Maria Graur: La evenimentul cultural-literar intitulat „La umbra nucului bătrân”, desfăşurat de curând la Casa memorială „Romulus Cioflec” din Araci, a fost lansat numărul cinci al revistei „Caietele de la Araci”. Vă rugăm, în calitatea dvs. de redactor-şef, să discutăm despre această revistă. Mai întâi, cine editează revista şi care îi este periodicitatea?
Luminiţa Cornea: Revista „Caietele de la Araci” apare ca publicaţie de literatură a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, ştiut fiind faptul că acest muzeu are în subordinea sa Casa memorială a scriitorului Romulus Cioflec (1882-1955). Nu cunosc să mai existe în România un sat al cărui nume să fie în titulatura unei reviste literare. Periodicitatea? Până acum a apărut de două ori pe an, în iunie şi în decembrie, începând din decembrie 2013, deci ne aflăm în anul IV de apariţie, cu cinci numere la activ. Preconizăm ca, în continuare, perioadele de apariţie să fie primăvara, probabil, luna aprilie, când îl aniversăm pe scriitorul Romulus Cioflec, şi toamna, probabil, luna octombrie sau noiembrie, când îl comemorăm pe scriitor. Oricum, vor fi tot două numere pe an.
M. G.: Vă rugăm să ne daţi amănunte referitoare la structura şi obiectivele revistei, la colaboratori. Aveţi vreun criteriu strict?
L. C.: Ţinem ca prima pagină a revistei să fie ilustrată cu o imagine de la muzeul memorial din Araci, care să ne introducă oarecum într-o atmosferă literară specifică. Numărul de pagini este restrâns la 20 sau 24. Tematica este strict de literatură, respectiv cercetări de istorie literară, critică literară, muzicologie şi creaţie literară originală, poezie, proză, teatru. De la început ne-am propus să primeze … calitatea. Poate ne dorim prea mult, dar dacă ar fi să ne dorim ceva în mod special ar fi să edităm o revistă de excelenţă, chiar dacă, sau mai ales de aceea, este singura revistă literară din zonă. Când spun „zonă”, am în vedere sud-estul Transilvaniei, inclusiv Braşovul. Criteriu strict? Iniţial, eram ferm hotărâţi să acceptăm colaboratori numai pe cei ce au trecut pragul Casei memoriale „Romulus Cioflec”.
Obiectiv principal al revistei este cercetarea vieţii, activităţii şi operei scriitorului Romulus Cioflec, la care adăugăm cercetări de asemenea natură privitoare şi la celelalte personalităţi născute în Araci, şi, în general, în zona noastră, cum ar fi mitropolitul Nicolae Colan, familia Nistor, episcopul Justinian Teculescu.
Romulus Cioflec are o operă bogată, este un scriitor complet, fiind poet, jurnalist, prozator: nuvelist, romancier, memorialist, apoi dramaturg şi autorul unei vaste corespondenţe încă nepublicată. Este necesar ca opera lui să fie republicată, recercetată şi reconsiderată. Desigur suntem conştienţi că Romulus Cioflec nu este un mare scriitor al literaturii române, totuşi „pe bolta cerească nu strălucesc doar stele mari şi luminoase. Dimpotrivă, majoritatea sunt greu de văzut cu ochiul liber, şi totuşi este de neînchipuit fără ele universul, într-o seară de august. Poate că le-am putea aprecia cu adevărat numai dacă ele ar lipsi, dacă în locul lor s-ar deschide nişte găuri negre. Acest fenomen are loc într-un fel şi în cazul „stelelor mai mici” din literatură.” Am citat afirmaţia traducătorului David Gyula din Postfaţa la romanul lui Romulus Cioflec, „Vârtejul”, tradus în 1983, şi apărut la Editura Kriterion din Bucureşti. Cam acelaşi lucru l-a spus istoricul literar Eugen Simion, într-un interviu referitor la Romulus Cioflec, doar că s-a referit la o pădure în care cresc copaci de diferite dimensiuni şi esenţe, care în totalitatea lor formează pădurea.
M. G.: Vă rog, să revenim la revista „Caietele de la Araci”, la numărul recent apărut şi lansat la muzeul din Araci. Ce cuprinde sumarul?
