nr.302 publicat în Monitorul Oficial nr.256 din 3 noiembrie 1948 şi conform Deciziei Ministeriale nr. 66403/1948, avem onoarea a vă raporta, că în judeţul Treiscaune s-au naţionalizat următoarele instituţii sanitare: 1. Sanatoriul Dr. Fekete din Sf. Gheorghe, propus pentru Dispensar Policlinic, Serviciul sanitar al oraşului Sf. Gheorghe şi Farmacia judeţeană; 2. Sanatoriul Dr. Torok din Tg. Secuiesc, propus pentru locuinţă personal sanitar din Tg. Secuiesc; 3. Casa de naştere Dr. Fogolyan din Sf. Gheorghe, propusă pentru sediul judeţean al P.M.R.; 4. Fosta Şcoală de moaşe (proprietar Kocis Elena) din Tg. Secuiesc, propusă pentru secţia maternităţii a Spitalului de Stat din Tg. Secuiesc; 5. Centrul de lapte şi bucătărie de lapte (proprietar Szep Edmund) din Tg. Secuiesc, propus pentru dispensar puericultor, centru de lapte etc”. (ANC, Fondul Comitetul Judeţean PCR Treiscaune, dos.11/1948, f. 121)
1948 decembrie 7. Se înfiinţează Cooperativa „Libertatea” cu un atelier de mobilă cu 25 muncitori. (Arhiva CDNC, Fond Manuscrise, Dos. 15)
1948 decembrie 7. Se înfiinţează secţia Sfântu Gheorghe a Întreprinderii Industriale Vin-Alcool Sibiu. (Arhiva CDNC, Fond Manuscrise, Dos. 15)
1948. Se înfiinţează Staţiunea de Maşini şi Tractoare (S.M.T,) Sf. Gheorghe, devenită apoi Staţiunea de Maşini Agricole. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1948. Se înfiinţează O.C.L. Comerţ Mixt. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1948. Se înfiinţează Întreprinderea de Industrie Locală „Mobila”, Sf. Gheorghe, nucleul viitorului Combinat de Prelucrare a Lemnului Covasna, cu sediul în Sf. Gheorghe. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste) (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
