Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care se interzice medicilor din sistemul de stat să mai accepte donaţii sau atenţii din partea pacienţilor, îi nemulțumește pe cei din sistemul de sănătate covăsnean.

Decizia Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a fost formulată în data de 4 iunie şi publicată în Monitorul Oficial în 5 august, fiind obligatorie de la momentul publicării.

Potrivit deciziei Înaltei Curţi „fapta medicului din sistemul public de sănătate, care are calitatea de funcţionar public, în accepţiunea dispoziţiilor art.175 alin.1 lit. b teza a-ll-a din Codul penal, de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, în sensul art. 34 alin.2 din Legea nr.46/2003 privind drepturile pacientului, nu constituie o exercitare a unui drept recunoscut de lege care să atragă incidenţa dispoziţiilor art.21 alin.1 teza I-a din Codul penal”.

Totuşi, această decizie nu spune nimic despre dreptul pacientului de a-şi arăta recunoştinţa față de cadrele medicale, reglementat, de asemenea, prin legea 46/2003, articolul 34 alineatul 2, în care se arată că „pacientul poate oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit plăţi suplimentare sau donaţii, cu respectarea legii”. Aşadar, pacientul poate oferi, în semn de recunoştinţă o atenţie medicului curant, însă acesta din urmă nu are voie să o accepte.

Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie vine după ce în luna iunie a.c, Comisia de Sănătate a Senatului a aprobat proiectul legii veniturilor personalului medical, ce va permite ca în spitalele publice să fie prestate servicii medicale şi în regim privat, în afara programului obişnuit, la cererea pacientului.

Proiectul, care este considerat unul de mărire a veniturilor medicilor, presupune ca din suma încasată de către medic, 30% să fie direcţionată  către echipa medicală şi 10% spitalului, acesta rămânând cu 60% din valoarea actului medical.

Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă „Dr. Fogolyan Kristof” din Sfântu Gheorghe, Andras-Nagy Robert este de părere că nu se poate vorbi despre o creştere salarială, având în vedere că veniturile încasate de către medici  provin  din buzunarele pacienţilor,  şi în timpul liber  al personalului medical.

„Orice tăiere sau orice privare  de bani  a unui  spital, se simte. Nu pentru că provine de la o sponsorizare sau o donaţie de la pacient, ci pentru că este lipsă de finanţare. Ca principiu, nu este corect, în sensul că mecanismul de creştere a venitului medicilor  este  realizat prin plăţi directe sau prin plăţi suplimentare din partea pacienţilor. Nu se face o creştere a veniturilor din bugetul de stat, ci se face din bugetul propriu al pacienţilor, ceea ce nu mi se pare corect. Asiguratul de aceea se plăteşte CASS, ca să i se asigure un traatment adecvat unei boli.

Parctic, prin acest proiect se permite ca medicii să aibă pacienţi proprii în cadrul spitalului, în afara orelor de program. Creşterea aceasta se face pe spinarea bolnavului şi nu din bugetul de stat. În al doilea rând, va fi foarte greu să delimitezi şi să urmăreşti,  în lipsa unor indicatori concreţi, un cadrul legislativ care să vină în susţinerea a ceea ce ar trebui  să permită urmărirea realizării altor indicatori, decât aceste servicii realizate în afara programului normal. Mai concret, eu, ca  manager, mai greu o să pot să delimitez, să urmăresc şi să stabilesc, în condiţiile legislative actuale, că pacientul trebuie văzut în sistem privat sau în sistem public.

Chiar au fost manifestări verbale din partea medicilor care spuneau că dacă se doreşte o mărire a salariilor, atunci să se facă pe contract de muncă, nu pe muncă suplimentară, după amiaza. Aceasta nu este o creştere de salarii, ci i se dă voie medicului să facă o activitate suplimentară plătită. Ce se întâmplă în acele situaţii în care programul medicului este e 6 ore zilnic, dar operaţia durează 10 ore? Sunt şi situaţii de genul acesta, care nu sunt reglementate”, a declarat  Andras-Nagy Robert.

Despre decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie publicată în Monitorul Oficial în 5 august, managerului spitalului a spus că prima oară ar fi trebuit ca sistemul să fie pus la punct, pentru a nu mai exista sincope în finanţarea instituţiilor spitaliceşti.

„Sistemul încă este subfinanţat. Discutăm de creşteri salariale în condiţiile în care preţul utilităţilor, materialelor sanitare şi altele cresc. Nu am asigurată o minimă finanţare necesară unei funcţionări normale a spitalului. Întotdeuna sunt sincope. O finanţare liniară, continuă, nu a existat de când ştiu eu. Pe partea cealaltă, nu vreau să iau eu apărarea cuiva, dar este o realitate: finanţarea personalul medical este sub orice critică. În condiţiile în care un medic operează în gardă pentru 1-2 kilograme de cireşe,  şi răspunderea este aceeaşi, nu am ce spune. Aceste situaţii ar trebui corectate, şi apoi ar trebui să vină altele. Aşa văd eu”, a adăugat  directorul economic al Spitalului Judeţean de Urgenţă din Sfântu Gheorghe.

De aceeaşi părere este şi vicepreşedintele Colegiului Medicilor Covasna, care a opinat că decizia instanței supreme este „o interpretare nelalocul ei”, deoarece medicii nu sunt funcţionari publici.

„Este un subiect foarte controversat. Curtea Supremă întotdeuna dă o altă interpretare decât este normal. Mie nu mi se pare decloc normal,  pentru că medicul nu este funcţionar public. Medicul nu are dreptul să condiţioneze actul medical, dar pacientul are dreptul să îşi arate recunoştinţa. Faptul că Înalta Curte  de Casaţie şi Justiţie mai adaugă la lege şi face o interpretare nelalocul ei, după mine, e treaba lor, noi nu putem şti ce s-a întâmplat acolo. Legile româneşti se bat cap în cap. Una spune  dreptul pacientului (n.red.-legea 46/2003 privind drepturile pacientului) şi alta spune Curtea Supremă. O să vedem ce se va întâmpla. Noi luptăm şi prin Colegiul medicilor pentru că sunt meserii liberale, şi nu acceptăm sub nicio formă condiţionarea actului medical de către nimeni şi nici intrepretări dintr-acestea supralegale”, a declarat dr. Sereş Lucia.

Conforme legislației actuale, cei care încalcă legea riscă să stea după gratii între 2 și 7 ani. . .

Maricela Dan

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail