Lucrările celei de-a XXI-a ediții a Universității de Vară de la Izvoru Mureșului au continuat în cea de-a treia zi cu prelegerile din cadrul dezbaterilor: „Națiunea română: elemente definitorii, valori, riscuri, amenințări și soluții. Cazul Serbiei și Bulgariei”, „Basarabia, încotro?” și „Românii din Ucraina între război și deznaționalizare”.
Predrag Balașevici, președintele Partidului Neamului Românesc din Serbia, a semnalat celor prezenți, în numele comunității românești din Serbia, că România a abandonat românii din țara vecină, aceștia simțindu-se: „ignorați de țara mamă și de instituțiile statului român, din cauză că România nu dorește, în situația geopolitică din prezent, să strice relațiile cu Serbia”. În opinia sa, Ambasada României din Serbia nu întărește legăturile firești pe care ar fi trebuit să le aibă cu Partidului Neamului Românesc, cu Episcopia Ortodoxă Română Dacia Felix, dar și cu asociațiile românești, deși din ce în ce mai mulți tineri nu mai vorbesc limba română. În încheiere, acesta a subliniat că „suntem de două secole sub statul sârb, însă în ultimii ani observăm că a noastră comunitate slăbește tot mai mult”.
Zavișa Jurj, preşedintele Asociaţiei pentru Cultura Românilor/Vlahilor „Ariadne Filum” din Timoc, Serbia de Răsărit, și-a manifestat recunoștința pentru organizarea Universității de Vară, care menține speranța într-un viitor mai bun în rândul comunității românești. Zavișa Jurj a constat, cu tristețe, că statisticile oficiale nu redau numărul real al românilor (de cca. 300.000), pentru a-i împiedica pe aceștia să atingă pragul necesar de 15% din totalul populației unei localități, procent în baza căruia ar primi anumite drepturi. Acesta a semnalat că o firmă chineză poluează regiunea românească a Văii Timocului cu acordul și susținerea statului sârb. Astfel că, 140 de sate de români sunt agresiv poluate, iar unii dintre membrii comunității românești au fost și vor mai fi strămutați fără despăgubiri legale. La nivel educațional, situația este de asemenea sumbră: doar câteva sute de copii învață, două ore pe săptămână, limba română. În încheiere, Jurj a punctat că „este foarte greu pentru copii să-și păstreze limba întrucât nu există infrastructura necesară, iar sârbii îi învață că românii se trag de fapt din neamul sârb (…) Biserica Ortodoxă Română reprezintă singurul sprijin real al comunității românești din Serbia”.
Preotul Doru Ovidiu Ursu, paroh în Valea Timocului, a adresat participanților salutul părintelui Boian Aleksandrovici, protopop al Daciei Ripensis, clarificând totodată prezența românilor din Serbia la Universitatea de Vară: „nu am venit să ne plângem sau să acuzăm statul român, am venit să vă spunem cum este viața noastră și care sunt problemele cu care ne confruntăm”. Preotul a mai afirmat că: „paradoxal, noi avem o mai bună colaborare și înțelegere de la preoții din Harghita, Covasna și din Basarabia, decât de la cei din restul țării, pentru că trăim aceleași presiuni și suntem în același duh, căci cel sătul niciodată nu-l va crede pe cel flămând”.
Daniel Mangu, unul dintre liderii românilor din Voievodina, Serbia, a semnalat că deși comunitatea s-a implicat în ultimul proces de recenzare, numărul românilor a scăzut. Acesta a mai constatat că în contextul în care bugetul anual alocat de autoritățile sârbe pentru activitățile culturale românești se ridică la 70.000 de euro, numărul asociaților românești a crescut în ultimii patru ani. Totuși, acesta susține că românii ar avea nevoie de un sprijin financiar mai consistent, pentru că există o cerere în acest sens de la asociațiile românești care au nevoie de ajutor susținut pentru a supraviețui.
Pe marginea problemei asociațiilor a vorbit și Ștefan Mihailovici, consilier local din Voievodina. Aceasta a declarat că activitatea culturală din Voivodina este bogată, existând în fiecare localitate românească asociații. Săptămâna trecută de exemplu a avut loc un eveniment cu prezența a 1.600 de români din regiune. O mare problemă legată de finanțarea asociațiilor românești ține însă de mecanismul creat de Departamentul Românilor de Pretutindeni, prin care asociațiilor li se cere să contribuie cu 50% la finanțarea unui proiect cultural.