L.C.: În primul rând, am adus sub acelaşi … acoperământ, adică sub pălăria acestei reviste, cercetătorii implicaţi în cercetarea vieţii, activităţii şi operei scriitorului Romulus Cioflec. Este vorba despre prof.dr.Nicolae Scurtu, cercetător şi istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor, din Bucureşti, şi despre cercetătorul ştiinţific dr. Victor Durnea de la Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Iaşi.
Dl prof. N. Scurtu prezintă o epistolă inedită a lui Romulus Cioflec, din anul 1910, către Nicolae Iorga, şi aduce o nouă contribuţie la receptarea operei lui R. Cioflec, prin redarea şi comentarea cronicii literare, la primul volum „Doamne, ajută-ne!”(1907), realizată de N.I.Apostolescu şi publicată în revista „Literatură şi artă română . . ”, 25 martie 1907.
Cercetătorul ieşean Victor Durnea ne-a pus la dispoziţie poezii scrise de scriitorul din Araci, publicate în prima parte a activităţii sale literare, în „Gazeta Transilvaniei” şi „Revista noastră”, din anul 1905, şi un articol deosebit de important pentru activitatea social-politică a autorului, intitulat „Împotriva calomniilor”, publicat în „Momentul” din Iaşi, în anul 1918.
Creaţia literară este prezentă în revista „Caietele de la Araci” prin autori, membri ai Uniunii Scriitorilor, fililele din Braşov şi din Tg. Mureş. Astfel, poezie semnează Anthonia Amatti, Adrian Munteanu, Ionel Simota, Nicolae Băciuţ, Laurenţiu Ciprian Tudor, Mihaela Aionesei, plus doi colaboratori mai de departe, Tatiana Scurtu-Munteanu, fostă elevă la „Mihai Viteazul”, originară din Basarabia, şi poetul Vadim Bacinschi din Odesa. Două proze extraordinare sunt semnate de Valentin Marica, Adrian Lesenciuc şi Şerban Teculescu, nepotul Episcopului Teculescu, trăitor la Paris. Eseul lui Valentin Marica, „Şi la Araci se vindecă setea de mântuire”, ar merita să-l publicaţi în „Mesagerul de Covasna”, ca să-l citească mai multă lume din judeţul nostru, inclusiv din Araci.
M.G.: Am văzut că dumneavoastră aţi semnat editorialul „Continuăm să aprindem lumină!”, plus două materiale referitoare la Romulus Cioflec şi o scurtă convorbire cu Î.P.S. Ioan, care afirmă că „România rămâne în istorie aşa cum este zugrăvită de jurnalişti.” Din Sf. Gheorghe, cine mai semnează în revistă?
L.C.: În numerele anterioare au apărut în „Caietele de la Araci” materiale semnate de profesoarele Maria Stoica (proză), Marinela Brezeanu-Ujvarosi (rubrica „Să vorbim/să scriem corect”), Mona Pethó (rebus literar), la care se adaugă, prin numărul recent, Cristina Vişan (rubrică despre cultivarea limbii române corecte). Bineînţeles că revista este deschisă colaboratorilor din Sf. Gheorghe, tuturor celor ce scriu materiale literare de calitate.
M.G.: Despre ilustraţia revistei ce ne puteţi spune? Şi un cuvânt de încheiere …
L.C.: Ilustraţia are la bază iconografia legată de viaţa, activitatea, opera scriitorului Romulus Cioflec, dar am ţinut să publicăm şi reproduceri ale unor artişti plastici cunoscuţi de noi, chiar dacă locuiesc departe, precum Dalila Ozbay (Turcia), care a realizat două portrete-grafică ale lui Romulus Cioflec, Elena Manta (Germania) şi Cosmina Oltean (Iaşi).
Cuvânt de încheiere? Mulţumim celor ce contribuie la apariţia revistei, inclusiv domnului Nicolae Băciuţ din Tg. Mureş, care ne ajută la tehnoredactare şi la tipărire. Mulţumim colaboratorilor. Mulţumim tuturor celor care au participat la evenimentul lansării şi care au cumpărat/citit revista. Încheiem cu urarea plăcută scriitorului şi folosită în corespondenţă: „Sănătate şi voie bună!”
Maria Crețu Graur