Un alt senator prezent la dezbateri a fost Adrian Cătană, președintele Comisiei pentru Românii de pretutindeni din Senatul României, care și-a manifestat sprijinul și solidaritatea pentru comunitățile de români din Serbia și din afara granițelor. Printre soluțiile propuse de senator pentru problemele discutate s-a numărat și redobândirea și acordarea cetățeniei românești pe baze simple (apartenența culturală), așa cum practică Bulgaria sau Ungaria.
Adrian Severin, fost ministru al Afacerilor Externe, a îndemnat participanții la lucrările Universității de Vară să se implice în sfera politică cu mare curaj, pentru că de un astfel de curaj a fost nevoie pentru a fi introdus art. 7 din Constituția României, care protejează românii din afara granițelor, deși inițial au existat voci care au afirmat că forma articolului este „ungurească”. Acesta a mai afirmat că: „o denumire mai potrivită pentru românii din afara granițelor este cea de comunitate etno-culturală pentru că aceștia nu sunt doar minorități ale altor state”.
Luând cuvântul în timpul celei de-a doua dezbateri, Vlad Cubreacov, unul dintre organizatorii Universității de Vară de la Izvoru Mureșului și fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a întărit ideea că situația românilor „este unică pe continentul european. Națiunea română este organizată astăzi bistatal din motive istorice având la origine anexiunea sovietică din 1940. Republica Moldova aparține prin tot și în toate lumii românești. Ea este un stat post-sovietic neviabil, dependent de finanțările externe și sursele energetice din exterior, confruntat cu spectrul sărăciei, corupției, ineficienței administrative”. Singura soluție, conform fostului deputat, pentru problemele statului de la est de râul Prut este reunificarea cu România, membră a UE și NATO: „tendința ca cele două state românești actuale să devină unul singur este una firească și perfect legitimă. Ea nu este orientată împotriva nimănui, ci servește ideea de unitate națională românească”.
Un alt fost deputat care a luat cuvântul este Constantin Codreanu care a propus autorităților să condiționeze sprijinul masiv acordat Republicii Moldova de respectul față de Mitropolia Basarabiei. Printre soluțiile enunțate de Constantin Codreanu pentru reunificarea celor două state românești se numără crearea „Fondului Moldova” pe modelul „planului Marshall” și asigurarea unui mecanism eficient pentru recunoașterea cetățeniei la care românii din Republica Moldova care nu au renunțat niciodată la identitatea națională.
George Damian Mocanu, cercetător în cadrul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, a vorbit despre problema reunificării Basarabiei cu România, din perspectivă istorică: „Populația Republicii Moldova gândește într-un raționament strâmb, care are în centru conceptul de națiune civică moldovenească: în Basarabia s-a produs un proces de deznaționalizare și asimilare (prin înlocuirea conștiinței naționale românești cu cea moldovenească)”. Istoricul constată că și elitele de la București gândesc prin prisma acestui raționament, promovat inclusiv de presa din România, fapt care creează o confuzie generalizată.
Lect. univ. dr. Corina Bistriceanu-Pantelimon, sociolog și cercetător în cadrul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, a reluat distincția dintre națiunea civică și cea culturală. Prima se bazează pe cetățenie care este o alegere în sine, iar a doua pe identitate, care este un dat ce nu ține de alegerea omului. Pentru mobilizarea asumării propriei identități românești, necesară reunificării celor două state, este nevoie de o autoritatea legitimă garantată de relația firească cu transcendentul.
***
Târgul de meșteșugari și bunătăți de la Izvorul Mureșului a reunit numeroși artizani populari care și-au prezentat lucrările cu multă măiestrie și pasiune. Printre standurile tradiționale s-au numărat cel de lavandă, costume populare, grafică, lumanari, cojoace, sculptura in lemn și mărgele, atrăgând atenția vizitatorilor. Domnul Emil din Brateiu, un cunoscut căldărar, a impresionat cu prezentarea artizanatului său în cupru, evidențiindu-și talentul și dedicația. De asemenea, fierarul Constantin Tinca care provine dintr-o familie ce practica aceasta meserie de generații în Voșlăbeni – Harghita, a oferit un spectacol de excepție prin demonstrațiile sale alături de cel mai tânăr membru al familiei. Prezența antreprenorului maghiar de la Târgu Mureș a adăugat un plus de savoare târgului, acesta oferind înghețată artizanală și pâine tradițională, spre deliciul tuturor. Totul a culminat prin spectacolele de muzica și dans popular ale Grupurilor „Flori Mureșene” din Târgu Mureș, Ceata „Opincuta” din Sfântu Gheorghe, Ansamblul „Doina” din Albesti, Ansamblul „Dor” al aromânilor din Dobrogea precum și solista Carmen Doboș și tânără Anca Cioloboc.
COMUNICAT Biroul de presă – Universitatea de Vară Izvoru Mureșului
